Page 91 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 91
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 334
Pag. 2
Analiza în adunarea generală trebuie să Reducerea costurilor —
depăşească maniera tehnicistă, să nu se preocuparea de seamă a colectivului
35.00 rel
15,05 Cil
zătoare a anului 1983, creş
unanimă ca la înaltul fo
Tovarăşul Aurel Danciu,
35.20 Eli)
rezume doar la semnalarea unor lipsuri director comercial al în rum al comuniştilor, al terea se situează la un plus ma
treprinderii de lianţi Deva, XlII-lea Congres al parti de 16 501 lei/persoană. 16.30 lor Inc
Biroul organizaţiei de ză organizaţia de bază des pentru a ajuta biroul orga ne spune: „Am fost pre dului, tovarăşul Nicolae Toate aceste rezultate 20.00 lui. Tel
bază nr. 1 de la întreprin pre care vorbim. în mar nizaţiei de bază să-şi per zent în coloanele colectivu Ceauşescu să fie reales în vorbesc convingător despre lor)
derea „Marmura" Simeria tie, planul la producţia fi fecţioneze spiritul analitic, lui nostru, în marea zi de funcţia supremă de secre maturitatea profesională şi 20.20 40
pune lunar, cum este sta zică (polizoare) a fost de să-l facă mai penetrant, 23 August. După demon tar general ai partidului, hărnicia producătorilor hu- noi
rea
tutar, în discuţia adunării păşit cu 834 mp, iar la ex mai ascuţit, vizînd mai di straţie am venit direct la pentru a beneficia şi pe nedoreni de ciment şi var. „D<
generale cîte o problemă port — cu 305 mp, pentru rect răspunderile comuniş unitate şi, mărturisesc, e- viitor de împliniri şi mai Fiindcă veni vorba : din fă
nici
majoră a activităţii. ca în aprilie să se înre tilor, ale tuturor lucrători ram fericit, simţeam — ca mari. Acestor gînduri lu- iulie 1984, a început să fie 20,35 Dr?
Supunem unei sumare a- gistreze o rămînere sub lor. Pentru că o analiză fiecare ■ om, cred, din în exportat şi varul. Pînă la mâ
nalize o„. analiză între plan de 3180 mp la pro de partid, în. adunarea ge treprinderea noastră — 23 August, au fost expe pop
prinsă într-o adunare, pe ducţia fizică şi un plus de nerală a organizaţiei de bucuria împlinirilor aces I. L. DEVA diate beneficiarilor externi 20,45 Ţar
pin
baza unui raport prezentat 1 207 mp la export. bază, trebuie să depăşeas tor ani. Am calculat că de peste 3 000 tone de var, XII
de birou asupra modului Oscilaţii asemănătoare e- că maniera tehnicistă, e- la înfiinţare, pînă în preaj minoase le sînt alăturate cantitate realizată în între Cor
gime peste prevederile de
ma gloriosului jubileu al
Un» .
conomicistă şi să ajungă libertăţii noastre, unitatea fapte de muncă remarca plan. ţcr
VIATA DE PARTID la miezul problemelor, la a produs aproape 8 milioa bile. „întreg colectivul — ne ruh
aceştia
întrucît
oameni,
...De pildă, pe perioada
formează factorul determi ne tone de ciment, din ca care a trecut din 1984, co spunea Emilia Chita, eco tem
soci
nomist la compartimentul
re la export s-au livrat
în care se acţionează pen xistă şi între alte luni şi nant al mersului îndeplini circa 500 000 tone". lectivul I.L. Deva a obţi preţ de cost — depune e- 21.00 Fi In
tru îndeplinirea sarcinilor genuri de activităţi, drept rii sarcinilor, al evoluţiei într-adevăr, cînd rezul nut o producţie netă su forturi pentru realizarea ciut
mic
de plan. Baza de pornire pentru care raportul birou oricărui fenomen. La ur tatele muncii se măsoară plimentară de 1 900 000 lei, unor produse de calitate la stuc
o constituie indicaţiile da lui organizaţiei de bază ma urmelor, nici analize în milioane de tone,, ai şi-a depăşit beneficiile cu un preţ cit mai scăzut, prin 22.20 CC Teii
te de secretarul general al remarca, pe bună drepta lor efectuate de comisiile pentru ce să te simţi mîn- 3,9 la sută, a micşorat chel eliminarea cheltuielilor ne_ lor)
partidului, t o v a r ă ş u l te : oamenilor muncii sau de dru. Sînt dovezi de necon tuielile totale planificate la economicoase, reducerea 22.30 Inc!
Nicolae Ceauşescu, la ple „Cifrele arătate ne oglin alte organisme de specia testat ale hărniciei colecti 1 000 lei producţie marfă consumurilor specifice. De lui.
nara Consiliului Naţional desc exact activitatea noas litate nu le sînt îngăduite vului de muncă dintr-o în vândută şi încasată cu 30,5 exemplu, la sortimentul de
al Oamenilor Muncii din tră : atunci eînd am mun analize superficiale, lipsite treprindere construită în lei, iar pe cele materiale ciment „P 45“ preţul de
luna mai a.c. cit bine am realizat depă de vigoare şi exigenţă. Cu perioada bogată în împli cu 18 lei. Productivitatea cost a fost redus cu 110,17
-
Am ales cu bună ştiinţă şiri, iar cînd activitatea a atît maj puţin analizelor niri, denumită „Epoca muncii a crescut într-un lei/tonă, iar la sortimentul
o temă de factură econo fost mai slabă, avem ră- efectuate de organele de Ceauşescu". Pe de altă ritm dinamic, fiind mai „Pa — 35“ (care are o
mică pentru a releva ma mînei'i în urmă. în conclu partid. parte, gîndurile ce ni le-au mare cu 1 786 lei/pcrsoană % pondere de peste 71 la su BUCUR
niera în care se produce zie, activitatea se desfăşoa împărtăşit oamenii, expri decît cea planificată, iar tă în totaluj producţiei) dioprogra
examinarea problemelor ră în salturi". CORNEL ARMEANU mă voinţa lor puternică, faţă de perioada corespun- preţul de cost s-a redus cu La ordir,
cultură;
de acest fel. Şi, o spunem O involuţie, la ambele 14 lei/tonă la vrac şi cu 8.00 Revi
clar, de la început, că e- capitole, se înregistrează, 26,5 lei/tonă la saci". Curierul
Buletin i
voluţia îndeplinirii sarcini eomparînd primele două Economiile fizice înregis piuidem ;
lor de plan a fost bine re trimestre, şi la atelierul trate la energia electrică Buletin i
levată în materialul pre de prelucrare, unde minu — 3 387,8 MW, gaze natu terpreţi
zentat de birou, dar numai surile cresc de la primul rale — 2 053 000 mc, păcu Iară; 10,:
cialistc; ;
la două capitole : produc la al doilea trimestru. ră şi motorină — 1 169,1 n. v ani d
ţii* fizică şi exportul, im Iată cum, spus clar ade tone etc. au fost în între t* 'Ltri
portante, e drept, dar in vărul, se creează premisa gime obţinute prin redu r. i *11,0
11,05 Rad
suficiente pentru o imagi pentru a se intra în deta cerea consumurilor speci lor; 11,35
ne completă. lii, adică în analiză. Dar fice pe tona de produs. Va Buletin h:
Sînt luate în atenţie, premisa rămîne, din păca loric, economiile se ridică letin de
rînd pe rînd, atelierele de te, la stadiul de premisă, la aproape 5,5 milioane lei. secolului
moara fo
dale mozaicate, prelucrare în materialul prezentat de Obţinerea cu costuri de vanpremi
şi cel de mecanică. Se fac birou — altminteri bine producţie mici a cit mai 13.00 Dc
comparaţii între , plan şi argumentat — sînt prezen multor produse de calita Clubul in
dc
Wn
realizare, precum şi între tate alte stări de lucruri te, competitive pe piaţa cîntecelc
perioade, revelatoare pen negative. Dar, totul se re externă este obiectivul ran j 16
Ceauşescu
tru desprinderea unor con zumă la semnalarea exis prioritar al activităţii har tecc; 16,3
cluzii. Reproducem aici tenţei unor lipsuri. nicilor eimentişti hunedo- con ornice;
realizările obţinute de Subliniem acest mod de reni. dicului ;
schimbul in care acţionea- abordare a problemelor ştiri; 17,0
MARIN NEGOITA porter; 17
viitor — ci
17,40 Odă
PRODUSE CHIMICE ÎN PLUS 18.00 Orei
diojurnal;
Harnicul colectiv de oameni ai muncii de Ia între C.S. Hunedoara — O.S.M. Obiectivul a prins contur oră; 22,00
prinderea chimică Orăştie s-a prezentat Ia marea săr I. Echipa de oţclari dc la Rezultatei
expres; 2:
bătoare a patriei din acest August 23 cu noi şi im cuptorul nr. 1, condusă dc peretă: 23
portante realizări în muncă, dovedind că depăşirea Alexandru Teică, este una (Urmare din pag. 1) cele două mori de micro la termen acest obiectiv, muzical.
sarcinilor prevăzute în planul de producţie s-a sta dinire cele mai bune for nizare au fost montate. De în a doua jumătate a anu
tornicit aici ca un bun obicei. Astfel, colectivele sec maţii din oţelăric. Cu cele — Primele două linii de asemenea, sînt în curs de e- lui 1985 obiectivul trebuie
ţiilor „sculărie şi piese de schimb", „chimic" şi „po- aproape 200 tone oţel ela măcinare—micronizare au xecuţie lucrările la canalul să funcţioneze la întrea
liuretan", ocupantele, în această ordine, a primelor termen de punere.în func de benzi transportoare, ga capacitate. Angajamen îl]!!
borate peste plan de la
trei locuri în întrecerea socialistă pe acest an, toţi începutul anului, echipa ţiune la sfîrşitul lui de fundaţiile la trei mori şi tul comuniştilor din ate
ceilalţi oameni ai muncii de la „Chimica" raportează respectivă şi-a depăşit an cembrie a.c. Şi se vor pu buncărul care alimentează lier, ai întregului colectiv
-11 (P
cu justificată mîndrie realizarea — „la perioadă" a gajamentul anual luat în ne. Nu sînt probleme din fluxul morilor. Ritmurile este do a so mobiliza e- nar rămîi
producţiei marfă în proporţie de 103,64 la sută, a ex întrecerea socialistă. acest punct de vedere. de avansare ale formaţiilor xemplar pentru a finaliza ta); HUNI
portului — 148,5 la sută, masei plastice prelucrate — Structura de rezistenţă a conduse de Gheorghe Go această lucrare importantă Hanovra
103,5 la sută (respectiv 80 tone produse din mase plas Foto noului obiectiv este termi lea, Ion Uibar, Ioan Şoica pentru economia naţiona A), Cape;
(Modern •
tice Peste plan), oxizilor de fier — 107,65 la sută (în- NICOLAE GHEORGHIU nată. Se-lucrează la lumi şi mecanicii lui Ion Furdea lă, în role urai bune'con şi bunicii
semnînd 47 tone plus faţă de prevederi). natoare şi la montarea uti sînt cele scontate. Deci, în diţii şi ia termenul sta gent, secr
lajelor. Primul concasor şi ce ne priveşte, vom preda bilit. TROŞANI:
Nu am uc
gUl (7 Ni
PENI : Ni
ral) ; VU
siloz şi 313 tone fin, iar la
Atingerea nivelelor sta
bilite în ce priveşte pro Realizarea planului producţiei de lapte marfă — C.A.P. Rapoltu . Mare 250 Pană Alb.-
LONEA :
ducţia de lapte de vacă şi tone fîn. în aceste zile se cei vii (I\
LA : Pov
de oaie — atît totală cit şi lucrează în continuare la
marfă — constituie o pre argument al unei activităţi zootehnice de calitate recoltarea, transportul şi SA : Lii
(Muncitori
ocupare de seamă a coo depozitarea furajelor, toate (Muncit orc
Gară
peni
peratorilor şi specialiştilor hl. C.A.P. Băcia, faţă de din acest an, de pildă, am producţia de lapte marfă animalelor. Pînă în pre unităţile agricole din I-TI (Retez
ce muncesc în fermele zoo 377 hl nivelul planificat, a obţinut 606 viţei, depăşind voir fi continuate şi ampli zent, la C.A.P. Sîntandrei C.U.A.S.C. Simeria, avînd Iul verde
tehnice ale unităţilor din realizat 408 hl. Cooperati planul perioadei. Un alt ficate în viitor. în această au fost puse la păstrare GURABAR
iru o rînd
C.U.A.S.C. Simeria. Refe- va agricolă din Sîntandrei factor în obţinerea unor direcţie stau mărturie e- 600 tone siloz şi 260 tone condiţii să-şi acopere ne ORAŞT1E :
rindu-se la această proble a avut un plan de 2020 hl rezultate bune sînt oame forturiţe ce se depun în fin, la C.A.P. Băcia 180 cesarul de nutreţuri pen bişnuită ()
mă, ing. Candiano Brînză, şi a realizat 2091 hl. nii ce lucrează în zooteh scopul constituirii unei tru stnbulaţia 1984—1985. noştri răs:
care coordonează activita Bune rezultate se înre nie, calitatea muncii lor. baze furajere bogate pen tone siloz şi 250 tone fin. GEOAGJU-
trăsnită (C
tea zootehnică în cadrul gistrează şi la producţia în ferma noastră avem oa tru viitoarea stabulatie a la C.A.P. Simeria 450 tone TRAIAN BONDOR HAŢEG: <
G.U.A.S.C. Simeria, ne marfă de lapte de oaie. La meni — Ioan Bălan, Iacob per (Dacia
spu nea : 31 iulie C.A.P. din Sime Dan, Susana Adarn şi mulţi pajul — sc
RIA; Un
— Analiza efectuată ria avea livraţi la fondul alţii — ce dovedesc multă ris (Murei
asupra rezultatelor ob de stat 92 hl, depăşindu-şi hărnicie şi pricepere. O nele clin
ţinute în zootehnie, în planul pe anul în curs. menţiune aparte merită
cele şapte luni trecute din C.A.P. din Sîntandrei a Ioan Hîndorean, care are
acest an relevă realizarea predat la fondul de stat 130 o vechime de 23 de ani în
unei producţii bune de hl lapte de oaie, cca din munca ce o desfăşoare ca
Rapoltu Mare 80 hl ş,a. în cioban şef.
lapte. înfăptuind indicaţii acest mod, unităţile din Mariana Albescu, Şefa Timpul
le şi orientările tovarăşului C.U.A.S.C. Simeria îşi a- fermei zootehnice a C.A.P. azi, 29 aug
Nicolae Ceauşescu. secreta duc o contribuţie substan Rapoltu Mare, arăta : va fi Iru
rul general ai partidului, ţială la buna aproviziona — Factorul principal în noaptea şi
cal, in cur
zootehniştii se străduiesc re a populaţiei cu lapte obţinerea unor producţii sînt poslb:
permanent să realizeze o şi produse lactate, la în sporite de lapte este, ală de ploaie,
bună furajare şi îngrijire făptuirea autoconducerii şi turi de asigurarea unei ba oărcărl eic
a animalelor, ceea ce se autoaprovizionării terito ze furajere bogate, calita sufla slab
sectorul e:
reflectă în rezultatele ob riale. tea muncii oamenilor. Lu iile minim
se între 6
ţinute la toţi indicatorii. Ce a stat şi stă la baza crătorii fermei noastre, toţi cal mai cc
Faţă de planul la zi de acestor rezultate bune ? localnici, au vechime în siuni. iar
860 bl lapte de vacă, cît — Realizăm o bună fu delungată în zootehnie şi tre 20 şi î
a avut prevăzut C.A.P. Si rajare şi îngrijire a anima dovedesc dragoste faţă de La munt
meria, s-au livrat la fon lelor, urmărim sporirea munca lor, faţă de anima nora! frum
tea şi dim
dul de stat 1 124 hl. Coo continuă a natalităţii şi a le. Printre cei mai buni verse de i:
perativa agricolă de pro producţiei de lapte — ne i-aş numi pe Maria Lu- descărcări
ducţie din Rapoltu Mare a spunea Aronim Oroş, pre ţescu, Sabina Mert şi Sil cursul fluţ
avut un plan de 940 hl pe şedintele C.A.P. Sîntan via Mărunt. lelor. La Complexul A.E.I. Uia se asigură condiţii bune de Îngrijire şi hrănim a anima- ceată.
J8®3ţ© luni şi a predat 1 188 drei. în perioada trecută Rezultatele obţinute la