Page 1 - Drumul_socialismului_1984_09

in intimpinarea Congresului al Xlli-lea al partidului

Intensă şi bogată activitate politieo-

ideologică şi cultural-educativă
s it M iiia eo-ideologice şi cultural-e- gazetele de perete, staţiile şi disciplinei în producţie,
Etapa activităţilor politi-
producţie, întărirea ordinii
politică şi cultură socialis­
tă întreprinde acţiuni —
sprijinirea brigăzilor răma­
ducative consacrate obţine­
de radioficare, panouri ale
rii unor rezultate de pres­
se în urmă, folosirea ia ca­
tigiu în loate domeniile în
întîmpinarea zilei naţiona­ evidenţierii rezultatelor în­ pacitate sporită a utilaje­
trecerii socialiste, discuţii
lor şi maşinilor, îmbunătă­
le a poporului nostru se la locurile de muncă — ţirea calităţii cărbunelui şi
leagă armonios, într-un menite să stimuleze efor- alte asemenea teme. Astfel
m sM S M E H M asm flux continuu, de o nouă de acţiuni continuă la I.M.
perioadă de muncă entu­ Lupeni, Vulcan, Lonea,
ziastă, sîrguincioasă — pe­ Dîlja, Livezeni.
Anul XXXVI, nr. 8 337 5IMBATA, 1 SEPTEMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani rioada premergătoare celui Un important număr de
de al XlII-lea Congres al acţiuni sînt organizate, în
partidului. încopînd încă aceste zile, în unităţile
din aceste zile organizaţii­ productive din Orăştie, în­
le de partid, consiliile de tre care întreprinderea me­
Măsura adevărată a preocupărilor — educaţie politică, organiza­ canică, „Vidra", „Chimica",
ţiile de sindicat şi U.T.G. brigada complexă de con­
întreprind o multitudine strucţii, I.S.C.I.P., urmă-
leale sortimentele realizate! de forme şi adunări, pe an, a productivităţii mun­
mijloace dc
rindu-se creşterea, în acest
dezbatere în
grupuri ete. a cuvântării cii cu cel puţin 40 000 lei
— Un criteriu esenţial rea sarcinii prioritare sta­ din slaba pregătire şi or­ secretarului general al pe fiecare lucrător.
de „măsurare" a preocupă­ bilite de conducerea parti­ ganizare a producţiei, co- partidului. t o v a r ă s u 1 Din iniţiativa consiliului
Nicolae Ceauşescu, la se­
rilor pentru îndeplinirea dului — realizarea integra­ or d o na rea ne c o respi m z â t o a - orăşenesc Căian, în peri­
sarcinilor îl constituie rea­ lă a producţiei fizice. re a muncitorilor. Cu toate siunea solemnă consacrată oada 1—19 septembrie în
lizarea producţiei fizice. Uzinei din Crişcior îi re­ măsurile luate încă mai împlinirii a 40 de ani de uzinele şi secţiile combi­
Vă rug.ăm, tovarăşe ing. vin sarcini importante în sînt muncitori cărora le la înfăptuirea actului revo. turile şi preocupările pen­ natului siderurgic se orga­
loan Oprişa, director al execuţia utilajului destinat place să se plimbe prin sec. luţionar de la 23 August tru îndeplinirea zi de zi a nizează zile şi săptămîni
U.U.M.R, Crişcior, să vă întreprinderilor miniere din ţie. Din fericire, asemenea 1944 — amplă frescă a sarcinilor de plan. Ast­ record în producţie, dedi­
referiţi la rezultatele obţi­ ţară. De fapt, 00 la sută cazuri sînt - tot mai rare. transformărilor profunde fel de acţiuni sînt or­ cate întâmpinării Congre­
nute ia acest indicator, pe din volumul total al pro­ Eu în echipă am oameni .petrecute pe pămîntui pa­ ganizate cu mai multă re­ sului al XlII-lea al parti­
perioada trecută de la în­ ducţiei îl reprezintă tocmai harnici — loan Goleea, triei în cele 4 decenii de gularitate la I.M. Barza. dului şi Zilei metalurgis­
ceputul anului şi pînă în aceste utilaje. Se realizea­ Cornel Bolcu, Ion Ciocan, revoluţie şi construcţie so­ I.M. Ţeben şi U.U.M.R. tului.
prezent. ză aici diferite tipuri de Ion Betea —, pe care mă cialistă. Crişcior. O altă direcţie în care
bizui. în strinsă legătură cu La întreprinderile minie­ acţionează în prezent orga­
— Asemenea echipe — a supunerea atenţiei a idei­ re din Valea Jiului organi­ nizaţiile de partid din mu­
\ P R O M / C m F m '€ Ă - \ completat maistru] Puroi lor şi orientărilor subli­ zaţiile de bază continuă să nicipiul Hunedoara este
Ancateu — sînt multe. Să
însuşirea şi aplicarea în
privim fişa realizărilor din niate de secretarul general dezbată problemele vizînd viaţă dc către toţi oamenii
contribuţia comuniştilor la
al partidului, consiliu] o-
R fA U Z A T A E X E M P LA R . 2! D M ultimele luni. Spre exem­ răşenesc Brad de educaţie îndeplinirea planului de muncii a principiilor şi
plu, formaţiile de lăcătuşi normelor eticii şi echităţii
şi strungari conduse de socialiste. în uzinele şi sec­
— Oamenii muncii din Viorel David, Pompiliu ţiile combinatului siderur­
cele trei secţii ale uzinei U.U.M.R. Crişcior Bolcu, loan Matei, loan gic, unităţile de construcţii
noastre au depus eforturi I-Iu-hu, Dumitru Pavel, Para- şi miniere şi în altele, con­
constante pentru a mate­ fil Suciu şi altele obţin tinuă să se organizeze dez­
rializa cu succes sarcinile celule pentru flolaţie, in­ lunar realizări suplimenta­ bateri, mese rotunde în ca-
trasate în acest an aniver­ stalaţii de protecţie la com- re. Şi ei au întîmpi,nat
sar, în care am sărbătorit preso.are, de semnalizare, greutăţi eu aprovizionarea.
40 de ani de la eliberarea oxtractori electromagnetici, Dar cînd n-au avut unele (Continuare in pag. a 3-a)
patriei, pentru a raporta rezervoarc-recipienţi, uti­ materiale pentru o lucra­
succese însemnate în cin­ laje unicat ş.a. Aşadar, a- re, au atacat alta. Au ştiut
stea Congresului al XlII- tît ca structură cit şi ca să se organizeze, să folo­
lea al partidului. Aproape producţie efectivă, unitatea sească eficient timpul dis­
la toate sortimentele avem execută lună de lună un ponibil de lucru, nu lucrat
realizări bune, mai puţin volum însemnat de lucrări. în perspectivă, s-au mobi­
ia piesele turnate din fon­ — Disciplina şi aprovi­ lizat mai bine.
tă şi oţel, la care sîntem zionarea cu materiale sînt — MăsViile luate de con­
restanţicri, din cauza lipsei hotărîtoare în îndeplinirea ducere,a uzinei in vederea j Cărbunele
de materii prime. La uti­ planului zi de zi, lună de creşterii productivităţii
laj minier, pe cele opt luni lună — spunea Toma To- muncii, revizuirea, re.pro- | şi nunta
trecute din an, planul a modan, şeful echipei de iectarea şi perfecţionarea
fost îndeplinit în proporţie lăcătuşi. Noi ne depăşim tehnologiilor de lucru ia
do 117 la.sută, la piese dc sarcinile lunare, în medie, producţia de serie, a S.D.V.- 1 Oamenii sînt oamen,
schimb — 111,7 la sută, la cu 10—15 ia sută. Dar, au isticii utilizate, reorganiza­ / Irecind prin toate ale vie-
piese forjate şi matriţate fost şi unele perioade cîncl rea fiuxurilor, arăta ing. 1 ţii. Fiului lui Petru lacob,
— 111,1 la sută, la vago- am rămas restanţicri. ^ şei de schimb in brigada
neţi echivalenţi — 130 la LIVIU BRAICA i lui Teodor Boncalo, E-
sută. Cifrele amintite re­ — De ce ? i rou al Muncii Socialiste
dau „măsura" preocupări­ — în primul rind Clin ţ de la mina Lupeni, i-a
lor noastre pentru înfăptui- lipsă de materiale. Apoi (Continuare in pag. a 3-a) 1 venit rindul să se însoare,
, iar tatălui său i-a venit
rindul şi datoria să pa,
Membrii Cooperativei Amplă mobilizare la eliberatul terenului ticipe la acest act în mo
de artă populară şi meş­ dul cel mai firesc.
teşuguri artistice „Ilaţe- De asemenea, altui E-
gana", din oraşul Haţeg, de paie şi recoltarea fînului rou al Muncii Socialiste,
obţin lună de lună fru­ de fa aceeaşi mină şi din
moase succese în mun­ Mai sînt puţine ziie pînă peratori şi -utilaje mecani­ să transportăm şi să pu­ Petru Crişan, Nicolae A- acelaşi sector, anume
că. Li au realizat înain­ la declanşarea campaniei ce se află mobilizaţi la e- nem în şire 300 tone. polzan cu atelajele şi con­ Constantin Popa, i-a ve-
te de termen planul nit _ rindul să îndeplineas­
agricole de toamnă. în a- liberatul de paie al ultime­ Transportul lor din cîmp ducătorii auto Dumitru E- că in acest cadru func­
producţiei pe opt luni ccastă perioadă este nece­ lor suprafeţe ce au fost se desfăşoară zilnic, atît lisei, Adrian Totoi şi Con­ ţia, să-i zicem aşa, de
din an, depăşind cu 4,4 sar' ca, în acelaşi timp cu cultivate cu griu. . „Mai eu mijloacele mecanizate stantin Gagiu, cu autoca­ naş, după cu>m alţi oa­
la sută valoarea produc- efectuarea lucrărilor pre­ precis — aflăm dc la Pe­ (remorci şi autocamion) cît mionul şi tractoarele cu re­ meni, din aceste două
gătitoare pentru însămîn- tru Mateevici, inginerul şef şi cu atelajele unităţii morci ale cooperativei. La brigăzi, era firesc să fie
ţări, să se acţioneze cu al cooperativei — mai sînt noastre". ciăditul şirelor de paie nuntaşi, ca modalitate de
Succese toate forţele la recoltarea de transportat paiele ele pe într-adevăr, la transpor­ ' exteriorizare a unui cli-
şi transportul furajelor din 30 ha din cele 250 ha, cîtc tul baloţilor din cîmp se M. LIONEL i mat de muncă existent in "ţ
ale artizanilor câmp. am avut cultivate cu pă- aflau în acea zi coopera­ brigăzile şi intre brigăzi- ţ
liaţegani La C.A.P. Simeria coo- ioase. Pînă acum am .reuşit torii Gheor-ghe Amarandei, (Continuare în pag. a 3-a) le sectorului IV al minei, f
In atare situaţie, era să J
rr se decidă soarta produc- ţ
ţi ei in două mari abataje, |
(iei marfă şi globală, in simbăta şi duminica /
eu <3,(1 la sută livrările nunţii. Şi, şefii celor două S
de mărfuri către fondul brigăzi, au găsit soluţia, |
pieţei, cu 41 la sută pro­ venind la conducerea sec- «
ducţia planificată la torului cu cile o listă, »
confecţii textile, cu 39,8 Lista conţinea numele şi ţ
prenumele celor care I
la sută ţesături lină. în merg la nuntă, precum şi !
felul acesta, ei au dai
Peste plan 881 mii lei ale celor care merg la ţ
cărbune, astfel incit Iu- 8
la producţia marfă şi crurile să se desfăşoare I
globală; 1,6 milioane lei normal. }
la livrări dc mărfuri Conducerea sectorului |
către fondul pieţei. o aprobat opţiunile, ţi- *
La obţinerea acestor nind seama de faptul că »
succese importante, şi-au posturile erau acoperite, |
adus o contribuţie esen­ in structura firească. |
ţială cooperatorii şi coo­ Astfel, producţia a mers J
peratoarele din secţiile normal, iar nunta fiului ţ
confecţii artizanale nr. de miner a avut loc ca
t şi 2, ţesături nr. 2, orice nuntă, căci oamenii
conduse de Aurel Sc- sini oameni şi trec prin
roni, Iconia Dobrean Şi \ toate ale vieţii.
Sofia Fălăitar. (Nicu bucură de întreaga atenţie la CORNEL ARMEANU
Efectuarea araturilor pc terenurile
Sbuchea, corespondent). C.A.p. Romos. eliberate petrtru în sămîuţările de toamnă se Foto NţJCOLAE GHEORGHIU