Page 87 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 87
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 33:
nostru popor, deschid o nouă AŞEZĂMÎNTUL DE CULTURĂ — CENTRU
Uriaşă revărsare de forţe pagină de muncă însufleţită
— pagină pe al cărei frontis
piciu stă scris cu litere de AL EDUCAŢIEI REVOLUŢIONARE, PATRIOTICE
(Urmare din pag. 1) cii, înlăturării pericolului u- mult cărbune, de 4,3 ori mai aur Congresul al Xlll-lea al
nei conflagraţii nucleare, so mult minereu de fier, de a- Partidului Comunist Român 15.00 Tele
mice, determinat de orientă luţionării marilor probleme proape 42 de ori mai multă — noiembrie 1984. Este pri Sub bolţile lui August 15,50 Tele
teasc
rile date de Congresul al cu care se confruntă omeni energie electrică decît în lejul de onoare ca minerii 15.20 Ecra
IX-lea, a pus temelia ridică rea. 1950. în ultimii ani judeţul şi siderurgiştii, constructorii Dese
rii continue a nivelului de trai în ritm şi puls cu ţara a dă ţării şi sieşi produse noi : şi energeticienii, lucrătorii Casa de cultură Orăştic tul juridic „Principiile mo 15,35 Laur
lui i
şi a calităfii viefii întregu păşit şi judeţul Hunedoara, ţesături, tricotaje, încălţă ogoarelor şi cărturarii să-şi rămîne una dintre institu rale ale politicii demogra Rom:
lui popor. Retribuţia medie a cărui economie partidul a minte, confecţii textile, mo manifeste, ca şi pînă acum, ţiile cu bogată activitate fice promovate de partidul 10.00 Univ
netă a personalului muncitor aşezat-o la fundamentul dez bilă şi altele. şi statul nostru" — sînt 10.30 luchi
întregul lor devotament re în viaţa spirituală a jude lui.
a ajuns de 2 925 lei, de trei voltării armonioase şi echi Prin grija partidului oame ţului. Argumentează aceas repere ale suitei de acti 20.00 Telej
ori mai mare decît în 1965. librate a ansamblului econo- nii Hunedoarei şi-au con voluţionar la înaltele che tă apreciere titlurile de Iau. vităţi pri.n care casa de lor)
S-au dat în folosinţă peste - mic naţional. Cărbune, ener struit peste 100 000 de mări ale partidului spre alte 20.20 Tara
3 milioane de noi locuinţe, gie electrică, metal, o gamă apartamente, din care a- împliniri, mai bogate, mai reat cucerite în întrecerile cultură a cinstit evenimen nă C
lea i
s-a dezvoltaK continuu baza largă de minereuri şi mate proape 40 000 în ultimii 10 frumoase. Munca lor în pro republicane ale Festivalu tul istoric do excepţie din numi
materială a învăfămîntului, riale de construcţii, maşini u- ducţia materială şi spirituală lui naţional „Cîntarea Ro acest august. Eveniment 20,40 Cono
corul
ocrotirii sănătăţii, culturii şi nelte, miniere şi siderurgice, ani, şi-au înnoit localităţile, va fi, ca şi pînă acum, su mâniei", ca şi locul II pe pe care formaţiile muzi- eopii
artei. produse chimice şi multe al şi-au creat condiţii de mun portul concret al convingerii judeţ ocupat de această in cal-coregrafice l-au onorat fonici
Din iniţiativa tovarăşului tele reprezintă forme mate că şi viaţă demne de omul lor că realegerea tovarăşu stituţie în concursul orga prin limbajul expresiv al viziur
Teatr
Nicolae Ceauşescu, România riale ale contribuţiei judeţu societăţii socialiste. lui Nicolae Ceauşescu în nizat anul trecut între aşe- artei, prin apreciate spec 21.00 „Zării
s-a afirmat şi se afirmă, cu lui la dezvoltarea patriei. Evocînd tabloul marilor suprema funcţie de secretar zăminteie de cultură hun-e- tacole cu genericul „Trepte batro
deosebită energie ca un par Astăzi, economia sa pro împliniri socialiste, acum, în general al partidului repre dorene. Dovadă a acestei de lumină". Theoc
ticipant activ la schimbul duce de 14,5 ori mai multă al 40-lea an de muncă şi zintă garanţia sigură a mer aprecieri sînt şi elemente în zona Orăştiei majori mesei
ţară
mondial, de valori materiale fontă, de 21,1 ori mai mult transformări, de libertate, oa sului nostru ferm şi sigur pe le de modernitate şi nou tatea aşezămintelor de cul 22,20 Teleji
lor)
şi spirituale, la marile ac oţel, de 186 ori mai multe menii muncii din judeţul Hu drumul socialismului şi co tate pe care casa de cul tură si-au. .adaptat progra- 22.30 Inchii
ţiuni consacrate apărării pă laminate, de 4,1 ori mai nedoara, alături de întregul munismului. tură le etalează în activi a i. • ■■ :oi v ■ lui.
mele de , activitate acestei
tatea cotidiană. Şi enume tumultuoase: perioade, oglin
răm în rîndul acestora ac dind marile prefaceri so
Rezultatele dau măsura preocupărilor şi răspunderii ţiunile gen „Tribuna idei cialiste pe pămînt hunedo-
lor", cadranele politice şi rean, cinstind printr-o mul
DEVA : '
juridice, amfiteatrul arte titudine de manifestări po- le I-II (Pa
.... cu care se munceşte. în sectorul zootehnic lor, ca şi montajul literar- litico-educative măreţul c- nar rămen
muzicalT coregrafic (gen voniment. La Geoagiu, Bc- ta) ; HUNE (
Hanovra
riu, Orăştioara de Sus, Ro-
De câţiva ani cooperativa punem ia punct activitatea Primele amănunte le a- continuare. însă trebuie să poem), teatrul politic, cer mos şi în alte aşezări, in A), Capcaj
(Modern —
agricolă de producţie din în ferma de animale. flăm de la Elena Costea, arătăm că un mare merit cul de balet, spectacolul terpreţi şi formaţii artis Şi bunicii
Bretea Strein lui înregis Am permanentizat oa contabila şefă a unităţii, în obţinerea lor îl au tematic complex, recitalul tice au abordat în reperto gent, secre
trează rezultate bune in meni harnici şi pricepuţi foarte în temă cu proble Ileana şi Gheoi’ghe Petrar. de poezie patriotică, diver TROŞANI:
Nu am uci<
zooteh n ie, în depl i n i nd u-ş i ca îngrijitori de animale, mele zoootehniei, „deoare Rişca şi Vasile Leordean, sitatea preocupărilor, din riul lor cîntecul şi versul gul (7 Noi
şi depăşindu-şi cu regula am trecut la modernizarea ce — preciza — de acest Ioana şi Vasile Petrar, ce cadrul cercului foto şi al patriotic, iar acţiunile eu PENI: Na
ritate indicatorii de plan şi, adăposturilor şi am asigu sector ne ocupăm nemijlo le trei familii de îngriji cineclubuluj. cartea şi filmul au câşti ral) ; VUL
îndeosebi, sarcinile la pro rat condiţii bune pentru cit toate cadrele de con tori. Ei ştiu cum să îngri Cu un aşemenea poten gat în amploare şi conţi Pană Albă.
U,
LONEA:
ducţia de lapte. Meritul păstrarea finului, paielor şi ducere ale cooperativei, fie. jească animalele, respectă ţial de creaţie şi interpre nut. Orele educative de apaşilor (»
este, fireşte, în primul rînd suculentelor. Avem astăzi care cu răspunderi preci programul de furajare, de tare artistică, cu multitu vară ale căminului cultu NOASA: Li
(Muncitores
al conducerii unităţii,' ca cinci fînare acoperite, tu se". ■ ' curăţenie şi muls, într-un dinea formelor muncii po- ral s-au mutat în cîmp, Dragostea .<
re, după o perioadă în care o capacitate de 250 tone — Planul la efectiv to cuvîn.t sînt oameni Vred în mijlocul oamenilor care zat); BRAŢ
rezultatele din acest sector fiecare. Bineînţeles că în tal, la perioadă, l-am de nici, care se ocupă cu răs litico-educative, aşezămân pregătesc hrana ţării, du (Steaua roş
nt
nu erau mulţumitoare, şi-a aceşti ani am luat toate păşit cu 17 bovine, cel la pundere şi dragoste de a- tul de cultură din Orăştie Cr ia Fşvoi
tr.
concentrat atenţia spre măsurile şi am acţionat cu efectivul matcă, de aseme- nimale. are o prezenţă prestigioa când acolo cuvântul parti făţaţi (Plac
zootehniei precum şi al co răspundere pentru asigura pea, este realizat şi depăşit, Urmărind evoluţia pro să şi în această perioadă dului, sarcinile ce stau în GIU-BAl: J
lectivului de îngrijitori din rea bazei furajere necesare iaz- la viţei am înregistrat ducţiei de lapte în perioa densă. în manifestări. Sim faţa .cooperatorilor _şi. me cheist (Cas:
fermă. efectivului de animale.. Şi, pînă acum 112 fă ţări. La da de cînd animalele se pozionul „Contribuţia Ro canizatorilor, impuse de HAŢEG: Co
BRAZI:
Alt
-Vf De fa.pt — releva Mar după cum Şe vede; rezul producţia de lapte, faţă de află în păşune am remar mâniei la victoria asupra noua revoluţie «agrara. La ne; SIME)
cel, Petruţa, inginerul şef tatele nu s-au -lăsat aştep 1135 hi, cit era. prevăzut cat o creştere constantă. fascismului" — realizat cu asemenea manifestări, une curentului (.
Cil", ele clin t
al cooperativei — care, îm tate, răsplătind munca să realizăm, în şapte luni Cum se reuşeşte acest lu participarea competentă a le cămine culturale — ca
preună cu preşedinta uni noastră, a tuturor. s-au obţinut 1 360 hl, din cru ? Vitele păşunează pî unor istorici şi veterani ai cele din Turdaş şi Ra-polt
tăţii, Maria Tănăsoiu, se Cum se prezintă, acum, care 843 hl, cu 95 hl mai nă seara tîrziu, chiar după celui de-al Il-lea război
ocupă direct de sectorul situaţia în sectorul zooteh mult decît prevederile. au programul de muls. — e necesar să dovedeas
zootehnic — de aici am în nic al cooperativei din Bre fost predaţi la fondul de în momentul de faţă, la mondial —, dezbaterea pe că mai multă sensibilitate, Rezultatele
ceput cînd am hotărît să tea Strei ? stat. cooperativa din Bretea marginea Cuvîntării tova atît în ceea ce priveşte ac cepţionale
răşului Nicolae Ceauşescu,
— Sînt rezultate — arăta Streiului se acţionează cu ţiunile propriu-zise, conţi 1.081 :
FA
Maria Tănăsoni, preşedinta răspundere pentru asigu rostită la Plenara C.C. al nutul lor educativ, cât şi Extr. I : 8
P.C.R. din 27 iunie a.c. —
rarea bazei furajere la ni
întregul colectiv — angajat cooperativei' — care ne do velul balanţei. Pînă în pre organizată cu oamenii mun ambianţa în care acestea 3, 89, 43, 20,
Extr. a II
vedesc că atunci cînd e-
xistă interes şi răspundere zent aici s-au strâns şi de cii de la „Plafar", cadranul se organizează. G0, 24, 86,
38, 40.
să recupereze restanţele în tot ce facem, şi roadele pozitat 170 tone de fîn, 200 politic „Magistrala Epocii Extr. a Iii
sînt pe măsură. Ele ne tone de paie şi alte furaje. Ceauşescu", întâlnirea „Po LUCIA LICIU 33, 40, 09,
88, 26.
(Urmare din pag. 1) nului zilnic la aglomerat. bucură şi ne stimulează în MIRCEA LEPADATU vestesc veteranii", cabine MINEL BODEA Extr. a IV
Dumitru Maxim, adjunc 36, 30, 89, 72,
PAZA
Ing. Ioan Crăciunescu, tul şefului secţiei transpor Extr, a V-
directorul uzinei nr. 2 — turi : Printre florile de*cuget şi Lăpuşnic a I.A.S. Mintia, Mi 66, 86, 14.
simţire se numără şi „Întâl
îurnaie-aglomcrare: ' — Feroviarii combinatu nirea fiilor satului“ desfăşu „Întîlnirea fiilor satului" ron Raţiu, dirijor la Filarmo Extr. a VI
— La secţia a II-a fur lui au un rol deosebit în nlca din Oradea, Ioan Ffan 76, 50, 55.
Extr. a VU
nale ne confruntăm cu ce realizarea sarcinilor de rată la Dobra, din iniţiativa dăr, ţăran cu gospodărie in 71, T 30.
le mai grele probleme. Re producţie la toate secţiile. Consiliului comunal de edu Iii generale, de cunoscutul localităţi ale ţârii, au aliat dividuală din Pane, Florin
zolvarea lor depinde în Ştiind că de activitatea caţie politică şi cultură so cor al căminului cultural din că dintre ei, dobrenii, s-au Burza, şeful sectorului de
mare parte de noi, de mun noastră depinde în mare cialistă. localitate, cit şi de formaţii ridicat, prin muncă şi cinste, fructe din cadrul Ocolului |»RON
ca fiecăruia, de modul în măsură „pulsul" procesului Străvechea aşezare româ le de dubaşi din Stănceşti- oameni de nădejde ai pa silvic Dobra, Ionel Codreanu,
care ne vom îndeplini zil tehnologic din combinat, nească — astăzi înnoită a- Obaba — Răduleşti, laureată triei. Amintim eîţiva dintre director adjunct al Cabinetu
nic sarcinile. Bineînţeles acţionăm zi şi noapte pen proape din temelii — a cu a Festivalului naţional „Cin- ei: Troian Suba (Lăpuşnic), lui judeţean pentru activita Rezultatele
din 26 aug:
va trebui ca şi calitatea tru optimizarea transportu noscut emoţia reîntâlnirii cu tarea României", ansamblu Mircea Petru (Roşcâni), A- te ideologică şi poiitico-edu- Ceahlăul — l
cocsului şi aglomeratului rilor, pentru ca prin acti 77 iii ai săi şi familiile lor, rile folclorice din Pane, Panc- drian Seleşan (Răduleşti), Met. Mangab
Progresul
să se îmbunătăţească. Dai vitatea noastră responsabi oameni care s-au născut, au Sâlişte, a conferit un plus de Silvia Olaru (Dobra), preşe catfvă, Sebastian lanca, a- Unirea Focş;
1
înainte de toate, ordinea şi lă să contribuim la ceea ce copilărit şi au muncit pe a- bogăţie sufletească acestei dinţi de cooperative agricole sistent universitar Timişoara şi Dunărea )
disciplina trebuie să fie se cere siderurgiştilor de ceste meleaguri, dar care reuşite intilniri cu vatra stră de producţie, Septimiu Taş- mulţi alţii. C.F.R. Paşca
C.S.M. Su
respectate la fiecare loc de la Călan : realizarea ritmi trăiesc astăzi în alte locali moşească dobreană. cău, director general al Lor, şi celor care au au Tractorul Br
muncă. că a pianului producţiei tăţi din ţară. Deşi prima de acest iei, C.I.U.M.M.R. Timişoara, Troian avut posibilitatea să vină, lo Progresul t-
Subingincr Nicodim Oar- fizice, cu deosebire la fon Primiţi cu caldă ospitalita in tradiţia comunei Dobra, Ţlrlea, director la Jesătoria calitatea care le-a legănat C.S.M. Drobc
Unirea Al
gă, secretarul comitetului ta cenuşie. te la sediul Comitetului co ,,Întîlnirea fiilor satului" a de mătase Deva, Ioan Şin- copilăria le trimite un gînd Autobuzul Bl
de partid de la secţia coc Am consemnat şi alte pă munal de partid de către constituit un bilanţ jubiliar dea, brigadier C.A.P. Dobra, curat şi nădejdea că obîrşia C.S. Tirgo
sificare : reri, alte angajamente ex primarul comunei, tovarăşa al muncii şi inimilor, cu oca Livia Opriţescu, primarul co nu se uită niciodată. Flacăra Mor o
Gaz metan
— Nu sîntem încă la ce primate în cadrul anchetei Eugenia Lazăr, fiii satului au zia căruia colegi de genera munei Periana (Arad), Dădu Mureşul Devr
rinţele planului zilnic, dar noastre. Concluzia unani luat apoi cunoştinţă, pe par ţie, răspindiţi prin diferite Mihuţ, inginer la ferma din PETRIŞOR CIOROBEA Unirea Alba:
am ajuns la 1 600—1 700 mă care se desprinde este cursul a două zile, prin vizite C.S.M. Re-
tone cocs pe zi. O produc că la Combinatul siderur efectuate în mod organizat, Sticla Turda
C.F.R. Tin:
ţie constantă, care înseam gic „Victoria" Călan s-au de obiectivele social-econo- Gloria Reşiţa
nă un pas mare în realiza făcut în ultima vreme paşi mice, realizările obţinute de Avîntul Ro
rea sarcinilor de plan. Da importanţi pe drumul bun locuitorii comunei in cei 40
că vom fi sprijiniţi în con al redresării procesului de de ani de viaţă liberă şi
tinuare să obţinem piesele producţie. în faţa comu demnă.
de schimb de care avem niştilor, a întregului colec Fiii satului, tineri şi virstnici
nevoie, calitatea cărbunelui tiv de siderurgişti se pu Şi-au exprimat admiraţia pen Timpul pri
pe care-i primim va fi mai ne acum cu toată tăria ne tru rezultatele obţinute de azi, 28 august
bună, va fi întărit cu oa cesitatea recuperării restan cooperativa de producţie, a- va fi răcoro.
meni de nădejde şi secto ţelor la fonta cenuşie — chiziţii şi desfacerea mărfu temporar nor
cădea ■ „'verse
rul de întreţinere, noi la produsul de bază al com rilor, sectorul forestier, oco so(ite de dese
cocserie ne facem planul. binatului —, încadrarea în lul silvic, C.A.P. Dobra şi Lă- cc. Vîntuî va
Nicolae Dumitreana, cerinţele planului zilnic. puşnic, ferma I.A.S. Lăpuşnic, rat, cu intei
porare de 45—
maistru la aglomerator : Căile pe care se poate a- atelierul de tîmplărie, şcoa'a nord-est. Tem
— Vina nerealizării pla junge în cel mai scurt generală şi căminul cultural. nime vor fi -
nului ne aparţine în cea timp la împlinirea acestui Oaspeţii au rămas adine im 8 şi 14 grade,
mai mare parte. Cadrele deziderat major sînt bine presionaţi de arhitectonica xime între 2<
urm
Pentru
tehnice din secţie, cei che cunoscute : Ordine, disci modernă a centrului civic al zile : Vremea
maţi, să răspundă direct de plină, muncă responsabilă localităţii. Au admirat, în a- roasă la în cei
lului,
s
apoi
realizarea sarcinilor de la fiecare loc de muncă. celaşi timp, cu deosebit in uşor. Cerul \
plan nu şi-au respectat în Consemnăm, în încheiere, teres exponatele colecţiei et- Izolat se vor
datoririle. Am produs a- angajamentul solemn a] si nograiice-ceramică, lemn, averse de pi-
glpmerat puţin cu cheltuieli derurgiştilor comunişti : în costume populare, fotografei de descărcări
special în pi
mari. Ne cunoaştem lipsu cinstea Congresului al vechi, obiecte de uz casnic intervalului. 1
rile şi ne-am stabilit exact Xlll-lea al partidului vor şi gospodăresc, aparţinind Wy.-d/.-.’.-yvi fia moderat d
ce avem de făcut la fieca fi recuperate restanţele, inimosului colecţionar local est. Temperat
intre 3 şi 15 p
re loc de muncă. Sîntem planul la producţia de fon nic Cosma Lugojan. Aspect de la „întîlnirea fiilor satului" — Dobra. maxime între
hotărîţi să facem ordine. tă cenuşie va fi îndeplinit Spectacolul muzical-core- de. (Meteorolo
Garantăm . realizarea pla exemplar ! grafic susţinut de elevii şea- Foto IONEL TUDOR Alexandrina I