Page 9 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 9
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
I.A.S. „Avicola" Mintia-!
SOCIALISMUL o unitate agricolă !
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUN modernă, de înaltă productivitate!
In cei aproape 20 de ani un lucrător se situa undeva milioane lei investiţii, fiind
de existenţă, întreprinderea în jur de 60 000 lei. Dato în curs de construire încă
agricolă de stat ,,Avicola“ rită amplului program de patru ferme, din care două
Mintia a cunoscut o puter investiţii iniţiat de secreta specializate pe creşterea
Anul XXXVI, nr. 8 313 VINERI, 3 AUGUST 1984 4 pagini - 50 bani nică dezvoltare şi moderni rul general al partidului, to puilor de carne In baterii,
zare, azi iiind una dintre varăşul Nicolae Ceauşescu, una pentru creşterea găini
unităţile agricole reprezen privind transformarea în lor pentru ouă de consum
tative ale judeţului nostru, treprinderilor agricole de şi una de creştere o iepu
care se înscrie cu o con stat in unităţi mode! de rilor, ajungindu-se prin pu
tribuţie tot mai însemnată producţie, de înalt randa nerea in funcţiune a noilor
CAMPANIA AGRICOLĂ 01 VARĂ la realizarea obiectivelor ment şi eficienţă economi capacităţi la o producţie
din programul de autocon- că, în prezent I.A.S. „Avi anuală de 150 milioane
ducere şi autcaprovizionare cola" Mintia a ajuns să ouă şi 12 000 tone carne,
La secerişul griului, la strîngerea, teritorială. Citeva cifre com aibă o capacitate anuală ceea ce, exprimat valoric,
de producţie de 120 mili
înseamnă o producţie mar
semnificative
parative
sint
oane ouă şi aproape 8 000
in ceea ce priveşte creşte
fă de o jumătate miliard
rea producţiei şi a produc tone carne de pasăre. de lei.
transportul şi depozitarea furafelor să fie tivităţii muncii. Concomitent, in înregistrai cit mai completă asupra
perioada
Pentru a oieri o imagine
relerinţă
de
Directorul de atunci şi de
azi al unităţii, tova r ăşul o sporire a productivităţii dezvoltai ii unităţii, mai o-
mebiiizffite toate terţele umane şi mecanice! muncii de peste 5,4 ori, minţim câ procesele de
ing. Gheorghe Diacon eseu,
mai
acum
ne spunea că in primul an
mult
revenind
producţie in Ier
de la înfiinţare întreprinde de 325 000 le: pe un lu lăşoară după menade m-
în unităţile din Consi rumb siloz in amestec cu fel că pînă în prezent am rea producea mai puţin de crător. N. TIRCOB
milioane
ouă
18
Am notat, de asemenea,
şi
300
liul unic agroindustrial Hu floarea soarelui o supra recoltat 200 ha. tone carne de pasăre, iar că şi in acest an unităţii
nedoara eforturile coope faţă de 200 ha. Cele mai — Cine se evidenţiază productivitatea muncii pe ii sint alocate peste 120 (Continuare in pag. a 3-a)
ratorilor, mecanizatorilor însemnate suprafeţe au în activitatea de recoltare
şi specialiştilor sînt con fost realizate la C.A.P. a furajelor ?
centrate la strîngerea Buituri, Peştişu Mare, — Nicolae Lăscuţoi. Iosif
grabnică şi fără pierderi a Pcştişu Mic, Răeăştic, Mi Lucaci, Ioan Alic. Nicolae m
griului. precum şi la re nerali şi alte unităţi. Jorja şi alţii.
coltarea, transportul şi de Concomitent cu secerişul — Totuşi, recoltarea fî-
pozitarea furajelor. Ştefan griului se lucrează în toa neţelor naturale este întîr-
Şerban, preşedintele con te unităţile agricole din. ziată.
siliului unic, ne spunea : zona Hunedoara la recol — Da. fiindcă n-am reu
— Am început recoltarea tarea, transportul şi depo- şit să-i mobilizăm ia cosit
griului cu hotărîrea de a pe toţi membrii unităţii
efectua lucrarea in timpul noastre. Iosif Maica. Glieor- Aceasta
cel mai scurt. C.U.A.S.C. ghe Dol>ra şi încă oîţiva ani, şantierul de coiistrue- participăm şi Li executarea presupune insa sprijin, a-
— Avem dc secer it griul HUNEDOARA cooperatori n-au ieşit, Încă ţii-montaj in regie proprie reparaţiilor capitale la tentie cuvenită in asigu
de pe o suprafaţă de 40 la recoltarea furajelor. de la C. S. Hunedoara şi-a marile agregi ite siderurgice rarea documentaţiilor teh
du ha — ne spunea Ana — Cît fin aţi depozitat ? înscris în cotit o seamă — cuptoare, furnale la- nice ne< osare, in aprovizio-
Munteanu, p r e ş e d i n t a — Nici. un kilogram de realizări meritorii. minoarc ele., — reuşind ca narea b 'hnico-mnterială, a-
C.A.P. Buituri —, şi ne zii,a: ea fu:cuielor-, ■ Prima deoarece recoltarea fura Şantierul a preluat şi a împreună cu
străduim să folosim fiecare coasă la ' lUcernă şi trifoi jelor a început abia de executat lucruri importan celelalte soc- siguraro; a şantierului cu
oră bună de lucru, să uti s-a încheiat. întreaga re citeva zile, după- ce s-a te.- pretenţioase. -Sar mai ţii . auxiliare — ruptoari forţă di i* muncă bine
lizăm combinele la întrea coltă pbţinută fiind depo îndreptat vremea, în silele ales utile pentru procesul industriale; reparaţii side calificaţi ă şi, mai cu seamă,
:
o bună conlucrare cu sec-
ga capacitate şi să nu ri zitată. Cele mai bune re următoare vom trece la rurgice. confecţii metali
sipim nimic din recolla- zultate nu fost înregistra transportul recoltei de de producţie al marelui ce — să reducem durat ţiile pro '.active beneficiar-'
combinat. La citeva din
r
de staţi mare în t ?pa raţii.
în prez“iit, oa menii şan-
aeestui an. te la cooperativele agricole fura.te, mobilizînd la aceas — Inţ .'legeni că deşi* şan-
tre acestea se referă in
— Cit 'aţi- secerat pînă în de producţie din Boş, Bui- tă lucrare toate aielajelc ginerul Ioan 'Mărcii, şeful li or de fierului yrliouea ză eu bune
prezent? turî. Pcştişu Mic, -Mândru, cooperativei şi ale oame şantierului : construcţii-menta.i rezultate la alh obiective
— In trei zile am strîns Mi! e. :du şi altele. ' 1,;l coo- nilor din comună. în regie, , aelivitat: ?a lui impoi lanţ;o. Au început ha
zilnică \ inc direct
crărilc dc fim d.iţii la tna-
recolta de pe 87 ■ de ha, a li va 'auţ ricol ă de oro- Recoltarea furajelor tre — Activitatea .noastră in sori-
ceea ce rel<avă coiiştiineio- d uc-ţ ie d i n Buni la — cum buie intensificată, in loate este mai complexă decât .iinul ■- -cţiilor productive. de polizai, ‘imnuri .şi
zitatea şi r c.-.p amabilitatea nc» -punea Ariei a cooperativele agricole de s-ar părea la prima ve sie chiar Hâ ne pun ■!ut Ic :r finii-
cu care muncesc combine in?4 inera şei ă i u n producţie din C.U.Â.S.G. dere. Executăm lucrări de
rii loaii Gîşleanu. Constan ■,-au recoltat piiiu acum Hunedoara şi în special in vest iţii-construcţii pro-
tin. Ilăucă, Sabin Crăciu- aproape 100 no fineţe, l.a la C.A.P. Izvoarele Dum priu-zisc. dar şi reputaţii Pijjfşrp sf Cedriî-T? TGCIli£CHf.€îS3
• neanu, Vasile Prisecaru şi c )operaţi\a agi ico’fi d - pro- brava şi altele. ?n -acest capitale, montări de uti
îi I ii
Constantin Larion. Închi ducţie- din Ghelări s ani sfii-, se impune a le mo lai..- pentru tehnica nouă, s ifc <J? fi s * 4 a 5LO I c
» ti x
năm bunele rezultate obţi de vorbă.cu Kcaterina Cer bilizarea ‘a muncă i oa staţii pilot necesara acti
nute la cereale păioase ce nea, inginera şefă a unitu- menilor şa -si aducă n on- vităţii de cercetare .şi al
lor două evenimente istori ţii, care ne spune : ti'ibuţie mult mai însem tele. într-un cuvînl. lu cărei activitate depinde uza lucra: ne la mori r cu
1
ce ale acestui an — a 40-a — Avem de recoltat o nată dorit urna a ian şi crări. care întreprinderilor buna derulare a procesele. bile si la 'i mdul ’ dc
aniversare a revoluţiei de suprafaţă de 402 ;hu. Am consiliile populare. mari, specializate în con- dc producţie dc la oţelăi ii, încercat arzătoare pentru
eliberare socială şi naţio organizat participarea In strucţii-montnj le este mai furnale, laminoare. oţeWrii si furnale. în scur
nală, antifascistă .şi aniiim- muncă a cooperatorilor ast- TRAIAN ROM DOR greu să le execute, dar — Este tocmai materia tă vreme vor pune în func
perialistu şi Congresul a! care asigură continuitate lizarea în practică a scopu ţiune alte maşini de cijit
XlH-lea al partidului. şi eficienţă economică ri lui pentru care a fost în la secţiile de I iminoure.
Secerişul griului se des A!ts unităţi au încheiat recoltatul griului dicată procesului produc fiinţat — precizează ingi Este lăudabil că iu în
făşoară in ritm înalt si la tiv al combinatului. Astfel, nerul M-ihai Grigore, -c-f;il cheierea primului semestru
cooperativele agricole'* de Inginerul şef al C.A.P. Orăşiie, Constantin Petec, am pus In funcţiune cu serviciului investiţii din dc muncă din acest an,
producţie din Pestişu Mare, ne-a informat că ieri, ia această unitate, s-a încheiat rezultate bune presa de combinat, unul dintre be oamenii şantierului eon-
Minerali, Răeăştie, Teliuc recoltatul griului pentru consum de pe întreaga 1 000 tone pentru balotat neficiarii permanenţi ai strucţii-montaj în regie
şi Cinciş. Mecanizatorii suprafaţă. Concomitent s-a acordat atenţie deose fier vechi la alimentarea şantierului. Pentru că şan din combinat au raportat
ioan Pliuţ. Luca Ifacicu, bită onorării prevederilor la fondul de stat. A mai oţelăriilor, tunelul de dez tierul • este, într-un fri îndeplinirea planului în
a
Sabin Ciupe, Mibai Ten- rămas de sirius doar producţia de pe 1(1 hectare cul gheţ de la uzina cocsochi- un colectiv de şoc, adică procent de 102.3 la sută,
ciu. ' Laseu Hamza, Vasile tivate eu grlu pentru sămânţă, care va fi înmaga mică, am montat freze şi acţionează acolo şi atunci ceea ce înseamnă un bun
Mihăilă, Simion -Stoica şi zinat imediat ce se va ajunge la unitatea stabilită. strunguri de mare capa când procesul de producţie» avans în executarea lucră
ceilalţi eombineri se stră Ca seceriş s-au evidenţiat combinerii Daniel Tur citate la atelierele meca o cere. Anumite lucrări, rilor aferente trimestrului
duiesc să realizeze o vite cii, Florin Vişan, Antonie Almăşan, Traian Muntean nice, dezbătăloare pentru să zicem, mai mărunte, HI. Din rindurile colecti
ză zilnică de lucru ridi şi Victor Erinciuc. piese la turnătorie, maşini dar importante, nu le mai vului se remarcă nucleul
cată şi să nu piardă nici De asemenea, secerişul griului a fost terminat în de cojit la laminoare, am contractăm — eu toate meseriaşilor de bază, al
Un bob. în Consiliul unii' eiirsul zilei de ieri şi la cooperativele agricole din construit şi utilităţi pen formalităţile pe care lc
agroi nd ust-ri al Iiu nedoa-ra (lărău, Bosnie, Banpotoc, Căstău şi Sîrbi. tru activitatea de prevenire presupune un contract — GH. I. NEGREA
este însămînţată cu po- cu unităţi specializate, ci
le execută oamenii şan
tierului propriu. Este un (Continuare in pag. a 3-aj
7,5 MILIOANE LEI ECONOMII
LÂ COSTURILE DE PRODUCŢIE
Colectivul muncito că Ia costurile de pro
resc de la Uzina nr. 1- ducţie s-au obţinut eco
eocsochimică din C. S. nomii în valoare de a-
Hunedoara raportează proape 7,5 milioane lei.
succese de prestigiu în Aş sublinia contribuţia
producţie. Ni le pre
zintă tovarăşul Andrei deosebită pe care şi-au
Spunei, preşedintele co adus-o la obţinerea a-
mitetului sindicalului cestor succese muncito
din uzină: „De Ia înce rii comunişti Dumitru
« -t; " ’ putul anului am depă Cozmîncă, iucob Rusu,
^ ^ . '>< •> - ' * yt, M • < ' " / '
şit planul de producţie Aurel Reduiimc, Ghecn-
cu peste 8 500 tone cocs ghe Jucau, Gheorghe
f : ■ / < .iP® metalurgic de bună ca Păiu.ş, îoanis Lewntin,
^ - * î£w si fă / * rw <,41' fj litate, 2015 tone produ Ioan Si meri rea, Aurel
se distilate, 1 163 tone Biclea, mulţi alţii". (Va
produse chimice. Sem sile Grigoraş, corespon
lori, in lanurile cu griu pentru consum ale C.A.P. Or aş tic s-a lucrat cu combinele pe ultimele hectare. nificativ este şi faptul dent).