Page 96 - Drumul_socialismului_1984_08

> JOI, 30 AUGUST \M Pef. 3

0 viaţă închinată muzicii A trăi în cinste şi demnitate

ânâlatea Dedicată jubileului deve­ meleagurilor noastre, evo­ că ar trebui să poarte un Despre familie, ca noţiu­ nizezi astfel incit ' fiecare tr-o vreme şi pe la „Hui"
nerctului nirii libere a patriei şi Con­ caţi de proi. Ralila lacob, nume acest simpozion — a
vacanţă — ne mai largă, inginerul Ni­ membru al său sd înveţe din Petroşani. Dar, atunci
imatc gresului al Xlll-lea al parti­ preşedintele Comitetului ju­ conchis Gh. Bercea l-as colae Maiorescu, directorul a •trăi fără să-i Iacă de eram mai tinăr...
programu- dului, cea de-a XV-a ediţie deţean de cultură şi edu­ numi din toată inima „O Staţiei de utilaje şi trans­ ruşine pe ai săi". „Bătrinul“ are 42 de ani
a Festivalului culturii şi e- caţie socialistă, în comuni­ viaţă în slujba cintecului
(par ţi ii, co­ porturi din cadrul T.A.G.C.M. — Tovarăşe Şandor, ce şi faptele nt-l recomandă
ducaliei socialiste ,,Sarmis“ carea ce a deschis simpo­ românesc". Proi. Victorin Deva are o părere proprie.
de istorie s-a impus in viaţa spiritua­ zionul, fiecare moment al Bătnineea releva, in emo­ „Familia — zice dinsuJ, nu înţelegeţi dumneavoastră ca pe un pilon de bază
>r) lă a judeţului in mod deo­ *reuniunii a iost un motiv ţionanta sa intervenţie, fe­ printr-o familie împInUă ? în cadrul colectivului din
a romunis- e, in sens mai larg, doar — O familie in care toţi poligonul de prefabricate.
n — eînteee sebit. Multe dintre manifes­ de nedisimulată mîndrie. ţele văzute şi nevăzute ale ceea ce înţelegem prin ce­
şi revoluţio- tările sale au stat sub sem­ Iar creaţia muzicală a com­ activităţii dirijorale a lui I. lula de bază a societăţii membrii au învăţat temei­ Ne întoarcem, deci, la ros­
nul noutăţii, trei dintre a- pozitorului loan Munteanu, Munteanu, omul care a slu­ - tata, mama şi copiii. Fa­ nic lecţia muncii şi o apli­ turile celeilalte familii -
i care ne că. N-am decît o singură cea a muncii — de la S.U.T.
Şantierul — cesteo detaşindu-se pr'n apartenenţa sa la frumu­ jit cu bagheta, arcuşul şi milie iţi poate deveni foar­
nuncii şi c- pilduitorul ecou pe care seţea satului românesc, per­ catalogul arta românească, te bine şi colectivul in ca­ fiică. A absolvit un liceu Deva.
evoluţionare. l-au avut in rindul partici­ sonalitatea sa marcantă ’n iar proi. Nicolae Jrrlea, în industrial. Şi n-a iost din­ — Colectivul din care fa­
naţional al re munceşti ; a doua fa­
de la Motru panţilor : simpozionul ,,Per­ viaţa spirituală a judeţu'.u comunicarea „loan Muntea­ milie". tre cei mediocri. Am luat-o ceţi parte, tovarăşe Şan­
1 pentru ti- sonalităţi ale muzicii hune- şi a ţării au dat întîlnirii nu — pedagog", sublinia : însă lingă mine şi s-a ca 1 ’- dor, este in primul rînd o
or) : „Eroii dorene", ,,Seara de muzi­ o aură cu rezonanţă de Potrivit acestei idei des­ şcoală a muncii. O dove­
•stă". Pro- „in viaţa sa de dascăl a pre noţiunea de familie, desc evoluţiile a sute de
tudioului de că clasicărealizată in aer simbol. „Cum l-am cunos­ fost o torţă care a ars 53 intr-o comunitate de vederi,
realizată iu liber, şi festivalul interjude- cut" — mărturisirea, încăr­ de ani, răspîndind lumină Q -M jn J .U a oameni de aici. In „şcoala"
le producţie ţean „Cintecul şi dansul din cată de omenesc, a lestu­ şi căldură sufletească Pen­ organizaţia de partid şi aceasta, fiecare a intrat cu
atică ,.Bucu- conducerea unităţii au
sodul 3 băt rini“. lui elev — azi prolesoru 1 tru acea s ta a Io st ub .t şi „construit" cu răbdare şi o zestre mai mică sau mai
lerar-aMisti- Simpozionul ,,Personali­ dirijor Vădim Chiseev din stimat de elevi, coleg’, de Înţelegere omenească un mare. Dar ea a trebuit să
tăţi ale muzicii hunedorene" Dobra — releva „firele de toţi cei care i-au cunoscut ficat in meseria de opera- sporească mereu în folosul
(parţial co- colectiv ca o familie. In tor-betonist. Şi nu m-a fă­
n-a fost numai o presti­ cintec şi de viaţă" ce-1 şi ascultat cu emoţie cin- cadrul ei ai să intîlneşti pe producţiei. Şi a sporit. Ce
programu- gioasă reuniune ştiinţifică, leagă de profesorul loan tecele. Dovadă — căldura Dumitru Buz'riă, pe Chirică cut de ruşine. Acum fata credeţi că a contribuit la
oi şi una de suflet. Sala Munteanu „care ne a în­ reuniunii de azi. Ce poate nu mai poartă numele meu, aceas ta ?
mare a Casei de cultură văţat să învăţăm muzica“ fi mal Irurnos oentru un om Moroşan, pe Petru Onuţa, ci pe al soţului său. Mi-a — Eu am avut in forma­
din Deva a losit nimbaiă Prin ,,Colegul meu“. proi. decît recunoaşterea unani­ pe loan Toma, şoferi, trac­ dăruit un nepoţel şi, acuş- ţia de lucru foarte multe
de frumuseţea sentimente­ Dumitru Boboşa decanta, mă a meritelor sale !“ „Un torişti sau mecanici, dar ai acuş, trebuie să mai vină femei şi fete tinere. Unele
lor pe care le-a trăit 'n- cu cuvinte de penetrantă aspect mat puţin cunoscut să găseşti la staţia de be­ unul. Ce mult dorim cu dintre acestea din urmă e-
tens un public receptiv şi emoţie, munca unui dascăl din activitatea lui I. Mun­ toane şi pe soţiile lor. Ai toţii să fie o fetiţă! Şi
1 : 6,00 Ra- rau şi eleve la liceul seral
mineţii; 7,00 avizat, mîndru de patrimo­ de o probitate profesională teanu — muzicologia“ i-a să intîlneşti la mi IU întregi, poate vor mai veni şi alţii.
1,00 Revista niul spirituat al judeţului. deosebită, iar „Creaţia mu­ dat posibilitate profesorului ca a lui Vasile Plăc ! ntă, Pentru că, intre altele, eu Nu o dată noi, bărbaţii, o
■ierul melo- De la ,,Studentul din Ro- el, soţia, fetele şi ginerii, nu cred că o familie se trebuit să punem umărul
ultatelc tra- zicală a compozitorului Cornelia Bogariu unei co­ poate considera împlinită mult mai tare pentru a a-
es; 9,00 Bu- mos", autorul uneia dintre I. Munteanu" i-a permis municări de o factură emo­ toţi oameni de nădejde ia
1.05 Răspun- primele tratate despre dati­ profesorului dirijor Gheor- ţională aparte, care a în­ S.U.T., ai să intîlneşti cuplul fără copii. Ce rost ar avea coperi bine nevoile produc­
ilor ; 10,00 nile şi moravurile turcilor viaţa fără copii ? ţiei. Am considerat aceasta
i; 10,05 Mo- ghe Bercea o comunicare cheiat o reuniune de suflet de fierari betonişti alcătuit
10,30 Armo- diplomatul Filip More din prin care publicul a admi­ şi gind românesc, impresio­ din Orban Kalmarţ şi soţia — Nepoţeii sînt una dintre un lucru necesar şi normal.
1 Buletin de Ciula Mare, poetul şi omul rat măreţia modestiei unu : nant întregită de momente sa Enzsebet, şi mulţi, mulţi ocupaţiile preferate, în tim­ Trebuie să ne ajutăm, să-i
rie română de ştiinţă Mi hai Hal ic ■ din mare compozitor — lormat pul liber, ale bunicilor. La ajutăm pe cei ee dovedesc
i; ii,35 Pu- corale din creaţia compozi­ alţii, soţi şi sciţii, taţi şi Iii
Buletin hi- Orăştie, de la umanistul la şcoala unor reputate torului, susţinute de presti­ ori fiice, alături în marea dumneavoastră cum e ? şi pot să se perfecţioneze,
Buletin de Nicolaus Olabus, de la Ion personalităţi ale muicii ro­ gioase formaţii corale din — Ţin foarte mult la ne­ întrajutorarea aceasta a
in comoara Budai Deleanu sau familia mâneşti — care a îmbogă­ familie a muncii.
,15 Magazin Călan, Deva şi Dobra. O Am ales însă pentru rîn- poţel şi îmi petrec cu el contribuit mult la perfec­
12,45 A- Densuşienilor la scriitorii şi ţit repertoriile corale cu reuniune de simţire patrio­ o mare parte din timpul li­ ţionarea colectivului nostru,
P-- Un-Tv. ; oamenii de cuhurâ de azi suite hunedorene, cu „ R 'u - tică ce înaripează dragos­ dufile de faţă familia zi­ ber. Dar şi el ţine la mine.
l 15,00 — Ion Dodu Bălan, Mircea reana", „Ardeleana in trei darului betonist Pavel Şan- a marii noastre familii de
ii ,00 Bu- tea faţă de creatorii artei dor, un bănăţean domol la — Pentru că veni vor_ba la S.U.T. Deva.
16.05 Cîntec Sintimbreanu, Francisc Mun­ ciocane", c u jocu r: 'e „Mc- noastre nai, faţă de cei de timp iiber, cam cum şi-l
muzică u- tean u, Radu Ciobanu. N'- mirfănesc", „Pădurenesc", ce-şi înnobilează munca, vorbă, dar spirt la lucru. ...O mare familie in ca­
scă ; 16,15 colae Ţie, Marin Scorobete, c u învirtite, piese din toate Am făcut-o pentru frumuse­ petrece familia Şandor 1 drul căreia se împlinesc
c „Mara“ ; innabitind conştiinţele se­ — Cu gospodăria. Mie imi rosturi şl aspiraţii ale cti­
ta cconomi- Dumitru Ghişe, I.D. Sirbu, zonele folclorice ale jude­ menilor. ţea concepţiilor sale, des­
medieului; Vasile Itiasă, Radu Selsicn ţului, cu lucrări originale pre familia împlinită, des place pescuitul şi de cîte tor familii ,ucetule de bază
ştirii 17,05 pre aspiraţii şi răspunder ori am prilejul, o tac. Cînd ale societăţii".
l; 15>n Te şi mulţi, mulţi alţii, fii ai („Imnul învăţătorului"). „Da­ LUCIA LICIU ,,Familia — zice Pavel Şan- eram mai tînăr jucam fot­
patria, mea ION CIOCLEi
izical ; 18,00 dor — trebuie să fi o orga­ bal. Am fost încercat in­
30 Radiocc-
> zi intr-o
irnal ; 23,00
ul“ de Me-
I N'on stop „Cununa clntului românesc 11
In acest an, cu semni­ reprezentată de ansamblul care cunoscutul muzicolog
ficaţii deosebite in viaţa „Doina Caşului" al Casei şi folclorist Ludovic Paceag,
poporului nostru, municipiul de cultură Brad. preşedintele juriului, afirmat
Tulcea a primit, pentru a „Doina Crişului“ brădea- „este unul dintre cete moi
ul — seriile noua oară consecutiv, solii nă a plecai in „ţară", ase­ jinduite de oricare dintre
.facerea Pi-
fNEDOARA: artei populare din 22 de meni moţului, cel cu „cer­ ansamblurile de vîrl din
(Modern — judeţe ale ţării, in cadrul curi şi ciubară", de la Mun­ ţară".
ana merce- unei prestigioase manifes­ tele Găina la Dunărea al­ Bucuria trofeului dobin­
. — sala B); tări: festivalul cintecului, bastră, nu numai pentru a
(Flacăra) ; dit ii determină pe artiştii
ibălă seara jocului şi portului popular participa la un concurs ci, noştri amatori, purtători ai
ŞANI: Lişca „Cununa ciutului românesc". mai ales, pentru a învăţa unor valoroase tradiţii fol­
'acere mur- ceva din experienţa unor
Ringul (7 Desfăşurată sub generi­ clorice, să se simtă mai
JPFNJ: Liş- cul de aleasă simţire şi formaţii cu o bogată tra­ bogaţi sufleteşte, mai demni
'.CAN : diţie. şi mindri de moştenirea
(ărul) ; rodnică emulaţie creatoare
-tre a Festivalului naţional „da­ Şi a avut multe de învă­ strămoşilor, de realizările
'I- tarea României", întrecerea ţat ! Dar, pe lingă expe­ epocii în care trăim, epo­
■ f- artistică „Cununa ciutului rienţa acumulată, artiştii a- că ctitorită, cu dragoste de
dle românesc" a adus, la Tul­ matori ai Casei de cultură ţară şi neam, de tovarăşul
,A- cea, melosul, jocul şi por­ Brad au dobindit şi un va­ Nicolae Ceauşescu, înţelep­
ro- tul popular din cele mai loros troleu: „Premiul al tul nostru conducător
dec
,n c- diferite zone etnofolclorice lll-lea", recunoaştere a me­ Prof. BIANCA LEUCIAN,
Noul cinematograf „Modern", din Hunedoara, dispune de două săli de spectacole eta­ ale patriei noastre, printre ritelor deosebite într-o con­ directorul
jate, in care se proiectează, simultan, două filme. Casei de cultură Brad
care şi cea a Hunedoarei, fruntare naţională, despre
milie
ură):
HOO-
Echi- îndatoriri de care, ca locatari, nu trebuie să uităm
5IME-
a Pa-
: Răz- Viaţa în colectivitatea ra, pentru că viaţa in bloc, la buget. Curăţenia pe ce­ zare, a consumului de e-
ăle X-II io n io o O c h it o r ii numită bloc, cartier, a de­ în cartier este o permanen­ lelalte artere de circulaţie' nergie electrică pentru ilu­
I: Pro- venit ceva obişnuit, urma­ ţă ? Această activitate nu şi locuri comune cade, lo­ minatul părţilor de folo­
re firească a vastei opere este si nu trebuie transfor­ gic, în sarcina asociaţiilor sinţă comună, a apei calde
a construcţiei de locuinţe, mată în campanie. Există de locatari, aşa cum cade menajere şi gazelor pentru
Întrebări-răspunsuri înfăptuită la noi în ţară o serie de prevederi legale in sarcina unităţilor socia­ bucătării şi spălătorii,
in anii ce au urmat .actului care stipulează obligaţia liste întreţinerea curăţeni­ cheltuielile făcute cu func­
istoric al eliberării. Faptul noastră de a întreţine ei trotuarului din dreptul ţionarea hidirofoarelor şi
il pentru Elena Bordea, Brad : în­ situaţia dumneavoastră a- că judeţul nostru dispune incintei proprii. Obligaţia ascensoarelor, indemnizaţia
;4: Vremea treprinderea are dreptate. veţi dreptul să cereţi retra­ curate şi îngrijite zonele administratorului şi a per­
cu cerul Concediu fără retribuţie se gerea contribuţiei la fondul de un fond locativ proprie­ verzi, spaţiile de joacă aceasta este prevăzută, în­
mult senin, tate a întregului popor de pentru copii, aleile pieto- tre altele, în Legea 10/1982 sonalului plătit pentru cu­
i slab pină acordă doar în cazuri bine de dezvoltare. aproape J00.de mii de a- nale, parcările din cartier. şi neîndeplinirea ei îndrep­ răţenia părţilor comune,
in sud-est. stabilite de lege. Pentru Petru Lemle, Hunedoara : dacă aceasta nu se asigură
minime vor scopul în cârd solicitaţi Intrucît vechimea dumnea­ partamente ilustrează preg­ Ea derivă din legea gos­ tăţeşte luarea de măsuri
litre 6 şi 12 nant acest adevăr, care ex_ podăriei comunale ca şi al căror efect financiar se prin rotaţie de către loca­
maxime în- dumneavoastră, nu se poa­ voastră în muncă a fost primă, satisfacerea aproape răsfrânge în mod logic asu­ tari, contravaloarea even­
•ade, iz.olat te acorda. întreruptă din vina dumnea­ din statutul asociaţiilor de
Lactat, ceaţă lacob Meszaros, Brad : voastră, aveţi dreptul la a- integrală a nevoii de con­ locatari. Este bine să se pra celor vinovaţi. tualelor cumpărări de
fort locativ. Eă naşte, toto­ ştie că legal şi corect pro­ Plata unor servicii făcu­ material administraţiv-gos-
reme în ge- Da, preţurile de mercurial locaţie de stat pentru co dată, pentru fiecare dintre cedează acele comitete de te de asociaţiile de loca­ podăresc. De precizat că
i, cu cerul stabilite de Comitetul exe­ pii !a trei luni de la -data în cazul absenţei mai mult
după amia- cutiv al Consiliului popular reîncadrării în producţie nu noi, o serie de îndatoriri asociaţii care percep, de la tari către unităţile specia­
ploi cu ca- a căror respectare nu face cei ce nu contribuie cu lizate necesită, de aseme­ de 30 de zile de la domi­
îă, însoţite judeţean sînt valabile în la trei luni de Ia data de' altceva decît să perfecţio­ propria muncă la aceste nea, cîteva precizări. E- ciliu a unei persoane, acea
ri electrice, toate pieţele judeţului nos­ persoană este exclusă de
mineaţa. tru, deci şi la Brad. După punerii actelor dar, numai neze viaţa în asemenea co­ activităţi, contravaloarea xistă servicii a căror con­
oarde trei din luna următoare celei lectivităţi. muncilor efectuate de per­ travaloare este repartizată ia plata unora dintre aces­
'a fi în ge- cîte ne dăm seama, între­ în care aţi depus aceste Consemnam zilele trecu­ soane plătite în acest scop. pe locatari în funcţie de te servicii. Nu este absol­
ă şi se va barea dumneavoastră este Se insinuează de către u- numărul de persoane care vită de plata cotei părţi
Cerul va fi de fapt o reclamafie, pri­ acte. Timp de şase luni te intr-un articol îndatori­ din indemnizaţia adminis­
t vor cădea veţi primi alocaţia în cuan­ rea numărul unu a noas­ nii locatari că mătur,itul locuiesc în acelaşi aparta­
cu caracter vind faptul că la Brad nu tum de 50 la sută. tră, a locatarilor, de a în­ aleilor pietonale şi carosa­ ment. Acestea sînt: costul tratorului asociaţiei sau a
tul va sufia se respectă preţurile de bile din cartiere cade în lucrărilor de întreţinere^ şi unor cumpărături, cum ar
■noderat, eu mercurial. Dacă e aşa, a- Pentru cel de-al doilea griji aceste bunuri ea pe fi, de pildă, închizătoare
;ări tempo- funci adresafi-vă consiliului copil, dreptul la alocaţie propriul avut. Mu este însă sarcina Unităţii de gospo­ reparare a părţilor şi in­
nd din sec- aceasta singura noastră în­ dărie comunală. Aceasta stalaţiilor din clădire afla­ automate la uşi, automate
Temperatu- popular orăşenesc sau or­ putea să-l ridice mama pî- datorire. este o unitate prestatoare, te în folosinţă comună, ca­ de scară ete. Este normal,
itre 8 şl 13 ganului de miliţie. nă la obţinerea unei hotă- deoarece asemenea cheltu­
maxime în- Tema gospodăririi şi în­ eare execută asemenea lu­ re nu cad, potrivit legii,
ide. Izolat, State Stancu, Hunedoara : rîri judecătoreşti prin care frumuseţării revine în pre­ crări pe bază de contract în sarcina proprietarului ieli nu se fac doar pentru
i. (Meteoro- Potrivit prevederilor art. 15 să se stabilească paternita­ ocupările noastre în fieca­ cu consiliul popular, care de fond locativ ; contrava­ perioada cit consumatorii
: Liana Tu- din Legea nr. 3/1982, în tea dumneavoastră. respectivi absentează de la
re primăvară ea o priori­ încheie contracte în limita loarea consumului de apă
tate. De ee doar primă va- fondurilor disponibile de şi a serviciului de canali­ domiciliu.