Page 101 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 101
1 iNTlMPINAREA CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P.C.R.
If^I Mas buna organizare a muncii 45oon toni: cărbuni:
FESTE PLAN
Minerii de Ia Paroşeni
şi întărirea disciplinei — răspund prin fapte demne
de muncă îndemnurilor se
factori decisivi în recuperarea cretarului generai al parti
dului, tovarăşul Nicolae
Ccauşcscu, de a da patriei
restantelor si realizarea mai mult cărbune. î i ra
portează cu justificată mîn-
drie îndeplinirea prevede
planului rilor de plan pe nouă luni
:
r
I II l 11fi D l 1'■ ti 111 TI'F: TF N x Atelierul de calcar Cră- Pentru celelalte, respectiv din an. înregistrind u de
;
păşire „la zi" ui 15 000 to
ciuneştt, din cadrul Uzi şi ne de cărbune. Succesul a-
re Ia bază hărnicia şi dă
nei nr. 2 furnale-aglome- electrice la concasoare şi ruirea în muncă, folosirea
rare, a Combinatului si excavatoare — 44 ore sta
Anul XXXVI, nr. 8 361 SIMBATA, 29 SEPTEMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani temeinică a agregatelor şi
derurgic " Hunedoara se ţionare, blocarea staţiei instalaţiilor din dotare, în
prezenta la finele lunii de eoneasare cu supra- tărirea ordinii şi disciplinei
august cu producţia fizi gabnriţi — 59 ore, absen in fiecare brigadă, pe fie
PROIECTUL PE DIRECTIVE ALE COMQBESULUI ca realizată în proporţie ţele nemotivate nu există care schimb. Cele mai muri
de 8(i la sută, ceea ce în
nici- un fel de scuze. Şint
seamnă o restanţă de ale noastre, ale conduce sporuri de producţie le în
registrează sectoarele I. 315
. -LEA 117 000 tone calcar. rii atelierului, ale fiecăruia şi IV, iar dintre brigăzi se
Recuperarea acestui minus
dintre noi.
constituie pentru întreg detaşează cele conduse de
Gavrilă Mcs/aros, Constan
colectivul de oameni ai Aceeaşi nota autocritică tin Ciobănoiu, Francase Ea-
muncii de la cariera Cră- am reţinut-o şi din discu zakaş, Mihai Şchiopii, pre
ciuneşti direcţia priorita ţiile cu ceilalţi interlocu cum şi formaţia de pregă
ra în care sînt concen tori. tiri şi deschideri a iui A-
„De ce n-am recunoaş
k DEZVOLTÂRH SI BUNĂSTARE trate toate eforturile — te, fără ocolişuri — se în lexandru Lus/lo,
ne spunea ing. Mircea
Bordt’an, şeful atelierului treba Nicolae Bota, şef de SUCCESE ALE
de calcar. Calculele arată brigadă la galeriile cu în LUCRĂTORILOR
âgricyitiira hunedoreanâ — 0 contribuţie insă că o restanţă tot vom cărcături alungite —, că FEROVIARI
înregistra la sfirşitul anu dacă nu ne-am făcut pla După 8 luni şj două de
lui. Dar nu ne este indi nul este şi pentru că i-am cade de muncă din acest
mereu sporită ia progresul generai Mai cu seamă că ea în iertai prea mult pe abo an, lucrătorii din staţia
ferentă mărimea acesteia...
naţii la nemotivale. Uite
seamnă calcar mai puţin că acum, de cînd celor C.E.R. Peştiş se prezintă
eu realizări meritorii. La
a! patriei noastre livrat combinatelor side ei ii s-a desfăcut contrac tone expediate — 102,13 In
mai neînţelegători dintre
rurgice din Hunedoara şi
Călan, deci mai puţin aglo tul de muncă, altfel merge sută, încărcătura statică —
100,17 la sută, cu un plus
Jalonînd cu clarviziune şi ţiei globale într-un ritm me tuarea simultană a mai mul merat, mai puţină fontă.
realism direcţiile dezvoltării diu anual de 5,4-5,8 la sută tor operaţiuni, precum şi — Vă solicităm tovarăşe treaba. Şi nici fără oameni de 9 tone pe fiecare tren
economico-sociale a Româ în cincinalul 1986-1990. în scurtarea termenelor de efec inginer, să prezentaţi cau n-am rămas. Nimeni nu a remorcat, ceea ce înseam
niei în cincinalul 1986—1990 vederea modernizării bazei tuare a lucrărilor agricole. zele care au dus la acest vrut să ajungem pînă aici. nă economisirea unui nu
şi orientările de perspectivă fehnico-materiale a agricul Ca urmare, în producţia ve rezultat necorespunzător. dar în meseria noastră, măr de 8 locomotive, egale
pînă în. anul 2000, Proiectul turii ţării noastre, se pre getală vor fi atinse niveluri — Fără a încerca esca dc mineri în piatră, cu cu puterea de reniorcare
de Directive ale Congresului vede creşterea în continuare superioare la toate culturile. motarea propriilor ne coi indisciplinaţi trebuie necesară pentru 8 trenuri
al Xlil-lea al P.C.R. prevede a suprafeţei arabile, extinde în ceea ce priveşte sectorul ajunsuri, trebuie arătat că să fii ca granitul — tare, Pe distanţa Peştiş — Sime-
că agricultura va trebui să-şi rea irigaţiilor şi acţiunilor zootehnic, acesta va ajunge principala cauză o consti altfel se macină tot colec ria-Triaj. în perioada res
aducă o contribuţie tot mai să deţină o pondere de 46- tuie cele 105 ore staţio tivul !‘\ pectivă regularitatea circu
însemnată la formarea veni 48 la sută în producţia agri nare a mijloacelor de „Nici noi nu putem spu laţiei a fost de sută la su
tului naţional şi la progresul colă în anul 1990. La sfîrşi- transport auto care asi ne că am muncit întotdea tă. Aceste succese se dato-
general al societăţii româ fu) cincinalului viitor efecti gură transportul calcaru una aşa cum ar fi trebuit resc hărniciei unor lucră
neşti. In acest context, se vele vor ajunge la 11 mi lui brut din carieră la sta tori, cum sînt Vioreî Hueţ.
subliniază că accentul se va lioane bovine, 15 milioane ţia de eoneasare aflată la — aflăm de ia Aurel Du- Mavioara Cardaş, Iulian
pune pe ridicarea fertilităţii porcine, 28 milioane ovine 7 km de locul de exploa MIRCEA DIACONU Pogănescu, Alexandra Tar-
pămînfului, prin înfăptuirea şi caprine şi la 30 miiioanfe tare. Aceasta este de fapt muzan, a multor altora.
unui vast program de irigaţii, păsări ouătoare. O atenţie singura cauză obiectivă. (Continuare in pag a 3-a) (Vasiie Cirigoraş, corespon
de chimizare şi mecanizare mai mare se va acorda creş dent).
completă a lucrărilor agri terii şi îngrăşării animalelor
cole. Astfel se vor asigura în gospodăriile membrilor
condiţii în vederea obţinerii
unor producţii sigure, bogate cooperatori şi ale producă
şi stabile, care să satisfacă torilor particulari. Concomi
în mod corespunzător nevoi tent vor spori, în ritm' susţi
le economiei naţionale de nut producţiile animaliere, în
materii prime agricole, ce I.A.S. prevăzîndu-se realiza
rinţele de consum ştiinţific de combatere a eroziunii so rea a 4 500-5 000 I lapte pe
fundamentate ale populaţiei, lului. De asemenea, in sco vacă, ia,r în C.A.P. 2 700-
precum şi crearea unor dis pul chimizării şi mecanizării 3 000 litri. De asemenea, se
ponibilităţi pentru schimbu complete a lucrărilor se vor va intensifica dezvoltarea
rile economice internaţionale. asigura, în medie ia fiecare pisciculturii, sericiculturii, api
Pentru dezvoltarea intensivă hectar de teren arabil, cîte culturii şi creşterea anima
şi ' modernizarea întregii a- 345-380 kg îngrăşăminte chi lelor cu blănuri preţioase şi
griculfuri va fi destinat un mice, substanţă activă, iar a iepurilor de casă.
volum de peste 190 miliar dotarea cu tractoare şi ma Un loc de seamă în tablou’
de lei investiţii, ceea ce va şini agricole de înaltă pro
contribui la sporirea produc ductivitate va permite efec (Continuare în pag. a 3-a) )
I.M. Barza, sectorul iVIusariu li. intre formaţiile frun
taşe de Ia raionul —250 m la extracţia dc minereu se nu
mără şi cea alcătuită din minerii Aurel Şuba, Zoltan Sz6-
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ l;cl.v şi Cornel Faur. Foio MARIANA LAZEA
Să se acţioneze cu răspundere maximă la strinsul recoltei şi semănat! DE MÎINE, 30 SEPTEMBRIE
ORA OFICIALA DE IARNA ( I
- Din cele 205 ha culti vremea a fost frumoasă, tivate şi că „în mod sigur vom recupera. Şi ieri, deşi
vate cu cartofi în unităţile bună pentru lucrul în cîmp, vom obţine producţiile pla timpul a fost umed, şi as sezon este ora Europei
consiliului nostru — arăta am efectuat un raid prin nificate, adică 20 tone la tăzi, Ion Cioviţă, Dumitru răsăritene. Ora 1,00 a zi
Nicolae Crăciun, inginerul cîteva unităţi pentru a ve hectar"; Moldovan şi Mihai Crean lei dc septembrie va
şef al C.U.A.S.C. Orăştic — dea cum este organizată Dorin Bibolaru, inginerul gă ară şi discuiesc în tar deveni ora zero, aceasta
sînt recoltaţi pînă acum activitatea, cum se mun şef al cooperativei, se uita laua „Capul oraşului", un fiind, astfel, cea mai lun
(joi, 27 septembrie — n.n.) ceşte. cu îngrijorare la cer. „Da de urmează să semănăm gă zi din an, ea avînd 25
cartofii de pe o suprafaţă în tarlaua „Peste drum" că n-ar începe iarăşi ploaia orz şi grîu. dc ore.
de 105 ha. Recoltatul po aparţinînd C.A.P. Căstău, după-amiază, vom intra la La Beriu se acţiona bine In conformitate cu pre
rumbului încă n-a început se aflau un marc număr de semănatul orzului. Avem la recoltatul cartofilor. în vederile decretului men
în nici o unitate. în ce pri cooperatori la adunatul complet pregătite 25 ha, locul numit „Sub Obreje", ţionat, programul tuturor
veşte pregătirea terenului cartofilor. Tuberculii erau din cele 45 ha prevăzute, 60 de elevi de la şcoala din activităţilor economico-
pentru însămînţările de comună veniseră să-i ajute sociale din întreaga ţară
toamnă, din cele 3 292 ha pe cooperatori. rămîne neschimbat. In
prevăzute a fi semănate, C. U. A. S. C. ORĂŞTIE — Sînt harnici copiii, os Potrivit prevederilor transportul de călători pe
sînt arate 1 470 ha iar pre de ţăran — zice Ioan Co- Decretului Consiliului de căile ferate se menţine în
gătite 850 ha. în toate sor, preşedintele C.A.P. Be Stat nr. 190 din 19 inai vigoare actualul mers al
cooperativele s-a încheiat scoşi din pămînt cu două avem sămînţa asigurată, u- riu, aflat în mijlocul lor. 1979, privind stabilirea o- trenurilor. Pentru trenuri
semănatul rapiţei şi tifonu maşini, de către mecaniza tilajele de asemenea, aştep De azi dimineaţă, am adu rei oficiale de vară pe te le internaţionale circulaţia
lui, dar, pînă astăzi, în nici torii Florin Constantin şi tăm să se mai zvînte tere nat deja 40 de tone şi nu ritoriul Republicii Socia a fost corelată, prin gra
o unitate nu s-a început la Gheorghe Bura. De la Va- nul... Am pus sămînţă de este nici 12 ceasul. Avem liste România, intervalul fice, cu mersul trenurilor
orz şi grîu. Cooperativele leria Spineanu, brigadiera răpită sub brazdă pe 20 şi o producţie bună în a- de aplicare al acestei ore din ţările vecine. De ase
din Căstău, Orăştie, Berii] de cîmp, aflăm pe cei mai ha, deja a şi răsărit". cest an. Dc pe cele 24 ha începe în prima duminică menea, rămîne neschimbat
ş.a. aveau toate pregătirile harnici' oameni, care şi-au — Totuşi, sînteţi destul eliberate pînă în prezent a lunii aprilie şi se în orarul curselor Tarorn
încheiate, dar ploaia din terminat primii parcelele de întîrziaţi la pregătitul am obţinut o medie de 22 cheie în ultima duminică interne şi internaţionale.
ultimele zile le-a întîrziat. repartizate : Opreana Tal- terenului pentru însămîţări tone/ha. Pe 9 ha, din tar din septembrie. Prin ur Deci, atenţie : în noap
Din cele relatate, reiese peş, Maria ITomorodean, la cereale păioase. Doar 40 laua de „Sub hulă", am ob mare, în noaptea de 29 tea de sîmbătă spre du
că atît la recoltat, cit mai Maria Pop, Ilie Fleşer, Ioan ha din 183 ha, cît trebuie ţinut o producţie grozavă spre 30 septembrie, sîm- minică ceasurile de pe în
ales la pregătitul terenului Grămescu, Trăian Suciu ş.a. să semănaţi. De ce ? — 32 tone/ha. bătă spre duminică, se treg cuprinsul ţării vor fi
şi semănat, există o întîr- Mai aflăm că pînă joi au — Am început mai tîrziu MIRCEA LEPÂDATU revine la ora oficială de date înapoi cu o oră!
zierc faţă de termenele pre fost stilaşi cartofii , de pe recoltatul cartofilor, apoi iarnă, care pentru acest (Agerpres)
văzute. Cum joi dimineaţa 30 ha din cele 40 ha cul ne-a încurcat şi ploaia. Dar (Continuare în pag. a 4-a)
