Page 86 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 86
Vizita de stat în ţara noastră
a preşedintelui R.P. ,
|ă
tovarăşulU Xiannian
SÎJCI4L M IC ÎNTÎMPÎNĂRII CONVORBIRI OFICIALE ROMÂNO-CHINEZE
CEREMONIA
Luni, 27 august, la Pa
mele tovarăşilor IIu Yao-
ÎNALTULUI OASPETE latul Republicii au început bang, Deng Xiaoping, Zhao
ORGaftJ fltf CDIVIITETULUI JUDETEflIM HUIVIEDOflRfl flt convorbirile oficiale din Ziyang, Ye Jianyng, Chen
La invitaţia tovarăşului tre t o v a r ă ş u l Nicolae Yun, a celorlalţi tovarăşi
Nicolae Ceauşescu, secretar Ceauşescu, secretar gene din conducerea de partid
general al Partidului Co ral al Partidului Comunist şi de stat, un cald salut
munist Român, preşedinte Român, preşedintele Repu de prietenie, împreună cu
le Republicii Socialiste blicii Socialiste România, cele mai sincere urări de
Anul XXXVI, nr. 8 333 MARŢI, 28 AUGUST 1984 4 pagini — 50 bani România, luni dimineaţă a şi tovarăşul Li Xiannian, sănătate.
început vizita de stat în membru al Comitetului T o v a r ă ş u 1 Nicolae
Republica Socialistă Româ Permanent al Biroului Po Ceauşescu a mulţumit şi a
litic al C.C. al P.C. Chi rugat să fie transmise to
nia a tovarăşului Li Xian- nez, preşedintele Republi varăşilor Hu Yaobang, Den
Uriaşă revărsare de forţe, bucurie ■nian, membru al Comite cii Populare Chineze. Xiaoping, Zhao Ziyang, Ye
tului Permanent al Birou
lui Politic al C.C. al P.C. Tovarăşul Li Xiannian a Jianyng, Chen Yun, celor
lalţi
conducători
chinezi
Chinez, preşedintele Repu mulţumit călduros pentru lin. salut prietenesc şi cele
şi deplină încredere în blicii Populare Chineze. faptul că încă de ' ia sosire mai bune urări. Tovarăşul
s-a întîlnit cu tovarăşul
Nou] dialog româno-chi-
nez la nivel înalt repre Nicolae Ceauşescu, pentru Nicolae Ceauşescu a adre
sat, de asemenea, tovarăşu
sentimentele de sinceritate
spre noi cuceriri revoluţionare zintă un moment de cea şi prietenie cu care a fost lui Li Xiannian, în nume
mai mare importanţă în
le său, al conducerii de
bogata cronică a relaţiilor înconjurat în timpul şede partid şi de stat, un cald
tradiţionale de prietenie şi rii în ţara noastră. Totoda
lă — cuvîntare care jalonea colaborare, de solidaritate tă, el a adresat tovarăşului
ză activitatea partidului şi Nicolae Ceauşescu, în nu (Continuare in pag. a 4-a)
,,Să intrăm în noul deceniu al dezvoltării poporului în întîmpinarea ce dintre partidele şi ţările
libere, socialiste a României cu hotărîrea lui de al X!ll-!ea Congres —, noastre, dintre cele două VIZITĂ PROTOCOLARĂ
popoare.
producţia industrială a Ro
fermă de a face totul pentru realizarea în mâniei este în acest an de Ceremonia în timpi nării Tovarăşul Li Xiannian, Cu acest prilej a avut
cele măi bune condiţii a planului pe acest peste 100 de ori mai mare înaltului oaspete a avut membru al Comitetului loc, într-o ambianţă caldă,
decîf în 1945, produsul so loc la Palatul Republicii,
un
prim
prietenească,
an şi a planului pe 1985, asigurînd astfel cial — de 28 ori, iar veni într-o atmosferă sărbăto Permanent al Biroului Po schimb de păreri, premer
litic al C.C. al P.C. Chi
înfăptuirea cu succes a celui de-al 7-lea tul naţional — de 32 de ori rească, caracteristică ma nez, preşedintele Republi gător convorbirilor oficiale.
mai mare. Producţia agrico rilor evenimente politice. cii Populare Chineze, a fă
Republicii
Preşedintele
plan cincinal şi punînd o bază trainică pen lă a înregistrat o creştere Un mare număr de bucu- cut, luni dimineaţă, o vi Populare Chineze a înrriî-
tru cel de-al 8-lea plan cincinal de dezvol de 7 ori faţă de cea a anu reşteni au făcut tovarăşilor zită protocolară tovarăşu nat conducătorului parti
lui 1945. Nicolae Ceauşescu şi Li
tare economico-socială a României I". lui Nicolae Ceauşescu, se dului şi statului nostru vo
Pe această bază s-a asi Xiannian o călduroasă ma cretar general al Partidu lumul „Nicolae Ceauşescu.
gurat dezvoltarea tuturor nifestare de stimă şi pre lui Comunist Român, pre Opere alese 1981—1983“,
NICOLAE CEAUŞESCU sectoarelor economico-socia- ţuire, au ovaţionat înde şedintele Republicii Socia apărut în acest an în Edi
le şi transformarea Români lung pentru prietenia r«>- liste România. tura Poporului din Beijing.
ei dinfr-o ţară agrară, cu o mâno-chineză, dînd glas
Cele mai reprezentative industrie şi agricultură slab deplinei satisfacţii cu care
esplanade şi artere ale Ca dezvoltate, într-o ţară in- este aşteptată noua întîl- TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU,
pitalei, şi centrelor judeţene dustrial-agrară, cu o indus nire dintre cei doi condu
s-au transformat, la marea trie modernă şi o agricultu cători, convingerii că ea ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA
sărbătoare naţională a popo ră în plină dezvoltare. va da. un _nou; impuls a- ELENA CEAUŞESCU, VA EFECTUA O VIZITA
rului nostru, într-o adevărată iîn mod cu totul deosebit dîncirii şi extinderii rapor
revărsare de energie, bucu în procesul transformator turilor bilaterale pe cele DE STAT ÎN R.F. GERMANIA
rie şi nădejdi, de deplină condus de partid se deta mai diverse planuri, în fo
încredere a întregii noastre şează ;perioada inaugurată losul reciproc, al cauzei T o v a r ă ş u l Nicolae telui Republicii Fede
naţiuni în partidul comunist, de Congresul al IX-lea, care socialismului, păcii şi în Ceauşescu, preşedintele Re rale Germania, Richard
în secretarul său generdl, to a deschis epoca celor mai ţelegerii internaţionale. publicii Socialiste România, von Weizsadker, o vizită
varăşul Nicolae Ceauşescu, fertile împliniri socialiste, de împreună cu tovarăşa de stat în Republica 'Fede
preşedintele republicii. numită pe drept cuvînf de Elena Ceauşescu, va efec rală Germania, în perioa
întregul nostru popor, „Epo (Continuare in pag. a 4-a) tua, la invitaţia preşedin
Sărbătorindu-şi într-o at ca Ceauşescu". fin perioada da 15—19 octombrie 1984.
mosferă de puternic entu de după 1965 -economia ro
ziasm patriotic, revoluţionar, mânească a cunoscut rit
cel de-al 40-lea an de li
murile cele mai înalte de
bertate socială şi naţională edificării continue a patriei dezvoltare. Venitul naţional întregul colectiv -
poporul român a omagiat, socialiste, au adus în inimi a crescut în medie anuală fN ZIARUL DE AZI
în fond, propriile sale vic bucuria împlinirilor multila cu 8,4 la sută, devansînd rit angajat să recupereze
torii dobîndite sub conduce mul de 7,6 la sută al pro • Rezultatele dau mă
rea partidului. terale. Căci, aşa cum subli dusului social, ceea ce de sura preocupărilor şi
Muncitorii, ţăranii şi căr nia secretarul general al monstrează concludent îmbu răspunderii cu care restanţele,
turarii au adus cu ei în co partidului, tovarăşul Nicolae nătăţirea laturilor calitative se munceşte în secto
loanele imense fot ce au mai Ceauşescu, la sesiunea so ale activităţii economice. rul zootehnic
bun şi mai înălţător, au a- lemnă consacrată împlinirii a Dinamismul creşterii econo- • Sub bolţile lui August să realizeze planul!
dus roadele unui uriaş efort 40 de ani de la revoluţia de • Dialog cu Cititorii
conştient consacrat neîncetat eliberare socială şi naţiona (Continuare în pag. a 2-a) Acum, cînd ne apropiem cătorii procesului de pro
de încheierea primelor opt ducţie. Am în vedere aici
luni de muncă din acest şefi de formaţii de lucru,
Raport muncitoresc din unităţi situate pe an, colectivul siderurgişti- de schimburi, maiştri, in
lor de la Călan poate ra
gineri şi subingineri, şefi
porta puţine „plusuri" la
capitolul îndeplinirii sarci de secţii şi ateliere, chiar
directori de uzine şi per
locul I pe ţară în întrecerea socialistă nilor de plan şi a angaja sonal din conducerea com
mentelor asumate în între
cerea socialistă. Doar la binatului. Privind critic şi
autocritic activitatea noas-
MINA LIVEZENI secretarului general al angajări muncitoreşti, ei şi de la populaţie. Sem
partidului, t o v a r ă ş u l raportează succese de sea nificative sînt realizările
Lună de lună din acest Nicolae Ceauşescu, pen mă închinate Congresului la indicatorii fizici, toţi i« t m m m f j m c - i
an jubiliar, minerii de la tru a spori în permanen al XIII-lea al Partidului îndepliniţi şi depăşiţi : Ia
Live/.eni au raportat suc ţă baza de materii prime Comunist Român. Pro oţej colectat — cu 27 la
cese de prestigiu în creş şi energetice a ţării, oa ducţia fizică a fost depă sulă, la fontă — 26 la R IA U Z A T A E X E M P L A R . 2 1 D E 2 !
terea producţiei de căr menii muncii din cadrul şită cu 12,1 la sută, vo sută, cupru — 13 Ia sută,
bune, ceea ce îi situează unităţilor I.P.E.G. Hune lumul pregătirilor minie plumb — 20 la sută, bronz
pe locul I pe ţară în în doara—Deva se situează re cu 22,7 la sută, iar cel — peste 10 la sută. In a-
trecerea socialistă mine în fruntea întrecerii so ai deschiderilor miniere celaşi timp s-au obţinut LA C. 5. „VICTORIA" CĂLAN
rească. In cinstea Congre cialiste pe ţară. La baza cu 15,6 la sulă. însem însemnate beneficii su
sului al XIII-lea al parti nate depăşiri au obţinut plimentare, au fost redu
dului succesele muncii succeselor lor se află de a minerii deveni şi la alţi se cheltuielile de circula export, la secţiile turnăto tră, ne-am stabilit ceea ce
păşirea
substanţială
tor sînt cu totul deosebi principalilor indicatori ai indicatori de bază : pro ţie planificate. rie I şi III, indicatorii de avem de făcut pentru a
te : 25 600 tone cărbune ducţia marfă vîndută şi plan sînt realizaţi şi depă putea recupera restanţele
peste plan, sporirea pro planului la prospecţiuni încasată, productivitatea I.C.R.T.I. şiţi. în rest, se înregistrea acumulate şi a ne înscrie
ductivităţii muncii cu 13 şi explorări geologice, la muncii, producţia netă, HUNEDOARA—DEVA ză nerealizări. La fontă în cifrele de plan. Acum
forajul cu sondeze, la lu
la sută, reducerea chel crările miniere pentru precum şi la beneficii cenuşie, eocs meta'urgic, disciplina fermă la fieca
tuielilor totale la 1 000 peste plan. Muncind cu pasiune şi aglomerat feros, cilindri de re loc de muncă, buna
lei producţie marfă cu 9,2 descoperirea şi punerea răspundere, bine organi ■laminor, energie, electrică... gospodărire a materiilor
la sută, iar a color ma în valoare a noi resurse I.J.R.V.M.R. De ce această situaţie ? prime şi materialelor, gri
teriale cu 15,8 la sută. de materii prime utile HUNEDOARA—DEVA zat, colectivul de oa Ce măsuri concrete s-aiu ja faţă de utilaje, maşini,
O contribuţie deosebită pentru economia noastră meni ai muncii de la luat la locurile de muncă, agregate, instalaţii, respec
la obţinerea acestor suc- naţională. Concomitent Punctajul maxim pe ţa I.C.R.T.I. Hunedoara— în ateliere, în secţii şi u- tarea parametrilor calita
iCese şi-au adus brigăzile s-au înregistrat. însemna ră pentru hărnicie şi rea Deva se mîndreşte cu lo zine pentru recuperarea tivi ai produselor, reducerea
de mineri conduse de Va- te reduceri la consumu lizări l-au dobîndit colec cul I pe ţară în întrece restanţelor, pentru realiza consumurilor şi cheltuieli
lache Cristea, Mihai Bu- rile materiale, la energie tivele de oameni ai mun rea socialistă. Succesul rea planului la producţia lor materiale, ridicarea e-
cevschi, Mircea Sec.rieru, electrică şi combustibili. cii din unităţile aparţină se datorează îii mod deo fizică ? ficienţei economice a în
Ion Cojocaru, Auretian toare I.J.R.V.M.R. Hune sebit creşterii vitezei de Am consemnat răspun tregii activităţi — sînt tob
Pipan. E.M. DEVA doara—Deva, în cinstea circulaţie a mărfurilor, surile primite la aceste în atîtea obiective prioritare,
Congresului al XIII-lea reducerii cheltuielilor de trebări, de la tovarăşii: a căror rezolvare nu mai
J p J7 Q „Mai multe minereuri al partidului. Cu peste circulaţie la 1 000 lei li Ing. Vladimir David, di suportă nici o amin are.
HUNEDOARA—DEVA complexe patriei" —• iată 20 -la sută a fost depăşit vrări, depăşirii planului rectorul combinatului : Sîntern concentraţi asupra
deviza muncii şi dăruirii volumul total ai materia la beneficii şi ja livrări — în munca noastră au Lor si hotărîţi să le rezol
Acţionînd în spiritul o- minerilor de |a mina De lelor refolosibile colectate de mărfuri pe un lucră fost multe carenţe, neîm văm.
rientărilor si indicaţiilor va. Sub imboldul acestei de la unităţile socialiste tor. plinită. Unele s-au datorat- GH. I. NEGREA
i nd i sc ip 1 i n e i, netede plin ir ii
sarcinilor de către condti- (Continuare în pag. a 2-a)
