Page 75 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 75
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI t
Lumina din bitului nostru conducător, prin care arăta, că : termoelectrică Mintia. Edilicată la indicaţia ex Sub imp
presă a secretarului general al partidului, (ovo-
„Trebuie să ridicăm nivelul general de comba
răşul Nicolae Ceauşescu, ctitor şi vizionar în
tivitate, de muncă, de pregătire tehnică, profe
sională şi politică a întregului colectiv hunedo- drăzneţ, care militează permanent pentru inde
adincuri reon I Să dăm deci... ps Ungă oţel şi oameni pendenţa energetică a ţârii, termocentrala noas progresului
tră este o expresie a îndrăznelii şi ingeniozi
oţetiţi, cu o pregătire mai înaltă dedt pină a-
cum I Să dăm un oţel de înaltă calitate şi un tăţii tehnice, un simbol al luminii, trimise cu dăr
om superior oricărui oţel de calitate !“. nicie spre cele patru zări ale ţării. Din 1969, tehnic
Acţionmd sub imperiul acestor îndemnuri, ciad primul grup dintre cele şase existente, cu
oamenii muncii din combinat raportează acum, o putere totală instalată de 1 260 MW, a înce
la marea sărbătoare a întregului popor, că put să producă energie, şi pină astăzi, centrala
transpunerea în viaţă a preţioaselor indicaţii Mintia a furnizat sistemului energetic naţional
şi orientări - formulate de secretarul general al peste 81 miliarde kWh. O cifră, edificatoare de
partidului se materializează în însemnate can spre contribuţia' la dezvoltarea economico-so-
tităţi de produse realizate peste plan : 10 000 ciaJâ a României. Numai de la Începutul cces-,.
tone cocs, 25 000 tone fontă, 10 000 tone lami tui an aniversar, am produs suplimentar sarci
nate, înir-o producţie marfă suplimentară de nilor 82 milioane kWh, depăşindu-ne angaja
mentul asumat în cinstea zilei ds 23 August şi
Congresului al Xlll-lea al partidului. Hotărirea
lermă a energeticienilor de la Mintia este de
a reduce cu 7 zile termenul de punere in func
ţiune a grupului nr. 6, aflat în reparaţie capita
lă, de a asigura în continuare kilowaţii de care
patria are • nevoie.
maistru principal, C.T.E. M
Istoria mineritului la Petrila, in cei 125 de
ani de existenţă a sa aici-, pe care-j vom ani
versa in această toamnă, este bogată şi intere Rodnicia
santă, insă eu n-o cunosc decît din cărţi, din In cei 40 de arii care au trecut de f
spusele unor mineri mai vîrstnici. Ştiu că pină berarea ţării, ştiinţa şi tehnica, j iiare
în 1944, munca in mină era istovitoare, produc ogoarelor mâneascâ au făcut paşi de-a dri, huria
ţia mică. stgurind ritmuri de Ironie dezvoltării econ
Anul eliberării patriei a adus ritmuri noi de raţiona. c. Mai cu seamă de la Congres
muncă, de dezvoltare şi in minerit. Ca urmare IX-lea încoace, de cîrid comuniştii şi-au a
a politicii partidului de industrializare dinamică
frunte pe cel mai vrednic bărbat, tovc
a ţării, exploatarea cărbunelui in Valea Jiului Nicolae Ceauşescu, întreaga dezvoltare a R
a luat o amploare fără precedent, iar mina Mei se află sub - impulsul progresului k
noastră, ca şi celelalte unităţi carbonifere din cercetarea şi proiectarea avind un rol prt
bazin şi-a sporit considerabil producţia, care a derent, tot mai activ. Pe aceast,’. linie s>
crescut în următorii 20 de ani cu peste 180 000 280 milioane lei şi o depăşire a pianului la ex scriu şi preocupările cercetătoiVor institi
tone de cărbune. Faţa localităţilor s-a Înfrumu port de 70 milioane lei. nostru, puternic inroiaţi în angrenajul că
seţat continuu, viaţa noastră a devenit din an Mutaţii semnificative s-au înregistrat şi în şi creaţiei tehnice, în exploatarea şi valor.
in an mai prosperă. Eu aş putea vorbi însă mai munca şi viaţa siderurgiştilor. Automatizarea pro
ceselor de producţie, utilajele şi instalaţiile mo rea superioară a resurselor \minerale utilei
bine şi mai exact despre devenirea minei Petri cum ne-a cerut secretarul general al portic
la, a oraşului, a oamenilor săi in „Epoca deme au făcut ca ghiftele, vagoneţii şi schi- preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauş>
Ceauşescu", perioadă in care lumina din adân purile împinse de oameni să treacă în istorie.
O istorie nu prea îndepărtată a siderurgiei, dor ăm abordat cu mai multă îndrăzneală in
curi a irumpt spre ziuă mai puternic, mai stră din urmă latura recuperării unor element<
lucitoare ca niciodată. care va rămine de domeniul trecutului. . Pentru cea mai mare utilitate pentru economia n
In aceşti ani am devenit miner la Petrila,, că, in politica partidului nostru comunist toţi oa nală: molibden,, vanadiu, titan, cupru,
în aceşti ani mina noastră a ajuns la o pro menii muncii văd oglindită grija permanentă plumb, suit, metale preţioase. La Început se
ducţie de 1,2 milioane tone cărbune şi tot în faţă de om, de uşurarea muncii sale, faţă de nea problema că acestea nu vor putea fi
aceşti. ani oraşul Petrila s-a înscris viguros şi viaţa mereu mai bună şi demnă, lată de ce, ploaia ie decît cu utilaje din import. Atunci'
definitiv pe coordonatele dezvoltării şi moderni şi cu acest prilej, siderurgiştii Hunedoarei de lac
îşi afirmă deplina adeziune la Hotărirea Plenarei cetătorii noştri au hotărit: vom proiecta, re<
zării, progresului şi civilizaţiei, iar viaţa oame şi încerca noi, cu forţe proprii, aceste uti
nilor este tot mai îndestulătoare. Beneficiind de C.C, ai P.C.R. privind realegerea, la cel de a! vom renunţa la importuri. Astăzi ne mindrin
preţioasele indicaţii şi îndemnuri pe cate ni Xlll-lea Congres, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu prima instalaţie de producere a concentra
le-a dat la faţa locului secretarul general al în suprema funcţie de secretar general al parti de molibden din ţară este a u t o h t e s i d<
partidului, Minerul nostru de Onoare, tovarăşul dului, văzind in aceasta garanţia sigură a mer şeşte caracteristicile celor similare ... in
Nicolae Ceauşescu, mineritul Văii Jiului a cu sului înainte al României pe calea socialismu Cerinţa formulată de secretarul general al bricaţie pe plan mondial. T
noscut ritmuri de dezvoltare impresionante. S-au lui şi comunismului. partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind Avem in faţa noastră un program inii
creat noi capacităţi de producţie, s-au moder obţinerea în acest an a unor producţii agricole neţ, de a dobindi independenţa energetic
nizat cele existente, mecanizarea a pătruns ma VICTOR PETROESC, record. îşi găseşte materializare în lapte şi la patriei. Avem insă şi garanţia că il vom îi
siv în subteran, cantităţile de cărbune extras maistru ojelar, Cooperativa agricolă de producţie din Pricaz. plini, garanţie ce vine de la omul cutezător
a-u crescut permanent. Jn abatajele minei Petri secretar al comitetului de partid Mobilizaţi de către organizaţia de partid, coo fruntea partidului şi a ţării, a cărui pildă
la, în care lucrez din 1969, s-au introdus com al Uzinei nr. 3 — oţelării, peratorii şi mecanizatorii din unitatea noastră neînfricat luptător revoluţionar pentru bine!
bine de înaintare şi de abataj, complexe me din Combinatul siderurgic Hunedoara au acţionat cu hărnicie şi pricepere pentru a propăşirea României o vom urma cu dev
canizate de susţinere şi tăiere a cărbunelui, valorifica tot mai bine potenţialul de cere dis meat comunist, patriotic.
s-a construit un modern puţ de extracţie cu punem în vederea creşterii producţiei la hectar
schîp, iar transportul cărbunelui din abataje la Energie şi în sectorul zobtehnic. Ing. GHEORGHE MIHAI,
suprafaţă se realizează pe benzi de cauciuc. Ca rezultat ai folosirii raţionale a tondului I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva
Aceste minunate condiţii de muncă, dublate funciar, aplicării tehnologiilor înaintate stabilite
de hărnicia şi hotărirea minerilor de a asigura ţară pentru fiecare cultură, am reuşit ca în acest
ţârii mai mult cărbune, au permis brigăzii pe an să sporim producţiile medii la hectar cu a- Semnătura
care o conduc în sectorul IV al minei Petrila proape 2 600 kg orz şi 1 000 kg griu, compa
să realizeze în plus în acest an peste 26 000 rativ cu cele din anul anterior. Datorită depă
tone cărbune, sporul nostru de producţie din şirii recoltelor planificate, am livrat cantităţi spo
1982 şi pină în prezent cilrîndu-se la peste rite de cereale la fondul de stat, precum şi elanului tineres
115 000 tone. Sini succese pe care le dedicăm la fondul de seminţe.
marii sărbători a eliberării patriei şi pe care ne S-a îmbunătăţit simţitor şi activitatea in sec
angajăm să le majorăm în cinstea celui de-a! torul zootehnic, pred'ind la fondul de stat mai
Xlll-lea Congres al partidului, considerîndu-le mult de 1 200 hl lapte. In raport de evoluţia
ca o semnătură pe hotărirea realegerii tovară electivelor de animale, o atenţie deosebită a-
şului Nicolae Ceauşescu în funcţia supremă de cordăm asigurării din producţie proprie a ba
•secretar general al Partidului Comunist Român, zei furajere, fiind depozitate, pină acum, mai
chezăşie sigură a înaintării României pe dru mult de 300 tone fin şi aproape 350 tone nutre
mul socialismului şi comunismului. ţuri grosiere.
Acţionind cu întreaga răspundere in scopul
ŞTEFAN ALBA, înfăptuirii cerinţelor noii revoluţii agrare, coope
miner, şef de brigadă, I.M. Petrila ratorii Sofica Martin, Cornelia Ivăşcoi, Ileana
Verejan, Lenuţa Buri ţes cu, Victoria Stanca,
Oameni oţetiţi Viorel Iunie, Dumitru Ştire, loan Fulger, Mărită
Mateş, Comei Măglaş, Silvia Voinea şi mulţi
olţii se situează în fruntea acţiunilor ce le În
treprindem în scopul sporirii rodniciei ogoare
şi oţet de inaltă lor, obţinerii unor producţii tot mai mari la hec
tar şi în sectorul zootehnic. In acelaşi timp, me
canizatorii Dumitru Oreşan, Ştefan Creţu, Petru
calitate Mezei, Nicolae MrhăiVâ, Vasile Ursu, Vacile Bota,
împreună cu llie Roşu, şeful secţiei de meca
Cum zboară anii... Iernat, Işalnlţa, Brazi, Gro
zăveşti, Paroşeni, Mintia... şase luceferi în con nizare, depun eforturi stăruitoare pentru efec
tuarea la timp şi de calitate a lucrărilor agri
Am avut fericitul prilej de a mă alia aproa stelaţia energeticii româneşti, la construcţia că cole, preocupindu-se, in perioada actuală, de
pe de secretarul general al partidului, tovară rora mi-am adus şi eu contribuţia. Lucram la pregătirea unor baze temeinice recoltei din ul
şul Nicolae Ceauşescu, în fiecare dintre vizi montaj, în pas cu constructorii. Din beton şi su timul an al actualului cincinal. ln acest august aniversar ţara şi-a sârbe
tele de lucru cu care ne-a onorat pe noi, side- doare, din fier şi suflet, din sticlă şi vis am clă rit pentru prima oară brigadierii, dedicîndt
dit împreună şi pus în funcţiune în aceşti ani VIORICA STRÂUŢ,
rurgiştii Hunedoarei. Îmi vor rămine veşnic în o zi anume. Emoţionantă preţuire a muncii
de construcţie socialistă multe obiective ener brigadieră,
minte, ca de altfel' tuturor oamenilor muncii getice de importanţă vitală pentru ţară. Intre secretarul organizaţiei de partid nerei generaţii, a participării sale ontuzia
din combinatul nostru, cuvintele-îndemn ale iu- ele, la loc de frunte, se află, astăzi, Centrala de la C.A.P. Pricaz împreună cu întregul popor, sub conduce
