Page 7 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 7
n 6 JOI, 2 AUGUST 1984 Pag. 3
Tineretul hunedorean participă activ „Căutătorii de comori sau noţiunea
VIZIUNE permanenţei în mişcarea artistică
şi responsabil la înfăptuirea exemplară
sănătatea în* (Urmare din pag. 1} dioul artistului amator", (Hărţăgani), Viorel Mun-
popor — do- organizat de Centrul de teanu (Feregi), Dorcl Bis-
p desfăşurat în bune condi- îndrumare a creaţiei popu trian (Ruda) ş.a.
tinereţii)* a sarcinilor economico-sociale lare şi a mişcării artistice Insistăm asupra perso
din România ţiuni, rezultat al unei
ediţie a Olim- preocupări susţinute din de masă pentru secţiile nalităţii instructorului pen
c vară (color), (Urmare din pag. 1) ale judeţului nostru lucrări Putem sublinia cu mîndrie coregrafie, montaj literar, tru că este omul care, prin
jeles — 1984. în producţie, cercetare şi că mii de tineri din judeţul partea consiliilor de con brigadă artistică, teatru. calităţile profesionale, prin
seri ducere ale unităţilor cul
al (parţial co- ducţiei, lărgindu-se şi diver- proiectare in valoare de 200 nostru, elevi din licee, mun- turale, îndrumate îndea Pentru dirijori s-a iniţiat capacitatea de a polariza
sifieîndu-se gama formelor milioane lei, în agricultură citori din unităţile economi proape de organele şi orga „Atelierul repertorial". Au interesul membrilor for
itea în ccono- şi mijloacelor de acţiune, în de peste 20 milioane lei, ce, conducători auto şi me nizaţiile de partid. La fost repartizaţi, de aseme maţiei artistice, prin parti
mura lui Au- funcţie de particularităţile şi iar planul economico-finanţat canici de utilaje, constituiţi Băiţa, Blăjeni, Buceş, nea, pe formaţii artistice, ciparea la repetiţii, spec
îlntcce patrio- domeniul de muncă sau în*, al organizaţiei judeţene în brigăzi de sine stătătoa Sarmizegetusa, Densuş, 150 de specialişti ai ge tacole, devine figura cen
evoluţionare
cu care ne văţătură al fiecărui colectiv U.T.C. a fost îndeplinit în re, şi-au adus contribuţia lor Baru, Beriu, Romos, Orăş- nului. Prezenţa acestora, trală a scenei, colaborato
. Platforma de tineri. Un loc central în proporţie de 80 la sută. Tot directă la realizarea Cana tioara de Sus, Şoimuş, To grefată pe o muncă stă rul de suflet şi pricepere
ilă a munici- acest context îl ocupă am în această perioadă au fost lului Dunăre—Marea Neagră, pi iţa, de exemplu, instruc ruitoare de atragere a oa al conducătorului aşeză
'îrgovişte grandios obiectiv economic,
•rial: „Scntin- pla întrecere utecistă desfă recuperate şi reintroduse în torii s-au preocupat cu menilor muncii la actul mântului de cultură, în
episodul 5 şurată sub genericul „Tine circuitul economic 4 000 tone construcţie fără precedent simţ de răspundere de în de cultură, a stimulat miş permanentizarea mişcării
?nţa şi vipoa- retul — factor activ în reali în istoria României, a altor noirea repertoriului fiecă carea artistică hunedorea- artistice. Există şi Total*»
ştiinţei revolu- zarea obiectivelor deceniu de materiale refolosibile şi importante obiective econo-. nă dîndu-i permanenţa de
în edificarea au foşţ preluate şi. rezolva rui gen de formaţie, pentru taţi unde colaborarea celor
fiului lui ştiinţei, -itehnicii, calităţii"' te 40 tenie ele cercetare, în mico-scciale înălţate în a- a le spori aportul edu care avea nevoie. Printre doi factori rămîne un dezi
ial (parţial co- şi eficienţei,', la care sînt unităţile industriale, agricole ceste aproape două dece caţional, evidenţiind în instructorii căminelor cul derat. In asemenea locuri,
cuprinşi tineri din minerit, nii, de cînd în fruntea parti paralel certe calităţi inter turale cu frumoase rezul
ediţie a Olim- şi de învăţămînt. totul este lăsat pe seama
!e vară (color), siderurgie, energetică, con dului şi a ţării se află tova pretative. Buna pregătire tate se numără Ioan Toa-
ffdes — 1984. strucţii, transporturi, agricul Se cuvine să subliniem în răşul Nicolae Ceauşescu. a instructorilor a sporit der (Pui), Petru Bolea directorului de cămin cul
tural, comisiile locale de
tură, din celelalte ramuri ale acest context, cînd ne pregă în momentul de faţă peste prin participarea la „Stu (BarU), Viorel Demian
economiei judeţului şi căreia tim să întîmpiniăm cele două 900 de tineri, elevi şi mun organizare a Festivalului
naţional „Cîntnrea Româ
mari evenimente din viaţa
ii sînt subsumate toate ac comuniştilor şi poporului citori lucrează pe şantierul niei" rămînînd şi ele doaff
ţiunile iniţiate şi realizate nostru — aniversarea a 40 de judeţean de la Riu Mare- consemnări pe hîrtie. La
de organizaţiile U.T.C. în
I I: 6,0() Radio- ani de la victoria revoluţiei Retezat şi pe cele locale Rîu de Mori, RapoltU
imincţii ; 6,30 sprijinul realizării şi depăşi de eliberare socială şi na din Petroşani, Deva, Hune Mare, Bunila nu se fac«
:ilei în agricul- rii sarcinilor de plan. doara, Brad, Orăştie şi Că-
R adio jurnal * ţională, antifascistă şi anti- simţit aportul tuturor fac
.os Angeles. * Prin obiectivele sale, a- imperialistă şi Congresul al lan. Valoarea lucrărilor exe torilor educaţionali, forma
4. Raport mun- ceastă acţiune a urmărit cutate de ei în acest an se
•sponsabil, în creşterea răspunderii tinerilor Xlll-lea al partidului — preo ridică la 23,5 milioane lei. ţiile sînt modest pregătite,
rioasei aniver- cuparea organizaţiei judeţene calitatea şi înnoirea perio
levista presei ; faţă de realizarea sarcinilor U.T.C. pentru valorificarea Acestora li se adaugă alte dică a spectacolului lasă
ui melodiilor ; de plan, sporirea productivi sute de brigadieri care mun
de ştiri ; 9,05 unei tradiţii cu profunde de dorit. Sînt cămine cul
ascultătorilor ; tăţii şi calităţii muncii, in rezonanţe în activitatea ti cesc pe şantierele naţionale turale din al căror poten
de ştiri ; 10,05 troducerea progresului teh neretului — munca patrio ale tineretului. ţial lipsesc genuri artisti
muzică popu- nic, stimulînd, totodată, spi Pregătindu-se să îritîmpi-
i ai Fcstivalu- ritul de iniţiativă în rîndul tică; tradiţie care a înce ce, preocuparea pentru
al „Cintarca put în anii imediat urmă ne cele două importante valorificarea folclorului co
11.00 Buletin de acestora. tori eliberării patriei pe evenimente din viaţa parti regrafic specific — Zamţ»
Patrie română Ca urinare, de la începu dului şi poporului — aniver
îroi ; 12,00 Bu- marile şantiere naţionale ale Burjuc, Dobra, Brănişca,
•i ; Y Din tul anului, prin acţiunile în tineretului de la Bumbeşti — sarea revoluţiei de eliberare ITărău, Ribiţa, Sîntămărie-
clo 12,15 sprijinul producţiei şi cele socială şi naţională, antifas
linicu-Nwxriţific ; Livezeni, Agnita — Botorca, cistă şi antiimperialistă de Orlea.
1 la 3 ; 15,00 patriotice, precum şi prin Salva-Vişeu, Hunedoara şi a Sînt aspecte cu care s-a
s 20; 16,00 Bu- cele realizate sub genericele continuat în toţi aceşti ani la 23 August 1944 şi cel
; 16,15 Grupuri „Educaţie — Economie — E- de-al Xlll-lea Congres al confruntat această mani*-
• la sale ; 16,25 de construcţie socialistă, partidului — uteciştii, toţi ti testare de recunoscută am
economică ; nergie" şi „Ştiinţă — Tehnică culminîn.d cu responsabila ploare iniţiată în scopuî
medicului; 17,00 — Producţie", au fost reali participare a tineretului la nerii din judeţul nostru,
ştiri ; 17,05 Po care au în tovarăşul Nicolae permanentizării mişcării ar>»
ri ; 17,3- Te zate de uteciştii din unităţile edificarea măreţelor obiec tistice de amatori. Ceea ce
int, pair*» mea. economice şi de învăţămînt tive ale „Epocii Ceauşescu". Ceauşescu părintele şi prie s-a făcut bine oferă moti
izical; 18,00 O- tenul iubit al tinerei gene
Revista inter- raţii, o vie şi strălucită pildă ve de satisfacţie. Şi a»
lio; 19,30 Radio- cestea sînt predominante.
alizator Adrian de revoluţionar cutezător şi S-a dovedit în acest mod
2.00 O zi într-o patriot înflăcărat, sînt hotă-
Opera „Cava- Creşterea producţiei preocuparea organizatorilor
:an&“ do. Mas- rîţi, ca sub conducerea or pentru materializarea mo
iuni) ; 23,30—5,00 ganelor şi organizaţiilor de
de cărbune cocsificabil partid să-şi amplifice efor cretarul general al parti
nuzical. bilizatoarelor sarcini edu
caţionale stabilite de se
turile în muncă şi învăţătură
pentru a contribui mai con dului, t o v a r ă ş u l Nicolae
(Urmare din pag. 1} de schimb şi covor dc sistent la îndeplinirea mari
cauciuc pentru benzile de Ceauşescu, la Consfătuirea
Galax (Pa pe stratul 15. Maistrul lor sarcini ce revin judeţu pe problemele muncii or
lierul veseliei iar la „pregătire" — sectoa lui' Hunedoara în acest an, ganizatorice şi politico-
HUNEDOARA : rele l şi III. S-a arătat, minier principal Ilie Şte în 1985 si în viitorul cincinal. educative de la Mangalia.
\ (Modern, sala fan, şeful atelierului me
I la 5 (Modern, de asemenea, că sînt în canic: Gheorghe Balea, şeful o» — O — 1» — « — »----- ffi - «
)vitură ful ger ri curs dc finalizare lucrările ® ® — o — ® — a - - ® — ©
na) ; Secretul de pregătire ale panoului de brigadă Gheorghe Nis-
5 (Arta) ; PE- 10, stratul 17—10, blocul I tor, maistrul Spirache An-
Sa mori rănit gheioiu au subliniat că
e de viată (Pa sud, în vederea montării principalele căi de creştere CAMPANIA ÂGilCOLĂ DE VARĂ
seri hct" ’etc unui nou complex mecani
‘Scală — iile zat de marc capacitate şi a producţiei sînt buna or
snibrie) ; LU- ganizare a muncii în
îţul amintirilor punerea în funcţiune a puse la păstrare 300 tone mare cantitate de furaje a~
-II (Cultural); unui abataj frontal echipat abataje, întărirea discipli La secerişul griului
mposibila iubi- cu susţinere individuală, nei tehnologice, utilizarea siloz şi 100 tone fin, iar flîndu-se în câmp. La Coo.
• r-n (Luceafă- la capacitate a utilajelor, adunatul şi transportul perativa agricolă de pro
A: Strada pe în aceeaşi perioadă s-au fibroaselor continuă cu ducţie din Vîlcele canti
n (Minerul) ; realizat 594 ml lucrări de introducerea unor insta (Urmare din pag. 1) Sîrb* ş.a.
Secretul jurna- laţii de mică mecanizare, La C.A.P. Sălci va bătă tot mai multă intensitate. tatea dc fîn depozitată este
(Munciloresc); deschidere la oriz.ontul 400 aprovizionarea ritmică cu Nu putem încheia rela lia griului se dădea în- La această activitate iau infimă. Tot aici mai sînit
Chirurgul Sch- (partea estică), creîndu-se parte zilnic un mare nu multe hectare de fineţe ne
ezat) ; BRAD : condiţii de pregătire a re materiale şi piese de tarea noastră de aici fără tr-un lan întins, din locul
nuntele Zînclor schimb. Maistru] Ilie Şte a aminti pe Ştefan ITerbei, numit „Ţarină". Am găsit măr de oameni. în frunte cosite. în vecinătatea dru»
ie): GURABAR- zervelor viitoare de căr fan s-a angajat ca împreu şeful secţiei mecanizare situîndu-se cooperatorii inului ce leagă satul Băţă-
îla (Minerul) ; bune în straiele acoperi la luci u o formaţie de trei Cornel Rîmbetea, Ilie Bă- iar de cel în care îşi aţe
Bocet vesel toare, care să menţină şi nă cu ortacii săi să extra Burjuc şi mecanicul Ioan combine, ]n volanul cărora
’ăruţa cu mere gă suplimentar planului, Deheleanu, care au asigu se aflau Gheorghe Moţ, rac, Ioan Popescu, Gruiţă sediul unitatea, iarba este
GEOAGIU-BAI : să dezvolte capacităţile de in cinstea măreţelor eveni rat asistenţa tehnică, inter- - Ştefan Ciutină şi Liviu Perla, Ioan Mazăre si alţii. mare, începe să îmbătrâ
at (Casa dc cul- producţie. Numeroase forţe mecanice nească. Ana Gîţ, şefa fer
?EG : Afacerea mente — a 40-a aniversare venind prompt şi eficient Bercea. Transportul boa
cia); BRAZI : Forumul muncitoresc din a eliberării patriei şi Con la o defecţiune apărută la belor in bază îl efectuau, — o maşină de recoltat mei zootehnice, ar trebui
i sprijin ; CA- întreprindere — larg cadru gresul al XIIT-lea ai parti una dintre combine. cu patru remorci, tracto condusă de Ioan Lupules- să manifeste mai multă
lorul cu cătuşe democratic ai autocoirdu- cu şi două cupluri de re preocupare faţă de asigu
ultură); SIME- dului — 1 000 tone de căr în lanurile dc grîu ale riştii Viorel Florea şi Nelu rarea necesarului de fura
l verde (Murc- cerii. şi auco-iostiunii — a bune, brigadierul Gheorghe C.A.P. Zam secerişul griu Ştefan. „Noi am recoltat morci conduse de Petru
Albinuţa (Lu- luat cunoştinţă şi d spre Nistor să execute pînă la lui îl efectuau Viorel Blaj, Vişoi şi Izidor Crăciunes- je pentru viitoarea stabu-
bL ARI: Găinuşa unele rezultate mai puţin deja griul de pe 80 de cu, precum şi un tractor laţie a animalelor.
neri.il). finele anului 200 ml lucrări unul din cei mai experi hectare, din cele 150 ha
bune : producţia marfă a de pregătire, brigadierul mentaţi combineri de la .cultivate — arăta Liliana pentru tasat, la volanul — Am adus în baza fu
fost îndeplinită în propor Laurenţiu Kelemen — 00 S.M.A. 11 ia şi fratele său ITodor Crişan, inginerul căruia se află Tirişel Pan- rajeră pînă acum — ne spu
ţie de 96,5 Ia sută, pro ml lucrări de pregătire etc. Ioan Blaj. Amîndoi reuşi şef al cooperativei, aflată tiloi — efectuează recolta nea Rodica Maneiu, pre
ductivitatea muncii în a- în acelaşi spirit de an seră să secere, pînă marţi, in preajma mecanizatori rea, transportul şi însilo- şedinta C.A.P, Ruşi aproa
bataj, în cărbune şi pe zarea vrejurilor de ma pe 100 tone de fîn şi trans
>robabil pentru total activitate în subteran, gajare, dc mobilizare u aproape jumătate din cele lor. portăm în continuare. La
st 1984: Vremea ca şi indicatorii de cali tuturor forţelor de care 80 de ha cultivate cu Activitatea era organi zăre.
frumoasă şi dispun, pentru ca toate grîu. Transportul boabe zată şi aici în flux neîn La Cooperativa agricolă adusul finului am mobili
:crul mai mult tate a cărbunelui — ne lor în bază îl făcea Ioan trerupt, In urma combi zat atît mijloacele de
ibil dupâ-amia- realizaţi. brigăzile şi sectoarele să-şi de producţie din Batiz au transport ale unităţii, cit şi
va sufla slab .îndeplinească planul, să Pătruţ, iar cu presa la nelor intrase eu presa, fost depozitate pînă acum
icrat est şi In cuvîntul lor, vorbito extragă cărbune ceste pre balotatul paielor şi elibe la balotatul paielor şi eli 42 tone lucernă şi trifoi şi ale membrilor cooperatori
nperaiurile mi- rii au insistat mai ales pe vederi au vorbit şi briga ratul terenului se afla beratul terenului, mecani In Ocolişu Mare, la trans
cuprinse între ceea ce trebuie făcut pen se lucrează cu spor la portul finului iau oarte
•ade, iar cele dierul Troian Pop, care pe Ioan Pauşeniuc. Şi nici zatorul Nicolae Ardeleana, transportul recoltei de pe toate căruţele din sa..
re 28 şi 33 de tru ca sarcinile mobiliza 0 luni a dat în plus 2 400 paiele erau transportate şi iar transportul baloţilor la fîneţele naturale, Ioan
toare din semestrul al doi-'? puse operativ la adăpost, depozitul de furaje îl efec Munteanu, preşedintele u- — Care este stadiul n>
rmăloarcle trei tone cărbune, şefii de sec coltării finului ?
ica se menţine lea al anului — în care toare Remus Rad, losif lucrare pe care o efec tua mecanizatorul losif nităţii ne spunea că s-a
i călduroasă, media zilnică de extracţie Muzurean şi losif Biro. tuau cooperatorii Trnian Drăgoi, împreună cu un încheiat prima coasă pe — Din suprafaţa de 294
iai mult senin trebuie să ajungă la 3 200 Igna, Ioan Toderici, Trnian grup de cooperatori. ha fineţe naturale s-au cos»
iimineaţa şi va- Apreciind stilul de lucru cele 97 ha fineţe, iar prin sil circa 200 ha. Aş vrea
-a miaza, eînd tone — să poată fi înde operativ şi eficient al oi- tre cei ce au o contribuţie
ale.s în zona de plinite. „Printr-o mobili ganuiui de conducere co <ie seamă la transportul şi să evidenţiez munca coow-
mic vor cădea In bazele furajere — cantităţi peratorilar Gheorghe Dîm£
ploaie însoţite zare exemplară si o .bună lectivă, răspunderea .m depozitarea finului se nu buleu, Ironim Danciuj
îări electrice, organizare a muncii în preocuparea permanentă mără Ioan Frenţoni, Petru
sufla slab pînă abataje — spunea Ioan pentru a rezolva toate pro tot moi mari de furaje Bfirboni. Petruş Xegoscu şi Leontjn Dîmbuleu, loanfc
cu intensifl- Frenţoni, Ioan Sima, Ioar£\
dc scurtă du- Dănilă, şeful sectorului III blemele cu ca.-e se con ai li. Vâlean, Avram Moga şţŞ
ipul averselor. — am extras în plus, pe fruntă minerii în abataje Paralel cu secerişul griu paie de orz şi de grîu şi 4.a C.A.P. Bretea Româ
I dîn sectorul alţii. Vom depune în viSţ-
oernturil-e mini- primul semestru al anului, şi ia suprafaţă, participan lui, in agricultură se des fîn. La Cooperativa agri- nă se lucrează anemic la tor eforturi sporite pentuTS
\ şl 20 grade, 2 400 tone cărbune, iar la ţii la ■ adunarea generală făşoară recoltarea, trans cola de producţie din Bo- recoltarea şi transportul a încheia recoltarea, transJŞ!
axime între 27 pregătire avem un avans s-au angajat să-şi intensi portul şi depozitarea fura şorod stăm de vorbă , cu furajelor. în baza furaje
e. (Meteorolog de 200 ml". El a subli fice eforturile pentru a portul şi depozitarea fura»
: luliu Vras- jelor. în bazele furajere au brigadierul Ilie Dănescu, ră din satul de reşedinţă ii lor.
niat necesitatea unei apro raporta noi şi tot mai în început să se adune can care ne spune că, pin a in a comunei au fost adu
vizionări ritmice cu piese semnate succese. tităţi înseninate de siloz, momentul de fală, a u f os t doar circa 15 tone fîn, o TRAIAN BOMDOB