Page 10 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 10
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI fv
Autografe aSe realei participări concursului „Cine ştie, răs \ Angajare fermă
punde", organizat de Comi \
— înainte de a discuta „Album — ’84" este o parte a colectivului respec tetul judeţean al U.T.C. şi i pentru creşterea
despre activitatea consiliu sugestivă filă din amplul tiv, faza de masă a festi Sectorul cinematografic Ha
lui nostru de educaţie po dialog pe care siderurgiştii valului onorîndu-şi cu suc ţeg la Antrepriza de con 15.00 Tclc
litică vă invităm să răs îl susţin, de mulţi ani, pe ces denumirea. strucţii hidroenergetice Pă f bazei de 15,05 Tclc
foiţi acest album cu foto scena clubului lor, ori pe Dar sa revenim la imagi • Expoziţie. La Casa de ci işa. Întrecerea — la care 15,25 Ecra
«lese
grafii. Sperăm să vă edi platformele industriale ale nile albumului. Iată, la cultură din Haţeg a fost au participat elevi de la l 15,45 Laui
fice în problemele pe care uzinelor. Să răsfoim cîteva masa rotundă pe tema „Po deschisă o expoziţie de pic Liceul industrial Petroşani, materii prime lui
doriţi să le urmăriţi. pagini ale albumului, din sibilităţi de îmbunătăţire a tură ce poartă semnătura aliaţi în tabăra de la Pă- Rom
Spunând acestea, subing. multele aflate sub emble suprafeţei lingourilor" re oUşa, a fost o autentică 10.15 Trib
Tele
20.00
Olimpia Preda, preşedinte ma anului 1984 : Din ima cunoaştem, printre partici artistului plastic amator Be lecţie privind istoria Româ (Urmare din pag. 1) 20,20 40 <
le Consiliului de educaţie gini ne zîmbese membrii panţi, specialişti şi cadre ta Bernad. Intitulată „Pa niei din deceniile libertăţii, noui
politică şi activitate cultu- brigăzii artistice şi ai tehnice de bază din com triei, din toată inima", ex ductivitate, dotate cu uti 20,35 Merr
20,55 Tcat
ral-sportivă de la Combi grupului satiric, colegii lor binat : ing. Ştefan Carnea, poziţia răspunde cu gene atît pentru concurenţi cit şi laje moderne de extracţie, 22.15 Tele
natul siderurgic Hunedoa din formaţia de dansuri directorul institutului de pentru public. Răspunsurile rod al aplicării politicii
ra ne-a prezentat un album „Căluşul", soliştii Nieolae cercetare şi proiectare, mg. rozitate temei, lucrările fiind documentate şi frumos for ştiinţifice a partidului de
voluminos. Răsfoi.ndu-1 am I. Cioroianu, directorul u- inspirate crîmpeie de lumi promovare a progresului
dait dreptate afirmaţiilor zinei nr. 3 oţelării, ing. nă şi culoare desprinse din mulate au clasat pe prime tehnic şi în minerit, cu
sale. Imaginile din filele Consiliul de educaţie Constantin Catrinoiu, ing. munca, viaţa şi peisajul le trei locuri elevii Liviu fiecare schimb reuşesc să
albumului erau argumen politică şi activitate Nieolae Neghină, ing. losif lehim, Dan Slăvei şi Va sile scoată mai mult minereu
tele bogatei activităţi a Vaida, directori sau şefi de Ţării Haţegului. Mununar. (Nicu Sbuchea, de fier, îndeplinindu-şi ast DEVA :
consiliului, oglinda statutu cultural-sportivă, compartimente de lucru, fel angajamentele asumate — seriile
lui pe care acest organism implicat dinamic Aşadar, de la muncitor la • La ediţia a XVI-a a corespondent). în faţa Minerului de Onoa Risul iese
1IUN EDO,
şi l-a câştigat în munca şi în munca cadru de conducere — fie „Festivalului interjudeţean re al ţării, tovarăşul nă Albă (
viaţa siderurgiştilor prin siderurgiştilor care încadrat este antre al cîntecului, jocului şi por • Spectacol. Formaţiile Nieolae Ceauşescu. Zică ce vi
permanenţa şi viabilitatea nat în festivalul muncii şi tului popular din Ţara Za- artistice ale Clubului sin — Pînă in ziua întruni sala B) ;
cele (Ela<
acţiunilor întreprinse în oreaţiei. dicatelor din Simeria au o- rii celui de-al XIII-lea că, vă ro
secţiile şi uzinele combi Florescu, Sigismund Mun- Imagini revelatoare ofe rândului", deslăşurat la Mo- ierlt oamenilor aflaţi la o- Congres al partidului nos ŞANI: L
natului. ră fiecare fila de album. neasa (judeţul Arad), so tru, plusul de minereu de ring) ; S
teanu, recitatorii Tomis dihnă şi tratament in sta (Unirea) ;
„Album — 1984" înseam Juraveli, Dan Munteanu Mese rotunde pe te listul loan Hărâguş, din fier al minei Teliuc va (7 Noiem
nă, la comitetul sindicatu me de stringentă actuali Brad, a ocupat locul II. In ţiunea Geoagiu Băi un a- spori mult — ne declara Zile din
lui din combinatul hune- — toţi de la Uzina nr. 4, tate : „creşterea indicelui vitată de onoare a festiva preciat spectacol. Orches maistrul Moise Petrescu, VULCAN
(Luceafăr
dorean, imaginea reală a unitate afirmată în ediţiile de scoatere la oţelul inox", tra de muzică populară, secretarul comitetului de Torpilorii
ă,\
modului în care se desfă „Ontării României", ca şi „calitatea suprafeţei lin lului a fost solista de mu soliştii vocali, formaţia de partid a-1 minei. în adună NOASA:
şoară aici faza de masă a uzinele nr. 1, 2, 3. 5, 6, 7, gourilor de oţel în urma zică populară Ana Baneiu, rile generale pentru dare tc (Mun
celei de-a V-a ediţii a Fes — prezente în următoarele folosirii unor unguente re de •la Tipografia Deva, de dansuri populare ca şi mo de seamă şi alegeri în or CÂNI : S
tivalului naţional „Cînta- imagini ale albumului şi fractare în lingotiere", „noi ţinătoarea locului I la edi mentele vesele şi dramatice ganizaţiile de partid vom mandă (
Balada ca
rea României". O competi prin întrecerile artistice şi tipuri de arzătoare oxico-m. ale interpreţilor echipei de analiza, în spirit muncito (Steaua ri
prin cele teoretice. Pentru bustibile pentru cuptoarele ţia precedentă a întrecerii Urgent,
ţie a muncii şi creaţiei ca că aici, la C.S. Hunedoara, teatru s-au constituit intr-un resc, revoluţionar, cum s-a
re aici se desfăşoară cu... faza de masă a „Cîntării de la oţelării", acţiuni de (I. Coţoi, corespondent). program bine primit şi în acţionat pentru sporirea Lunga cav
(Flăcăi
iă
foc continuu. Încă de la României" presupune şi mare interes informativ şi producţiei de minereu, vom BAI : \
formativ, întreceri artistice
prima ediţie a festivalului şi sportive sînt reprezen • Concurs. „40 de trepte delung aplaudat de iubito stabili ce avem de făcut ca (Casa de '
„Cîntarea României"sub competiţii teoretice. Aceste tate prin imagini care nu de lumină“ a fost tema rii artei. planul pe acest an, pe în Limita do
BRAZI :
îndrumarea comitetului de întreceri — unde muncito l tregul cincinal să fie rea rilor zbur
partid din combinat, fac rii fac dovada cunoaşterii mai au nevoie de comen lizat exemplar. Un lucru Chirurgul
torii educativi s-au mobili documentelor de partid şi tarii. Ele definesc statutul este cert: pînă la Con de cultur
Acolo
pe
zat, căutând modalităţi şi de stat, a legislaţiei, a nor consiliului de educaţie po gresul al XIII-lea al parti (Mureşul)
litică şi activitate cultural-
forme concrete care să facă melor de tehnica securită sportivă în combinatul hu- MAGAZIN SĂTESC NOU LA GROHOTELE dului, brigăzile conduse de Leningrad
viabilă şl permanentă ac ţii muncii, unde îşi veri nedorean, locul şi rolul a- minerii noştri de frunte
tivitatea culturală. Aşa a fică cunoştinţele profesio cestui organism în munca Duminică, în satul Gro. în valoare de circa 150 000 Nieolae Pataky, Ştefan Năs_
apărut mei „dialogul hune- nale şi de cultură genera şi viaţa siderurgiştilor. Fi hoţele din comuna Buceş, lei, prin contribuţie în tase, Ştefan Onuţe, Aurel
dorean", generalizat azi în lă — se armonizează feri lele unui asemenea album s-a inaugurat un magazin bani şi muncă. Sufletul Marinaş, Nieolae Buha-
multe oraşe şi unităţi eco cit eu cele artistice, cu sînt argumentele ' realei sătesc cu bufet. acţiunilor l-au constituit eiuc, Vasile Platon vor ri
nomice din judeţ. prinzând împreună o mare Locuitorii satului au de comuniştii şi deputaţii dica tot mai sus cota suc
participări a consiliului la ceselor deosebite obţinute Rez. .«
activitatea educativă — ce să fie mîndri cu a- dintre care se detaşează în depăşirea producţiei de Ifcmospon
su,b toate formele ei — iar ceastă realizare. La în Vlorel Jorza, Nieolae Lu- minereu de fier extras şi bric 1984
Amplu şi mobilizator exemplul Hunedoarei poa demnul Comitetului co ca, loan Iovan, Traian şi trimis furnali.ştilor. Gloria Bu
Sportul
te fi luat model I munal de partid, al orga Nieolae Achim, Nieolae — Din Munţii Poiana Univ. Crai
program de acţiune pentru LUCIA LICIU nizaţiei de partid din sat, Sturza, Nieolae Morar. Ruscăi, de la Ghelari, Le- Steaua —
ei au realizat magazinul,
lese, Crăciuneasa şi Zlaşti, F.C. Bihoi
toţi lucrătorii din agricultură economia naţională a pri F.C.M. Bn
F.C. Bai
mit, în acest an jubiliar,
mari cantităţi de materii Jiul — F.C
(Urmare din pag. 1) zare a fermelor şi a pregă prime peste sarcinile pre Politehnica
tirii iernării animalelor. văzute — ne spunea tova S.C. Bac
nă şi pentru efectuarea o- O însemnătate deosebită răşul ing. Simion Mariş, Partizanul
F.C. Con
goarelor. prezintă stabilirea de măsuri director adjunct tehnic cu Progresul
Secretarul general al parti corespunzătoare în fiecare producţia. Puternic însufle Oţelul C
dului a insistat, de aseme unitate agricolă şi unitate ţiţi de îndemnurile tovară C.S. Botoş
nea, asupra necesităţii, ca şi administrativ-teritorială în şului Nieolae Ceauşescu, Unirea F
în sectorul zootehnic planul vederea onorării integrale a adresate întregului nostru C.S.M. Rei
să fie îndeplinit în cele mai livrărilor la fondul ae stat popor, prin magistrala cu- „U“ C!u;
bune condiţii, atît în ceea ce la toate produsele agroali- vîntare rostită la recenta Avîntul Rc
priveşte efectivele, cît şi menfare, de aceasta depin- Gloria B
producţia. în acest sens, or zînd buna aprovizionare a Consfătuire de lucru de la
ganizaţiile de partid şi con populaţiei şi a industriei cu C.C. al P.C.R. cuvântul nos
tru mineresc înseamnă :
ducerile C.A.P. Gurasada, materiile prime necesare.
Ţeiu, Răduleşti, Beriu, Oco îndeplinirea ireproşabilă a cinstirea Congresului al
XIII-lea şi realegerea în
liş, Leşnic, Rişca, Densuş, sarcinilor ce revin agricultu fruntea Partidului Comu
Bunila, Vaidei, Rîu Alb, Nuc
rii este strîns condiţionată de nist Român a tovarăşului
şoara, Sarmizegetusa şi al
realizarea în totalitate a lu Nieolae Ceauşescu, prin dii. sept
Casa <le cultură din Călan — împlineşte eu succes peisajul urbanistic şi spiri
tele sînt chemate să acţio crărilor de îmbunătăţiri fun tual al oraşului siderurgiştilor tic pe Strei. Extr. I :
neze cu întreaga răspundere ciare stabilite, de buna gos alte mii de tone de mate Extr. a 11
pentru a înlătura restanţele podărire a întregii suprafeţe rii prime peste plan. Extr. a II
ce se înregistrează la efec agricole. lei. Fond de
tive sau la producţia anima
lieră. Subliniind sarcinile ce re Reparaţiile energetice — în „foc continuu"
vin agriculturii în acest an HJ“28SK
îndeplinirea sarcinilor în
şi în anul viitor, secretarul
sectorul zootehnic este ne general al partidului a cerut (Urmare din pag. 1) timp materialele şi piesele e duminică ori 23 Au C.T.E. Mintia î.şi aduc o
mijlocit condiţionată de a- organizaţiilor de partid, con de schimb necesare, ne-am gust. întotdeauna proble
sigurarea în totalitate a ba ducerilor unităţilor agricole, linia ing. Nieolae Gheor- stabilit echipele pe genuri mele producţiei sînt pe însemnată parte de con
tribuţie şi colectivul ate
zei furajere în fiecare C.A.P. consiliilor populare, organe ghe, şeful secţiei reparaţii de operaţii şi avem certi primul plan pentru noi — lierului mecanic, condus de Timpul i
azi, 4 sc
şi I.A.S. lată de ce este ne termomecanice. Succesul îl tudinea că ne vom respec considera maistrul Mircea ing. Cornel Ţucmean-u, ca Vremea va
cesară o mobilizare mai bu lor agricole, cercetării ştiin închinăm apropiatului fo ta angajamentul", arăta Marc. Indiferent că sînt re execută şi recondiţio frumoasă c
nă a forţelor la strîngerea şi ţifice şi tuturor lucrătorilor rum al comuniştilor români muncitorul specialist Petru reparaţii capitale sau cu nează un apreciabil volum Cu totul iz
depozitarea nutreţurilor, în din agricultură să acţioneze — Congresului al XIII-lea Popa. „Graba noastră n-o rente, ori numai revizii de piese de schimb, cel al vor cădea
tul va sufl
unităţile din consiliile unice cu fermitate, în spirit de exi al partidului nostru. Este să afecteze însă cu nimic tehnice, pe toate le abor intensificări
agroindustriale Haţeg, To- genţă şi cu întreaga răspun locul, cred, să evidenţiem calitatea reparaţiei", adău brigăzii complexe de re porare din
teşti,llia, Oră ştie, Deva şi dere pentru a asigura înde hărnicia şi seriozitatea cu ga un alt meseriaş de „mar dăm cu aceeaşi exigenţă paraţii, condus de ing. Temperatur
şi responsabilitate".
altele existînd cantităţi mari plinirea în cele mai bune care au lucrat formaţiile că", Constantin Ioana. Şi ar mai fi de adăugat Adrian Rovinaru şi cel al fi cuprinse
grade, iar
brigăzii complexe „Energo-
de furaje ce trebuie aduse condiţii a planului, astfel în- conduse de Gheorghe An- Oamenii de la reparaţii un aspect nu lipsit de im montaj", coordonată de ing. 25 şi 30 gr;
la fermele zootehnice. în a- cît şi lucrătorii ogoarelor să ghel, Tiberiu Haee, Se- termomecanice s-au specia portanţă, surprins dintr-o lată dimine
Gheorghe Şerban, care e-
celaşi timp, acţiuni energice întîmpine cu rezultate tot restely Gheorghe, Mircea lizat în reparaţii de mare situaţie statistică. Nereali- fectuează lucrări fa unele La munte
se impun în privinţa înche mai bune Congresul al XIII- Marc, Viorel A dam, Petru complexitate tehnică, pe zarea numărului de repara agregate auxiliare impor in general 1
ruj variabil,
ierii lucrărilor de moderni lea al partidului. Chilom, Niculai Lazăr, Stan care le-au executat cu mult ţii curente, dar depăşirea tante. fia moderat
Nieolae, Alexandru Mun ‘succes. Iar dacă avem în celui de revizii tehnice. — Şi în continuare avem temporare c
teanu, Miron Zepa, Gheor vedere că unele reparaţii, „Aceasta denotă că repa de executat o serie de lu din nord-ve
NOTĂ : Un simpozion care nu a avut loc ... ghe Negrescu, de meseria îndeosebi la cazane, se e- raţia anterioară a agrega crări de revizii şi repara Pentru ur
şii de înaltă calificare Pe fectueazâ în condiţii de tului respectiv a fost de ţii la diferite agregate şi zile i Vrei
Caietul-program al tradiţio a cui a fost ideca (lăudabilă) treptat inst.
nalului festival ,,Sarmis“ din să se ţină, niei cine a liotă- tru Popa, Constantin Ioa mare înălţime şi tempera calitate — menţiona Ni instalaţii, astfel îneît se In ours de :
acest an anunţa pentru 14 au rît să rămină doar pe hîrtie. na, Aurel Sandor, Alimpie tură ridicată, de 'praf şi eolae Gheorghe — şi, ca zonul friguros să ne gă tată. Vor ei
gust la orele 19, la Casa de Supăraţi foarte pentru pă Sevastian, Ilie Antonie, Va_ zgomot, meritul reuşitelor Urmare, acum nu a fost sească pregătiţi, să putem precipitaţii :
cultură din oraşul Călan, un căleală, ne-am întristat a doua mă de ploa
simpozion care trebuia să dez oară oînd am constatat că de sile Orban, Marton Sigis lor este cu atît mai mare. necesară o nouă reparaţie, funcţiona cu toate grupu vea şi cara
bată problema ocrotirii natu la Combinatul siderurgic mund, RomuLus Magda, Ni „La repararea degazorului, ci doar o revizie tehnică. rile energetice la para şl vor fi ir
rii. Nimic mai potrivit, ne-am „Victoria" se revarsă prin ca eolae Petruică, Vasile Las- a suflătorilor de funingi Desigur şi aceasta făcută metri optimi — aşa cum eăreărl elect
zis noi, un grup de iubitori nalul ce trece pe sub şosea sufla moder;
ai naturii ; nimic mai potrivit spre Strei o apă de culoare cu, Dumitru Dobrescu şi ne, a şiberelor de la caza cu mare atenţie şi cu răs s-a subliniat şi la recenta cari locale
ca subiect şi ca loo de desfă neagră, uleioasă, mirosind in alţii. ne, la toate celelalte a- pundere, pentru ca respec Şedinţă a Comitetului Po din vest şi r
şurare. De pe la Călan Streiul I-am văzut pe mulţi din gregate auxiliare la care tivul agregat să nu „cadă" litic Executiv al C.C. al peraturile v
înoepe să fie poluat !... în tens a gudron ; am cam înţe tre aceşti muncitori destoi scădere uşo;
consecinţă ne-am prezentat la les atunci că simpozionul pe am lucrat la grupul nr. 6, într-o reparaţie accidenta P.C.R, asigurând ţării ener_ vor f.i cupri
această temă, în acea zi, s-ar
ora cuvenită la locul anunţat, nici în timpul lucrului în ca şi la celelalte, oamenii lă gia electrică de care are 13 grade, lai
aşteplînd eu sufletul la gură fi potrivit ca nuca în perele. zilele premergătoare lui 23 noştri şi-au făcut cu pri Să mai notăm că la acti nevoie — a conchis ing. tre 23 şi 28
dezbaterile... Dar n-a fost să Şi nu din cauza organizato August. Acţionau stăruitor, teorolog : de
fie ! Nici urmă de simpozion rilor simpozionului.,. sosinţă datoria", aprecia vitatea deosebit de impor Ieronim Rusan, directorul Proncenco).
şi, în pofida strădaniilor noas ştiau precis ce au de fă maistrul Nieolae Cazacu. tantă şi de complexă a re întreprinderii electrocen-
tre — n-am putut afla nici Dr. CORNEL STOICA cut. „Ne-am asigurat din „Nimeni n-a ţinut cont că paraţiilor energetice de la ti'ale Deva.