Page 92 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 92
UERCURI, 29 AUGUST 1984 Pag. 3
„Cîntecul şi dansul Start
HZIUNE Gospodarii apelor — la cotele spre viitor u
din hătr Cu sufletele nimbate
nordului hărniciei şi abnegaţiei muncitoreşti de vise şi de zbor, co
în limba A prelua şi păstra folclo „Cintarea României", condu piii Hunedoarei se bu
(parţial co- rul in toată autenticitatea şi să de învăţătorul Viorel Mun- cură din plin de frumu
» progr:>*viu- — T o v a r ă ş e Teodot port, terasiere, alte utila torţa sa expresivă reprezintă teanu, om minunat prin tot seţile vacanţei de vară.
Bîtcă, pentru început, re- Interviu cu TEODOT B1TCA, je şi scule care să le per un act de profund respect ceea ce lace pentru satul O mare parte dintre ei
I (parţial co- pentru tradiţia seculară, dar său. BriuJ, De doiul, Arde
feriţi-vă succint Ia sarci inginer şef al O.G.A. mită efectuarea unor lu a avut meritul de a par
i de istorie nile şi atribuţiile colecti Deva crări de calitate, în ter şi de atenţie pentru genera leana au devenit un mod ticipa la fazele republi
Ier). Reportaj menele prevăzute sau in ţia de azi şi pentru cele care de manifestare a unei trăiri cane ale multor între
a Expoziţia vului de Ia Oficiul de var veni in a cunoaşte filo şi unei spiritualităţi a satului
rea economi- gospodărire a apelor. tervenţii operative şi efi ceri. Echipajul Şcolii
ială a Româ- — Prin decretul de or zi a cadastrului apelor ; ciente în caz de necesi nul de aur al unei spiritua pâdurenesc,. iar fluierul ba generale din Ilia a avut,
ciului Romcea întregea o sta
lităţi specifice, locale şi na
-e plaiul ro- ganizare şi funcţionare a acordarea de asistenţă tate. Tot în cadrul oficiu ţionale. Sint Idei generoase re de suflet aducînd sunete în tabăra republicană a
- muzică Consiliului Naţional al tehnică pentru executarea lui funcţionează laborato ireale in strălucirea lor. „Patrulelor şcolare de
Apelor, direcţiilor şi ofi lucrărilor de regularizări rul de protecţia calităţii pe care le-a adus cu putere circulaţie" de la Piatra
roagă întim- şi amenajări de râuri cu apelor, dotat cu aparatu in prim-plan Consfătuirea pe Reprezentante ale aceleaşi Neamţ, o participare
ongresul al ciilor de gospodărire a a- deosebită, ocupînd lo
al Partidului polor, acestea din urmă ajutorul populaţiei ; con ra necesară şi încadrat problemele muncii organiza arii lolclorice, formaţiile din
Român, trolul modului dc folosi eu personal de speciali torice şi Ideologice de la Beriu, Orăştioara de Sus, Ro- cul III. Reprezentanţii
tuturor cetă- răspund de administrarea re a apei, de epurare şi tate. In total, în oficiul Mangalia din august anul moşei, taraful din Căstău, hunedoreni (Şcoala ge
trici în jurul albiilor minore ale cursu trecut. Geoagiu au evidenţiat un nerală nr. 6 Petrila) la
, al secreta- rilor de apă, lacurilor de evacuare a apelor uzate nostru lucrează 270 de
i general — şi stabilirea Împreună cu oameni ai muncii, care Iniţierea Festivalului „Cin- alt dans cu pondere in judeţ. „Complexu] aplicativ
3e granit a acumulare şi bălţilor în se străduiesc să-şi facă Este vorba de invirtită, spe pentru apărarea patri
noastre starea lor naturală etc. şi unităţile interesate a mă tecul şi dansul din bătrini“ cifică Voii Mureşului, în spe ei" de la Agafton, ju
tic: „Excursie asigură întreţinerea şi surilor menite să ducă la cît mai bine datoria în o Însemnat găsirea cadrului
(color). Pre- gospodărirea lor. Mai e- evitarea risipei şi a po domeniul gospodăririi a- de stabilire a unui contact cial ţinutului Orăşliei. S-au deţul Botoşani, s-au
. Producţie a pelor, al menţinerii puri strîns al specialiştilor şi pu remarcat şi de această dată clasat pe locul nouă pe
Ier cehoslova- xact, oamenilor muncii de luării apelor ; urmărirea tăţii. lor. rapsodul la vioară, Viorel ţară, iar la individual-
la oficiul nostru le revi permanentă a influenţei blicului cu tolclorul nativ, a-
bl (parţial co- surselor de impurificare — Ce realizări rapor şa cum se manifestă el în Sibişan, din Căstău, măies băieţi, Cristian Băltoiu
ne sarcina de a supra tria evoluţiei familiilor Mun- a ocupat locul I. Tradi
vatra satului, de conservare
a program u- veghea cei 2 500 km de asupra calităţii apelor de tează colectivul ? a lui tn înregistrări pe ban teanu şi Gridan din Orăş ţionalul festival al artei
cursuri de apă neamena pe teritoriul judeţului şi — De la începutul a- dă de magnetofon sau peli tioara de Sus, Bruzan din O- muzicale „Ciprian Po-
jate, 4,5 milioane metri dispunerea de măsuri nului lucrătorii din for culă. răştioara de Jos, Cătănie/ rumbescu" de la Sucea
cubi acumulări de apă, 99,1 pentru remedierea situa maţiile noastre de lucru din Romoşel, a lui Gheorghe - va a oferit Hunedoarei
km cursuri regularizate, ţiilor necorespunzătoare au executat un important Deschisă de o paradă a Filipescu din Bucium, Adam o menţiune, iar întrece
96,2 km apărări şi conso ş.a. volum de lucrări pe nu pontului popular, prima edi rile de navomodelism dc
lidări de maluri şi a 63,4 — Deci o activitate meroase cursuri de apă ţie s-a organizat la Geoa- Buda din Bozeş, Ionel Mogo la Amara şi de aeromo-
I : 6,00 Ita- km diguri ce apără peste vastă. Cum este organi din judeţ. Astfel, au fost giu-Băl, bucurindu-se de a- din Balşa şi mulţi alţii. delism de ia Sălişte (Si
dimineţii; 6,30 4 700 ha de teren agricol zată ea Ia O.G.A. Deva, efectuate decolmatări şi p rec ie re ca şi de interes din Au urmat formaţiile călu-
eilei în agri- îndiguiri pe o lungime de şereşti din Boiu, Dineu Mic, biu) au conferit pionieri
Radiojurnal ; şi intravilan. De aici de ce mijloace vă stau la 17 km, cu un volum de partea unor cunoscuţi spe lor noştri un titlu dc
presei ; 8,10 rivă atribuţii şi servicii dispoziţie pentru realiza cialişti de pe plan central Dineu Mare care şi-au com campion şi un titlu de
)diilor ; 9,00 rea sarcinilor ce vă re peste 569 000 mc terasa- şi local. Rînd pe rînd, au pletat evoluţia cu jocul de
iri; 9,05 Răs- concrete cum sînt: exe mente, lucrări de reface invirtită. vicecampion republican.
tătorilor; 10,00 cutarea lucrărilor de în vin ? re a taluzurilor pe 3 300 fost etalate virtuţile folclo La Festivalul internaţio
tiri; 1.0,05 In- treţinere curentă a albii — La nivelul oficiului rului coregrafic, literar-muzi- O notă aparte a acestui nal „Copiii lumii do
nuzică popu- mp, lucrări din piatră, cal. festival a constituit-o progra
•in ţările so- lor minore şi celor hidro există două sectoare dis anrocamente, betoane pe resc pacea" de la Nă
Ani dc lumi-* tehnice de interes local; tincte — cel de întreţi 3 000 mp, în principal pe Impresionantă a fost par mul de invirtite prezentate de vodari, formaţia de
pliniri cîn- participarea la acţiunile nere şi cel de gospodă ticiparea formaţiilor de dan orchestra de muzică populară jucuri muzicale dc la
î ş‘ jluţio- Crişul Alb, Strei, Cerna, „Haţegana", invirtite compu- .
ilctlu 'ştiri; de apărare împotriva i- rire — in cadrul cărora Geoagiu, Slbişel ş.a., care suri din Urca (Viişoara) şi Şcoala generală din A-
rusclul copii- nundaţiilor şi gheţurilor ; se concretizează întreaga contribuie la diminuarea Buneşti (Mintiul Gherlii) — se de deveanul Comeliu Vut ninoasa şi-a onorat me
blicitale; 11,50 judeţul Cluj. ca, un pasionat culegător al rituos titlul de laureat
ogic; i2,0<) 13u- supravegherea sistemati noastră activitate. Pentru efectului inundaţiilor pe folclorului hunedorean.
; 12,05 Ştiinţa că a reţelei hidrografice, buna cuprindere a bazi o suprafaţă de aproxima De aceeaşi caldă aprecie pe ţară ; la Bu.ş-
12,25 Din co sesizarea degradărilor de nului hidrografic sânt or tiv 1 800 ha. Toate aces re s-a bucurat evoluţia dan Avem depiina convingere coaia (Suceava), opt
li lui; 12,45 A- albii şi maluri, remedie ganizate două sisteme hi că pe măsura cristalizării el, pionieri de la Şcoala
Radio-Tv. ; tea şi alte numeroase lu satorilor din Biia (Şona) — . manifestarea organizată de
1 la 3; 15,00 rea acestora ; ■ controlul drotehnice, cu câte patru crări efectuate de colec judeţul Alba. Excelenţi inter generală nr. 3 Hunedoa
ilor; 1G,0* Bu- respectării legislaţiei şi formaţii de lucru fiecare. tivul nostru au condus la Comitetul judeţean de cultu ra se întrec în concur
i ; 16,05' t)in preţi, apropiaţi ca zonă lol- ră şi educaţie socialistă ce sul naţional de istorie
Iui contempo- reglementărilor în dome Acestea îşi exercită per realizarea, în perioada c lor ied de specificul judeţu poartă un generic atît de — „Patrie română, ţară
P a r t i d u l , niul gospodăririi apelor ; manent atribuţiile în te trecută de ia începutul lui nostru, cei din Biia au
)mânia — cîn- culegerea şi prelucrarea ritoriu] arondat, fiind do anului, în bune condiţii generos - ,,Cîntecul şi dan de eroi" şi alţi nouă se
’oordonate e- provocat la o reală întrece sul din bătrini“ se va impu află la Năvodari pentru
55 Sfatul mc- datelor necesare ţinerii la tate cu mijloace de trans a sarcinilor de plan. re pe hunedoreni. ne ca una dintre acţiunile de a da măsura iscusinţei
l) Buletin de
’ arnet de re- Replica a venit puternică bază, inclusă tn calendarul în competiţia de creaţie
5 în tem al ţării din partea cunoscutei forma manifestărilor cultural-artis- tehnică „Start spre vii
îc pioniereşti; în avanposturile activităţii cotidiene ţii de dansuri populare pă- tice hunedorene tor".
nbii române ; dureneşti din Feregi, laurea
erii; 20,00 Ra- LUCIA LICIU
00 O zi intr-o FORMAŢIA ORĂSTIE FORMAŢIA BRAD j tă a Festivalului naţional MINEL BODEA
liojurnal: 23,00
•agerii Prono-
Recilal dc o- Cei 21 dc lucrători, cîţi alcătuiesc co Formaţia de lucru Brad este un alt ţ
-5,00 Nou stop colectiv fruntaş în cadrul Oficiului de . Măsuri care au fost luate,
lectivul formaţiei de lucru Orăştie, răs gospodărire a apelor. Cei 19 lucrători 1
pund de un bazin hidrografic ce se în cîţi alcătuiesc formaţia amintită, avîn- \
tinde pe o suprafaţă de 2 700 km pă- du-i în frunte pe maistrul Traian lancu, î măsuri care se mai impun
\ traţi. Di sînt cei care îngrijesc şi efcc- au în administrare o reţea hidrografică ’
în lungime de 324 km, din care 17 km ) nî Una din preocupările lui Diana, degrevîndu-se în tă discuţie, la Deva au fost
\ tuca/.ă lucrări de întreţinere pe cursuri
sînt rîuri cu albiile amenajate. în anii l prioritare alo G.I.G.C.L. în acest fel punctul termic de revizuite şi reparate reţele
nlccri **rii- ^ de apă în lungime de 382 km din care trecuţi şi în cei în curs oamenii muncii ! această perioadă este pre la baza de tratament Ger- aferente la 14 centrale ter
ia); b aari-
pe ţărm (Ar- || 3(i km sînt amenajate, menţinînd în sta- din formaţia Brad au executat impor- ) gătirea pentru iarnă a in misara. mice, la Haţeg pregătirea
)ARA : Strada i re perfectă 8 km de diguri de apărare. tante şi numeroase lucrări de consoli stalaţiilor de termoficare. La Deva situaţia e mai lor e încheiată, la Hune
>dern — sala dări de maluri, construcţii de diguri şi în ce stadiu se află ele, complexă, în sensul că se doara şi Orăştie de aseme
mercenarilor , Şi, spre lauda lor, de mulţi ani la rînd
>ala B); Taţii baraje, regularizări de albii, decolma avînd în vedere că într-o face trecerea de la gaze nea. Pentru Petroşani şi
lacăra) ; Ur- ' oamenii muncii din colectivul condus tări de albii ş.a. pe Crişul Alb, văile i seamă, de localităţi s-au naturale la agent termic Lupeni au fost înlocuiţi
(Arta); PE- schimbat sau urmează să
işca (Parîng); * de tehnicianul Nicolae Bitan îşi fac cu Mesteacăn, Birtin şi Luncii, menite să 1 furnizat de C.E.T. Mintia. 3 950 ml reţea termică ex
(Unirea); Illn- \ răspundere datoria, dovedindu-se adevă- asigure înlăturarea pericolului de inun- 1 se schimbe sursele de pro Din cele 27 de centrale terioară, iar pentru oraşe
nbric) ; „ LU- daţii şi irigarea unor suprafeţe agri- ( ducere a agentului termic. ale oraşului, 20 sînt pre le Petrila, Lupeni şi Uri-
ragiul (Cultu- ţ raţi şi pricepuţi gospodari ai apelor. Iar cole. Din rîndul acestui mic dar destoi- < Ne răspunde la cîteva în cani — 830 ml. La Simeria
\N : Călăuza \ agentul hidrotehnic Ioan Boldor, buldo- văzute a fi transformate în
(Luceafărul) ; nic colectiv se detaşează prin hărnicie 1 trebări pe această temă to puncte de termoficare în mai trebuie adîncit canalul
ierdut printre } zeristul Mircea Chelaru şi rutieristul Ni- agentul hidrotehnic Dan Voicu, zidarul 1 varăşul Viorel Răceanu, acest an. Au fost transfor- termic aferent centralei
crul); PETRI- 1 colac Lupul se numără printre cei mai Ioan Tomuş, mecanicii de utilaje Con- ţ d i r e c t o r u l general al termice nr. 3 şi înlocuite
;a călătoriilor
: ANINOA- i destoinici şi harnici muncitori de aici. stantin Cotocea si Ioan Bolici. G.I.G.C.L. conductele.
3 dorinţelor — Deci, tovarăşe director Pregătirea pentru Avînd în vedere stadiul
; UR1CANI : general, să începem cu iarnă a instalaţiilor
doi — seriile la care ne aflăm cu pre
; BRAD : Va- centralele şi punctele ter de încălzire centrală gătirile, pentru a putea li
teaua roşie) ; mice. în ce stadiu se află vra la timp şi în bune
: Cin tec pen- pregătirea lor pentru iar
ică (Minerul) ; mate 16. La celelalte, care condiţii căldura necesară
Capcana neo- nă ? localităţilor încălzite cen
ria); Favoriţii — Noi furnizăm popu urmează să funcţioneze şi tral, ne-am propus ca în
iţi (Flacăra) ; în iarna viitoare tot ca
J : Familie laţiei judeţului căldura centrale termice au fost toate centralele termice să
i de cultură); prin 65 de centrale şi 119 fie încheiate pregătirile pî
cadorul Hoo- puncte termice. 39 de cen revizuite şi reparate 118 nă la 1 octombrie astfel
BRAZT: Echi- cazane.
le I-1T: SIME- trale funcţionează pe gaze ca de la această dată să
erican la Pa- naturale iar 26 pe cărbune, în ceea ce priveşte pre se efectueze probele tehno.
TLTA: Cîi- în ceea ce priveşte stadiul gătirea punctelor de termo- logice. De asemenea, ne-am
tnr (Lumina). ficare, la Hunedoara au
pregătirilor, au fost revi propus ca în timpul care a
zuite şi reparate centrale fost revizuite şi reparate rămas să reactualizăm bi
le termice de la Petrila, 39 din 65, la Călan — toa lanţul termic al fiecărei
Lupeni şi Uricani în pro te, la Brad 6 din 8.- Ora centrale, să facem reglări
porţie de 70 la sută. La şele Lupeni, Vulcan, Petro le necesare privind arde
Simeria au fost revizuite şani sînt termoficate cu a- rea...
Dbabil pentru gent termic de la Paroşeni.
1984: Vremea şi reparate două dintre ce Menţionînd cu pînă acum
a să dar rece le trei centrale, la Orăştie La punctele termice de au fost revizuite şi insta
dimineaţa. Lo- — 4 din 8, ia Haţeg sînt aici au fost revizuite cea laţiile Interioare intr-un
.il după-amiezii mai mare parte a armătu
î averse slabe în curs de executare re mare număr dc imobile,
isoţite de des- Colectivul laboratorului de aparaturi moderne, de înal cărora se detaşează irigi- ţ paraţiile la cele două cen rilor, pompelor, aparatelor apreciem că toate pregăti
rice. Vin tul va trale. de măsură şi control. rile vor fi încheiate în
a moderat din liidrochimie şi hidrologie a- tă precizie, analize fizico- nerul chimist Rodica Tolo- ( — Vă rugăm să ne vor
c. Tempera tu - re un rol bine definit şi chimfce, biologice şi bac cică, biologul Angola Croi- j în localităţile Ilia, Do- timp util iar iarna nu ne
vor fi cu prin- important' in cadrul O.G.A. teriologice la aproximativ toru, tehnicienii chimişti j bra şi Certej centralele biţi şi despre stadiul în va pune probleme deose
i 11 grade, 3o- Deva. Utilitatea muncii bio termice au fost trecute a- care se află pregătirea re bite în ceea ce priveşte
orite in depre- 1 400 surse anual, cuprin Georgela Babeş, Tunde Bu- i ţelelor de transport a agen
4e maxime in- logilor şi chimiştilor de aici zând majoritatea apelor de rian, Petru Piesa şi laboran- nui trecut de pe funcţiona instalaţiile care au func
grade. derivă din necesitatea cu suprafaţă din judeţ, pre teie Rozalia Omotă, Olilia 1 rea ou combustibil lichid tului termic către aparta ţionat şi pînă acum. în
mente.
noaşterii permanente şi pre cum . şi de la staţiile de Jic, Gherlinde Salmen, l pe cărbune. Aşa că sînt în privinţa instalaţiilor noi,
vreme in ge- — Noi întreţinem şi ex
isă, rece noa-p- cise a stării apelor din ju epurare a apelor uzate şi Floarea Zaharie şi Livia i curs de executare o serie stadiul lor de realiza
eaţa. Izolat a- deţ. Pentru aceasta, perso menajere. Ceea ce-i carac Cindea - este competenţa J de amenajări impuse de a- ploatăm în total 625 do km re a fost analizat cu con
;aic însoţite de nalul laboratorului, în care terizează pe membrii colec ceastă trecere. O sere de reţele primare şi 396 km structorii şi s-au luat mă
electrice în profesională, dăruirea şi \ de reţele secundare de ter
-amiezii. Local ponderea o deţin femeile, tivului condus de biologul răspunderea in exercitarea t îmbunătăţiri vor fi aduse suri de impulsionare n lu
efectuează cu ajutorul unei llie Croitorii — din riadul sarcinilor. ’ Ia Geoagiu-Băi. între alte moficare şi transport ai a- crărilor.
le a fost pusă în funcţie pei calde menajere. Pînă
centrala termică a hotelu la data cînd purtăm aceas ION CIOCLEI
