Page 76 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 76
O • JO! UGUST 1984
P r o fu n d e tr a n s fo r m ă r i în n o ito a r e
I (Urmare din pag. 1) te, din care, 39 400 numai în în sectorul zootehnic, efec
ultimii 10 ani, opt familii tivele de animale în unită
1 ---------------:---- TTT -
l- au aparut noi unităţi eco- din 10 locuind azi în case ţile agricole de stat, coope
/ nomice şi ramuri indusfria- noi. S-au construit, totodată, ratiste şi în asociaţiile eco
\ le, îndeosebi pentru ocupa- un mare număr de creşe, nomice, precum şi în gos
l rea forţei de muncă femini- grădiniţe, şcoli, spitale şi podăriile populaţiei, au cres
partidului, la ctitorirea noii noastre societăţi. lizat adevărate performanţe. Din 1950 încoace, i ne şi cu implicaţii asupra alte unităţi sanitare, case de cut faţă de cele existente
Deşi aflaţi îri vacanţă, departe unul de celălalt, volumul activităţii noastre a crescut de peste 24 1 creşterii nivelului de trai cultură, cluburi muncitoreşti, la recensămîntul din luna
in acea zi de sărbătoare, cei 31 de elevi ai cla de ori, iar productivitatea muncii de peste 10 ţ material şi spiritual al ce- cinematografe, . baze sporti februarie a.c., cu peste 5 000
selor a Xl-a A, B şi C de la Liceul „Decebal" ori. i lor ce muncesc, intre aces- ve şi de agrement. bovine, 9 000 ovine, 11000
Deva, care in timpul anului şcolar am fost con ’ tea — întreprinderile de fri- In ultimii 19 ani, practic, porcine. Comparativ cu ace
stituiţi in „Brigada' Hunedoara", ne-am reîntâl Am construit mult in Hunedoara in anii li \ cotaje din Petroşani şi Hu- toate localităţile judeţului au eaşi perioadă a anului tre
nit şi am retrăit intens momentele participării bertăţii noastre. Am construit cu convingerea l nedoara, cea de confecţii îmbrăcat haină nouă, con cut, de la începutul acestui
noastre pe Şantierul nr. 3 Basarebi al Canalu nestrămutată că tot ceea ce facem, facem pen / din Vulcan, fesătoriile de fortabilă. Municipiile Deva, an s-au livrat în plus la fon
lui Dunăre-Marea Neagră. Trei luni de muncă. \ mătase din Deva şi Lupeni, Hunedoara şi Petroşani, o- dul de stat mai mult de
tru noi, pentru copiii noştri. Cu această con
Kilometrul. 52 era repartizat brigadierilor hune ( fabrica de încălţăminte din raşele Lupeni, Brad, Orăş- ^28 000 hl lapte şi peste 400
vingere am străbătut ani şi decenii, anii tine
doreni. Consolidări de maluri, pregătiri pentru ’i Hunedoara şi cea de mo- tie, Petrila, Vulcan, Haţeg, tone carne.
lorcreiare, săpări de şanţuri de scurgere Nu reţii şi anii maturităţii noastre şi ai Hunedoarei i bilă din Petrila, înfreprinde- Călan, Simeria s-au transfor Sărbătorind cu fierbinte
vom regreta acele zile din adolescenţa noastră, noastre, lâsind în urmă ceea ce se vede astăzi. ^ rea de materiale de con- mat radical, devenind centre mîndrie patriotică cei 40 de
in care ne-am călit, ne-am pregătit pentru via Şi dacă epoca cea mai rodnică din aceste pa i strucţii Deva şi Fabrica de urbane moderne, elegante. ani de la istoricul act al
ţă, ne-am maturizat. > ciment Chişcădaga. De altfel, judeţul Hunedoara eliberării patriei, de la 23
tru decenii de construcţie socialistă este şi pen ţ Urmare a fondurilor de are unul din cele mai mari August 1944, şi . înfîmpinînd
Trei Juni, „Brigada Hunedoara" s-a situat
tru Hunedoara marcată de ultimii 20 de ani, l investiţii alocate judeţului grade de urbanizare din cu realizări deosebite cel
continuu pe locurile. fruntaşe ale muncii, intre 1 nostru în cei 40 de ani de ţară; peste 74 la sută din de al Xlll-lea Congres . al
cele 21 de brigăzi din ■ ţară. Ond^colegele de aceasta mă face să mă gindesc cu respect,
liceu şi .tovarăşa directoareŞpe-au 'vizitat pe ma mîndrie şi admiraţie de contemporan la co 1 la eliberarea patriei, din populaţia sa trăieşte în ora partidului, 1 comuniştii, toţi
^ care 75 la sută pentru dez- şe şi centre muncitoreşti. oamenii muncii hunedoreni
rele şantier, bucuria reîntUnlrii s-a contopit cu munistul care se ollă de tot alifia ani in frun i volfarea industriei, produc- Rezultat direct, incontesta urcă o nouă treaptă în în
mîndria de a ne şti printre brigadierii de frunte. tea ţării, pe care, la cel de-a! Xlll-lea Congres 1 ţia globală industrială a bil al politicii consecvente, trecerea socialistă pentru
Acum, cind marea sărbătoare a urcai in ţară il vom realege in funcţia de secretar general ^ crescut într-un ritm mediu ştiinţifice a partidului, de mai mult şi mai bine în
socialistă
pe o columnă înaltă cu 40.de trepte, noi, ce' al partidului ca o chezăşie a mersului nostru i ’ anual de 8,7 la sută. Azi, construcţie transformările în întreaga viaţă economico-
Hunedoara deţine primul loc
România,
socială a judeţului, se an
şi
31 de liceeni-brigadieri, aflaţi - in pragul clasei neabătut înainte. V pe ţară la producţia de huilă realizările dobîndite pe plan gajează cu toată dăruirea
a Xll-a, în laţa startului 'spre viitor, trăim fio IOAN KRICH, ( ' cocsificabilă şi de minereu- economic s-au răsfrînt pozi şi responsabilitatea patrio
rul caid al satisfacţiei de a ne li pus o modes dulgher, şef de echipă I de fier, locul al doilea la tiv în veniturile ! oamenilor tică să obţină noi şi impor
la I.A.C.R.S. Hunedoara 1 fontă şi laminate, la cocs, muncii, în nivelul lor de trai tante realizări în producţie.
tă dar durabilă semnătură a elanului tineresc
l minereuri complexe şi e- material şi spiritual. Astfel, Şi în continuare, prin grija
la kilometrul 52 al grandioasei construcţii româ ^ nergie electrică, locuri frun- faţă de anul 1965, veniturile consecventă a partidului,
neşti — ■ Magistrala albastră. „Cintarea ^ taşe la multe alte produse băneşti totale ale populaţiei personal a tovarăşului
BRIGADA HUNEDOARA i ) deosebit de necesare econo- sînt mai mari în acest an de Nicolae Ceauşescu, pentru
ori, iar retribuţia medie
miei
2.4
Totodată,
naţionale.
dezvoltarea
economico-so-
a Liceului ..Decebal" Deva ^ dotarea tehnică tot mai ac- nominală pe ansamblul ju cială a ţării şi creşterea ni
României“- i centuată, mecanizarea şi deţului a înregistrat, în 1983, velului de trai âl poporului.
Patru decenii ) modernizarea fluxurilor teh- o creştere de 2,7 ori. A cres Hunedoarei i se deschid per
nologice au făcut ca pro-
cut totodată volumul desfa
ţ
Mari
spective
luminoase.
ducfia industrială a judefu-
il cadru fertil , ? 1 lui să fie în prezent de 17 cerilor de mărfuri, fiind, în fonduri de investiţii vor fi
acest an, de 13 ori mai mare
pentru
dezvoltarea
alocate
rl pe schele 1 ori mai mare decît în 1950, decît în 1950 şi de 3,5 ori şi modernizarea activităţii
n de afirmare ^ creşteri însemnate înregis- mai mare decît în 1965. A- din minerit, siderurgie şi e-
tJ / ţrîndu-se; şi la majoritatea nual, judeţul nostru benefi nergefică, din celelalte ra
* 1 produselor fizice de bază : ciază de fonduri de peste muri industriale, precum şi
Numai cine a participat direct fă o manifes ; ţ de 14,5 ori la fontă, de 21,1 1.4 miliarde lei pentru ac în agricultură, în sectorul
&- tare artistică sau a stat in preajma noastră, a i ori la oţel, de 186 ori ia la- ţiuni social-culfurale. edilitar-gospodăresc, în do
e- celor care urcăm treptele scenei, poate înţelege / minate, de 4,1 ' ori la căr- La -acest ceas aniversar al meniul vieţii sociale. Vor fi
»' marile emoţii pe care le trăim. Uneori, ne co ) bune, de 4,3 ori la minereu eliberării patriei, într-o at racordate la sistemul energe
ii pleşesc, de cele mai multe ori le învingem. Ori i de fier, de 41,8 ori la ener- mosferă însufleţită de apro tic naţional primele capaci
IV cum, in momentele in care se deschide cortina 1 gie electrică. piatul Congres al Xlll-lea al tăţi de la Rîu Mare-Retezat,
a ele sînt canalizate prin interpretarea de calitate 1 Urniînd cu consecvenţă şi Partidului Comunist Român, iar la Deva va intra în pro
»î ^ nestrămutată încredere parri- oamenii muncii hunedoreni ducţie întreprinderea de pie
u, care merge spre' mima spectatorului. i dul, materializînd neabătut se prezintă cu un frumos bi se de schimb şi reparare a
iii Ca tinără solistă de muzică populară, am trăit 1 indicaţiile şi orientările lanţ de realizări. Intensifi- utilajului minier. Pe platfor
le emoţii in. cadrul a Uter acţiuni înscrise in Festi \ date de tovarăşul Nicolae cîndu-şi preocupările şi efor ma siderurgică de la Călan
valul naţional ,,Cintarea României“.
Această
o- manifestare complexă, iniţiată de secretarul ge 4. Ceauşescu, secretar general turile în abataje şi pe plat vor fi puse în funcţiune noi
c, 1 aH partidului, cu prilejul vi-
neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, formele fierbinţi ale siderur obiective, la Livezeni va in
u- a constituit pentru mine, ca pentru aiîţia tineri 1 zitelor de lucru efectuate în' giei, la bornele luminii şi în tra în circuitul productiv o
X- ( repetate rînduri în judeţ, în faţa retortelor chimice, în modernă uzină de prepara
•r- din judeţul nostru, din întreaga ţară, un minu i unele unităţi economice re- halele constructoare de ma re, iar la Valea de Brazi va
za nat prilej de afirmare. In cadrul lui, am urcat 1 prezenfative, oamenii mun- şini şi utilaje, siderurgice şi fi dată în exploatare o nouă
e. scenele multor festivaluri folclorice interjudeţene ţ cii hunedoreni, în frunte cu miniere, pe şantierele de unitate carboniferă. Ritmuri
:ă i puternica sa organizaţie de construcţii, ori pe ogoarele intense de dezvoltare şi mo
or 1 partid, , de peste 100 000 de
o. ţ membri, au obţinut an de mănoase, în toate sectoarele dernizare vor cunoaşte şi
o. 4 an realizări deosebite în ac- producţiei şi vieţii sociale, industria şi constructoare de
miniere
cei ce trăiesc şi muncesc pe
şi
utilaje
maşini
; fîvîtatea productivă din in- meleagurile hunedorene au siderurgice de la Petroşani,
u- 1 dustrie, în agricultură, în ridicat zi de zi mai sus şta
a Cind revăd cu ochii memoriei cei 36 de i toate sectoarele economice cheta întrecerii socialiste, Crişcior, Hunedoara şi Că
fe ani pe care i-am petrecut pe . schelele. Hune i şi ale vieţii sociale. raportînd rezultate deosebite. lan, cea de maşini-unelte de
lin doarei, mă gindesc că, de fapt,- existenţa mea la Oră ştie, sectorul exploa
de In ultimii ani s-a dat o a- De la începutul anului au tării şi industrializării lemnu
de constructor la Întreprinderea de antrepriză . tenfie deosebită creşterii fost realizate peste prevede lui, baza de materii prime şi
}> 1 productivităţii muncii şi îm- rile de plan 82 milioane resurse energetice.
ta- pentru construcţii şi reparaţii siderurgice Hune \ bunătăfirii calităţii produse- kWh energie electrică, 51 000 Mutaţii importante se vor
doara se confundă aproape cu cei 40 de ani
i lor, reducerii continue a tone huilă netă şi 12 000 produce şi în sfera vieţii
de libertate ai ţării. Şi mă întreb în aceste mo i cheltuielilor materiale, ridi- tone brichete din cărbune, sociale, în domeniul edilitar-
mente: ce i-am dat eu ţării mele, Hunedoarei j carii permanente a eficien- 2 200 tone oţel, 4 500 tone gospodăresc şi de înfrumu
mele ? Şi-mi răspund că i-am dat 36 de ani din 1 ţei economice. Nivelul tehnic fier în minereu marfă, con seţare a localităţilor hune
^ şi calitativ ridicat al produ- fecţii textile în valoare de dorene. Pînă la sfîrşitul ac
viaţă, pe schelă, la laminoare, la furnale, la
, selor realizate în înîreprin- 20 milioane lei şi confecţii tualului cincinal, fondul de
oţelârii ori la bateriile de cocs, oriunde s-a con 1 derile judeţului a făcut să din blană însumînd 7,8 mi locuinţe al judeţului se va
struit din temelii ori s-a modernizat ceva. Şt ^ creascâ de ia an la an vo- lioane lei, 2 900 tone var, îmbogăţi cu 20 000 de apar
nu sînt singurul. Intre cei peste 3 000 de con t Tumul mărfurilor destinate 5 500 mc prefabricate din tamente, iar în perioada
1 exportului. în prezent, oţelul beton, 4 300 mc produse din 1986—1990 se vor construi
structori de la I.A.C.R.S. sînt mulţi ca mine: şi
^ hunedorean, cimentul, mar- ; b.c.a., 5 400 mp dale mozai încă 15 000 apartamente. Se
dulgherul Dumitru Mindru şi Gheorghe Savu şi l mura şi dalele mozaicate, cate, 850 tone de utilaje vor înălţa noi edificii social-
Gheorghe Knep şi maiştrii Norică Mariş şi llie - ,,Cintec nou în Mehedinţi", „Maria Lătăreţu" / lemnul şi mobilierul din pentru lucrări miniere şi 164 culfurale, baze sportive şi de
Anghel şi zidarul Vasile Faur şi Simion Napău din Gorj, „Voci tinere" găzduit de judeţul nos 1 lemn, confecţiile, tricotajele tone utilaje siderurgice, alte agrement, se va extinde re
şi Gheorghe Anatofie, toţi cei care am crescut tru ş.a. ţ şi hainele de blană, sfrungu- produse. De asemenea, pla ţeaua comercială, vor creşte
i rile, unele echipamente mi- nul la export, de la înce veniturile oamenilor muncii
pe braţele noastre noua Hunedoară, cu furna Ca o Încununare a strădaniilor mele, a fost I niere, alte produse sînt livra- putul anului, a fost depăşit şi puterea de cumpărare a
lele şi oţetăriile ei moderne, cu cele peste 23 participarea la întrecerile republicane ale Festi \ te şi apreciate în peste 45 cu 518 milioane lei, iar vo populaţiei.
de mii de apartamente noi ale sale, toţi cei valului naţional „Cintarea României", unde mi t de ţări de pe toate conti- lumul desfacerilor de măr La jubileul eliberării pa
.1 nentele. furi cu amănuntul depăşeş triei şi în întîmpinarea Con
care am înălţat noul combinat de la Călan, care s-a acordat premiul I şi titlul de laureat. A fost
) O amploare deosebită a te cu 38 milioane lei cifra gresului al Xlll-lea al parti
am construit la Baru, la Aiud, la Oţelu Roşu. cea mai mare împlinire ca interpretă. Au urmat i luat în cele patru decenii de plan a perioadei. dului, oamenii muncii hune
Avem şi la sărbătoarea aniversării a 40 de participări la emisiuni Tv. — ,,Floarea din gră , de la eliberarea ţării şi a- Multe unităţi economice doreni, asemenea întregului
- ani de viaţă liberă motive de mîndrie. Ea vine dină", „Tezaur folcloric“, la festivalurile folclo J griculfura judeţului, aflată şi-au îndeplinit înainte de popor, privesc cu îndreptă
din faptul de a putea raporta că am executat rice internaţionale de la Viena şi Puchberg ^ în plin proces de dezvoltare terrpen prevederile de plan ţită satisfacţie şirul nesfîr-
1 şi mecanizare. în 1983, va-
pe 8 luni, dovadă a abne
şif de victorii obţinute în cei
înainte de termen reparaţiile capitale la blu- (Austria), Chăteauneuf de Faou (Franţa), unde > loarea producţiei agricole gaţiei şi responsabilităţii 40 de ani de construcţie so
ming 1000, la O.S.M. 1, la furnalul 6. Astăzi, la m-am străduit să fiu mesager merituos al fol ) globale a depăşit 4,2 mi- muncitoreşti de a cinsti cu cialistă în România, şi cu
marea sărbătoare a tuturor cetăţenilor Româ clorului hunedorean. t liarde lei. rezultate de seamă în pro deosebire de la Congresul
/ Pornind pe drumul con- ducţie cea de a 40-a ani al IX-lea al partidului încoa
nie! — români, maghiari, germani sau de alte Bucuria cunoaşterii ce mi s-a oferit cu otita
ţ strucţiei socialiste a patriei, versare a revoluţiei de eli ce, şi se angajează să ur
naţionalităţi — avem şi noi, cei de la I.A.C.R.S., generozitate o datorez condiţiilor minunate în
l partidul nostru a înscris prin- berare socială şi naţională, meze în continuare, cu con
bucuria să raportăm că, realizînd înainte de care am reuşit să cresc ca tinâr, ca artist ama i tre obiectivele prioritare şi antifascistă şi antiimperialis- secvenţă şi nestrămutată în
termen o serie de lucrări, am făcut-o sporind tor prin intermediul Festivalului naţional „Cin * îmbunătăţirea condiţiilor de tă şi Congresul al Xlll-lea credere, partidul comunist,
de
iubitul
conducător
pe
productivitatea muncii cu 2,61 la sută la con tarea României", bogatului folclor hunedorean ţ locuit ale şi populaţiei, siste- al partidului. partid şi de stat, tovarăşul
înfrumuseţarea
i
matizarea
Rezultate bune s-au obţi
ito- strucţii-montaj şi cu 23,32 la sută la. producţia ale cărui nebănuite frumuseţi au fost dezvăluite 1 localităţilor, asigurarea unei nut şi în agricultură. Se re Nicolae Ceauşescu, să ob
t-ie Industrială. cu otita pregnanţă în anii libertăţii patriei. \ largi reţele edilifar-gospodă- marcă în mod deosebit coo ţină noi şi importante rea
tJ m De-a lungul anilor săi de existenţă; care a- MARIANA ANGHEL, 4 re şti şi de transport, de să- perativele agricole de pro lizări în toate sectoarele vie
ste, proape se confundă cu anii noştri de libertate, solistă de muzică populară, / nătate, cultură şi învăfă- ducţie Deva, Pricaz, Haţeg, ţii economico-sociale, spo-
rindu-şi contribuţia la înfăp
} mînt. In cei 40 de ani de
Romos, Oră ştie, care au ob
rea colectivele muncitoreşti de la I.A.C.R.S. au rea Călan ^ libertate a patriei, în jude- ţinut producţii medii între tuirea măreţei opere de edi
j ţul Hunedoara s-au construit 4 000-6 200 kg orz şi gîîu ficare a României moderne,
peste 100000 de apartamen la hectar. socialiste.
\
