Page 98 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 98
j Rezultate de prestigiu în îiitîmpinarea
! Congresului al XlII-lea al P.C.R.
CU PLANUL PE OPT LUNI ÎNDEPLINIT Punctele acumulate au
situat pe primele locuri,
In ultimele zile au con rul acestora era de 53, în ordine, secţiile : turnă
tinuat să raporteze înde iar sporul de producţie toria I, turnătoria III şi
plinirea sarcinilor de plan estimat depăşea 522 mi prelucrări mecanice. Din
lioane lei. tre formaţiile de lucru cu
cele mai bune realizări
Printre unităţile care
ti'Egga®KS& şi-au realizat sarcinile de se prezintă cele conduse
de maiştrii Petru Dobres-
plan pe opt luni înainte
cu, Ioan Gagiu şi Sukosi
de termen se numără :
: ,
C.S. Hunedoara, I.E. De
fruntaşi sînt turnătorii
Anul XXXVI, nr. 8 336 VINERI, 31 AUGUST 1984 4 pagini - 50 bani va, C.M. Deva, „Chimica" Ghe/.a, iar la individual
p Orăştie, I.M.C. Deva, Aurel Mihăiescu şi Gheor
ghe loja, lăcătuşul Ioan
I.J.P.I.M.S. Hunedoara- Bufi, furnalistul Ioan Stă-
Colaborarea şi întrajutorarea muncitorească CONGRESUL Deva, „Marmura" Sime- nilou, turnătorul Nicolae
Orăştie, Vlad şi lăcătuşul Constan
„Vidra"
ria,
„Confecţii" Vulcan, „Re tin Pleşan.
garantează avansul în finalizarea obiectivelor fractara" Baru şi altele. ECONOMII DE ENERGIE
AL POR Sînt succese de mare ŞI COMBUSTIBILI
— în faţa celor 560 de — Este greu să eviden- nostru, a organelor locale prestigiu muncitoresc, pe
constructori ai colectivului ţiezi pe cineva în mod deo de partid şi de stat, a be care comuniştii, toate a- Oamenii muncii de la
nostru, dintre oare aproa sebit — arăta maistrul in neficiarului — sublinia ceste destoinice colective Întreprinderea de lianţi
pe jumătate sînt membri stalator Alexandru Brujan. maistrul constructor Gheor la producţia industrială muncitoreşti Ie închină Deva se preocupă cu răs
de partid, stau sarcini mo De la 1 august, cei 20 de ghe Moga. Rezolvarea cu pe opt luni, alte unităţi Congresului al XlII-lea al pundere de îndeplinirea
bilizatoare — ne spunea instalatori şi 18 electricieni, operativitate a problemelor economice din judeţul planului, în condiţiile în
inginerul Mircea Chirilă, de pildă, au muncit zilnic ce s-au ivit, repartizarea Partidului Comunist Ro cadrării severe în norme
şeful brigăzii. în acest an, aici 12 şi 16 ore. La apelul judicioasă a utilajelor şi nostru. Piuă ieri, numă mân.
construim blocuri la Deva făcut de organizaţia de maşinilor, aprovizionarea le de consumuri specifi
şi Petroşani, spitalul jude- partid s-a renunţat la zi la timp cu materiale ne-au FRUNTAŞI ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ ce aprobate, reducerii lor
deţean cu policlinică, în lele scurte de sâmbăta şi ajutat să muncim într-un continue. Prin măsurile
Deva, magazine comercia la repausul de duminică. ritm bun, să putem preda Evaluîndu-şi cu exigen de la C.S. „Victoria" Că- luate Ia toate locurile de
le, unităţi prestatoare de Cu toţii am fost zi de zi spitalul eu un avans în ţă şi răspundere muncito lan şi-a desemnat frun muncă din unitate, in
servicii pentru populaţie, prezenţi la treabă. I-aş nu semnat. Dintre muncitorii rească, comunistă, rezul taşii în muncă, pe cci perioada trecută de la
aite obiective. în cinstea mi în primul rînd pe noştri s-au remarcat aici tatele obţinute în realiza care s-au distins în mod începutul anului şi pînă
măreţei sărbători a elibe Schuller Carol, Vas Ele Co- zidarii din echipele lui rea sarcinilor de plan şi deosebit prin hărnicie şi în prezent, aici s-au eco
Szabo Szigiszmund şi Ioan angajamentelor asumate
Dascălu, mozaicarii conduşi succese dedicate Congre nomisit 3 388 MWh şi
în întrecerea socialistă, sului al XlII-lea ai parti
Ritm şi calitate In realizarea de Dumitru Constantin, fa colectivul de siderurgişti dului. 3 933 tone de combustibil
convenţional.
ianţam Dumitru, Vasile şi
I N V E S T I Ţ I I L O R Nicolae Pavălean, tâmpla
rii Ioan Ilea şi Liviu Tri-
fa, betomiştii Valentina şi
Marin Parpală, zugravii
rării patriei am încheiat o Kovacs Nicolae şi Marcel
etapă rodnică în munca Brigada nr. 1 Zaharia, izolatorii Mihai
noastră. Am predat înainte Crihan şi Ioan Vizitiu, su
de termen 33 de aparta a T.A.G.C.M. Deva dorii Ioan Mag, Lucian
mente, spaţii comerciale, Halda şi Aurel Floricel,
iar la spitalul judeţean a- mulţi alţii.
vem un’ avans de peste o vrig, Mircea Matei, Ioan La blocurile M şi N de
lună de zile. Brujan, Gheorghe Muntea- pe bulevardul Decebal
nu, Nicolae Susa, Gheor
— în prezent, în paralel i-am găsit în plin lucru pe
cu angajarea pentru fina ghe Alexa, Gheorghe Soa dulgherii din echipele con
re, Sandei Suciu, Viorel
lizarea la termen a tutu Rusu. duse de Petru Onciulencu
ror obiectivelor, ne preo şi Andrei Klosch, care în
cupăm şi de pregătirea — Aş remarca înainte multe rînduri au dat aju
frontului de lucru pentru de toate buna colaborare tor şi la înălţarea spita
anul viitor — continuă şi întrajutorare caire a e- lului. Zilnic printre cei
ideea maistrul principal xistat aici — a ţinut să pre mai destoinici se numără.
Avram Tomuş. Angajamer,. cizeze tehnicianul Gheor Dorel Dobrieă, Eugen Ian-
tul colectivului nostru este ghe _ Sămdulescu, dirigintele cu, Alexandru Macavci şi
ca în cinstea Congresului de şantier din partea be alţii. Zidarii Alexandru
al Xilt-lea al partidului să neficiarului. Indiferent că Marcu, Ioan Magdea, Mar
predăm toate obiectivele este zidar sau faianţar, tin Soporan şi Vasile Ia-
cu termen scadent în luna instalator sau mozaicar, fie cob, ca şi mozaicarii Ioan
noiembrie. care a pus mina acolo şi Pîrvu, Vasile Diaconu, Ma.
Am trecut pe la cîteva atunci unde a fost nevoie. ria Pintîlei'au în perma
nenţă front bun de lucru
puncte de lucru. Da spita — Spitalul judeţean fiind
lul judeţean am găsit o obiectiv prioritar, noi, cei GH. I. NEGREA
puternică concentrare de care lucrăm aici ne bucu Aspect de nttineă din sec
forţe, pentru grăbirea rit răm de tot sprijinul din ţia bobinaj a l.F.A. „Vis
ează" Lupeni.
mului la lucrările finale. partea conducerii trustului (Continuare în pag. a 2-a) „Urcuşul" către adîncîme
— Numele dumneavoas Ceauşescu, Minerul nostru
tră. tovarăşe lordache de Onoare, cu rezultate şi
6219 kg orz la hectar gadă la E.M. Gheţari, vine mai bune in activitate. Din
Scinieie, miner şef de bri
ml
1973
s-a
încredinţai
de la o picătură de loc conducerea unei brigăzi,
Preocupându-se de trans iutii, cea mai bună com aplicat 70 kg azot la hec tul îl realizează Ton Boro- care durează puţin. Fără iar trei ani mai tirziu am
punerea in viaţă a sarcini portare au avut-o Novisad, tar, fapt ce se regăseşte di, iar la erbicidat este re nici o modestie, spuneţi şi obţinut cei mai înalt titlu
lor şi orientărilor date de cu o medie de 7 219 kg la în sporuri corespunzătoare partizat Vasile Bob. cititorilor noştri cum este din abataj — miner specia
secretarul general al parti hectar, şi Miraj, cu recolte de recoltă. După semănat, Avînd in vedere sarcinile minerul Scinieie in reali list. Sînt mindru de aceste
dului, tovarăşul Nicolae variind între 5500—6200 kg pe toată supra.faţa s-a fă desprinse din cuvîntarea se tate ? realizări. Ele reprezUntă şi
Ceauşescu, privind sporirea boabe la hectar. cut tăvălugirea culturii. cretarului general al parti — Eu cred că tot cum rodul muncii ortacilor mei
producţiei de cereale, ţă Pe 20 la sută din supra întreţinerea în stare ju dului, tovarăşul Nicolae mă arată numele. Cu două din brigadă, care m-au
ranii cooperatori şi meca faţa cultivată, orzul a avut rată de buruieni a lanuri Ceauşescu, la Sesiunea so menţiuni : una, că dacă ascultat şi mi-au fost ală
nizatorii de la C.A.P. Deva ca plantă premergătoare lor s-a făcut prin erbi-ci- lemnă comună consacrată intr-un şir de scintei nu e- turi întotdeauna
au acţionat cu întreaga griul, iar pe restul terenu darea culturii cu Icedin şi împlinirii a 40 de ani de lu xistă pauze, se poate zice — Care sini roadele ir:
răspundere pentru a obţi lui a urmat după culturi sare de amină, iar pe so înfăptuirea actului revolu şi despre laser şi a doua, acest an ?
ne in acest an recolte su de toamnă care se reco’- lele unde am semănat trî- ţionar de la 23 August 1944, că o săminţă bună de loc — Ştim că trebuie să dăm
perioare de orz şi griu. E- pentru a întâmpina Congre ajunge pentru o viaţă. In patriei cît mai multe mi
forturile noastre s-au con sul al XllI-iea al partidu tre altele, pot spune că in nereuri şi muncim mereu
cretizat în realizarea unei lui cu noi şi însemnate 1983, împreună cu ortacii cu rîvnă pentru a ne în
producţii medii la hectar succese în muncă, ne pre mei, am dat ' peste plan deplini misiunea şi a în-
de. 6 219 kg orz, faţă de ocupăm cu întreaga răs 5506 tone de minereu şi in timpina cu rez>ul'tate bune
4 600 kg cit am avut pla pundere de strângerea în întrecerea socialistă dintre Congresul al XlII-lea al
nificat, şi în creşterea pro C. A. P. DEVA timpul cel mai scurt şi brigăzi am ocupat locul partidului. In timpul care
ducţiei de grru cu 700 kg fără pierderi a culturilor întîi pe întreprindere. La a trecut din 1984 avem un
la aceeaşi unitate de su de toamnă şi de pregăti lei şi la individual... plus de aproape 2 000 tone
prafaţă, comparativ cu re tează mai devreme. Expe foliene în cultură ascunsă rea umor baze temeinice — Cind aţi început mun de minereu pe care il vom
zultatele înregistrate în a- rienţa proprie ne-a de am aplicat Dicotex. producţiei agricole din ul ca de miner ? spori. Zilnic, obţinem m'-
nul anterior. monstrat că soarta recoltei O atenţie deosebită am timul an al actualului cin — Am venit la E.M. Ghe nimum 14 tone de minereu
în ceea ce priveşte cul este influenţată în bună acordat asigurării u.nei bu cinal. Fructificând experi ţari din satul Corodeşti, suplimentar.
tura orzului, care a ocupat măsură de calitatea arătu ne densităţi, avînd cel pu enţa proprie dobîndită şi judeţul laşi, in 1960, cind
o suprafaţă de 105 ha, am rii, care se face la adînci- ţin câte 500—600 plante la aplicând în practică rezul aveam doar 17 ani. Am — Dumneavoastră, care
avu-t în vedere asigurarea mea de 25—28 om, cît şi mp. tatele cercetării ştiinţifice, lucrat ca vagonetar, apoi în mod paradoxal urcaţi
celor mai bune condiţii de pregătirea patului germi Culturile de cereale pă- vom asigura toate condi ca ajutor de miner, 'O' permanent mergind spre a-
sporire a recoltelor, ţinînd nativ, prin două discuiri ioase au fost angajate în ţiile ca şi în anul viitor din 1965 om devenii mi dîncimea pămintutui, ce
seama de faptul că produc realizînd o bună mărunţi- acord global cu mecaniza să obţinem recolte superi ner, fapt pe care ii consi proverb românesc vă - pla
ţia realizată în ferma noas re a solului. Un accent a- torii, pentru depăşirea pro oare la toate culturile şi der ca pe o mare împlini ce ?
tră specializată este repar paete punem pe ridicarea ducţiei planificate unitatea de pe toate suprafeţele, re. Am muncit cu dirzenie — Năduşeala scoate boa
tizată ca sămânţă pentru gradului de fertilitate a beneficiind de prime din sporindu-se astfel contri şi kt 26 iunie 1966 am fost la !
alte unităţi agricole din terenului. In acest scop am oare vor fi stimulaţi şi buţia la înfăptuirea pro primit in tind urile membri — Mai ziceţi unul.
judeţ. încorporat în soi, o dată cu tractoriştii. Pentru efectua gramului de autoconducere lor de partid. Calitatea de — Cu munca, frate, şl
Dintre cele trei soiuri arătura, cîte 400 kg de su- rea de calitate a lucrărilor şi autoaprovizionare terito comunist am vrut s-o ono din piatră scoţi fapte I
cultivate, Ia care seminţe perfosfat şi 150 kg Îngră mai pretenţioase s-a făefrt rială. rez, aşa cum ne-a ce
le folosite au fost din ca şăminte complexe, iar la şi o specializare a meca SERGIU ZBUCHEA rut-o tovarăşul Nicolae MARIN NEGOUA i
tegoriile elită şi înmulţirea semănat şi fazinl am mai nizatorilor, Astfel, semăna- inginer şef la C.A.P. Deva
