Page 102 - Drumul_socialismului_1984_09

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 361

„Tom şi Jerry la revistă"

începe să devină o tra­ fiecare secvenţă — „Şoriceii", Proza oferă densitate
diţie ca spectacolul de re­ „Pisicile", „Disco", „Retro" spectacolului stîrnind un
vistă devean să poarte — fiind creaţie cu puterni­ rîs savuros, reconfortant. 13,30Telex
nume ale unor show-uri că individualitate născută Se ridică peste cofa celor­ 13.35La sfirşit i
nă
(color)
mondiale de succes. Dinco­ din fantezia desenului şi lalte momente „Conducerea 16,25 Popas în
lo de unda de „Haz ma­ figurilor de dans. Frumu­ auto", • „Profesorul de acumcntaj
jor", spre satisfacţia noas­ seţea lor sporeşte pe fon­ dans", „Minele marine" în 16,40 Septembrie
tră, tentaţia de afiş are dul unui decor clasic, dar interpretarea Margaretei evenimente
acoperire într-o creaţie de care, desenat în culori fos­ llyeş, Ilenei Zanke, a lui 17.00 închiderea
lui
calitate realizată pe libre­ forescente, devine de mare George Casan, Constantin 19.00 Telejurnal
tul şi în regia lui George efect. Trupa de balet are Tîrnoveanu. Publicul nu va lor)
Mihalache, unul dintre pro­ evoluţii scenice deosebite. uita curînd interpretarea de 19,20 Tinereţe, s
ţiei mediului. Ideea că Na­
Pro Natura tura nu este un sac fără fesioniştii genului revuis­ Remarcabil rămîne cuplul excepţie a Margaretei llyeş 19.35TelecncicJo
ce — repo
fund şi nici o entitate ca­ tic. Estrada din Deva este, O NOUĂ PREMIERĂ în „Florăreasa", această 20.00 Film artist
pabilă de autoregenerare de altfel, în măsură să adevărată actriţă rămasă nil apei“ <
Cu bună ştiinţă am împru­ vind nevoie apoi de ani pină la infinit. Ideea că ■ monteze scenic, cu regulari­ LA TEATRUL fidelă de-o viaţă artistică ducţic a s
mutat titlul unei excelente sau decenii ca să se refacă, ignorind legile intime ale tate, spectacole de calitate, DE ESTRADĂ DEVA teatrului. Agreabilă este, în film tv. r<
rubrici care apare - din fără a mai redeveni poate Naturii, seduşi de avantaje prin alegerea cu discernă­ acelaşi timp, prezenţa Ilenei colaborare
de produeţ
păcate destul de rar - in niciodată ceea ce a fost. efemere şi de moment, pu­ mânt a colaboratorilor, prin Eli şi Tică Hanea, a căror Zanke în „Charlot", rea- grafică „B
paginile acestui ziar. Am Bătălia Împotriva poluării a tem declanşa in perspecti­ forţa de transpunere artis­ interpretare alternează fe­ ducîndu-ne din negura amin­ 21.25Recunoaşte
făcut-o incitat de ştirea pe Început să se organizeze vă dereglări ecologice ire­ tică pe care o dovedeşte ricit între baletul modern tirilor pe marele dispărut tul ? — *
varietăţi t
care am auzit-o intr-una treptat intr-un front comun, versibile. Omul nou spre de fiecare dată colectivul şi cel clasic. cu mersul său inimitabil, 22.25 Telejurnal
din zile la telejurnal: la intiiul său obiectiv insă al care aspirăm, posesor al său, din care se detaşează Muzica, semnată de Ed- cu gambeta, bastonul şi lor)
trebui să fie poate însăşi prim-balerinul Tică Hanea, mond Deda şi Gheorghe mustaţa inconfundabile.
Ankara s-au impus teslric- unei conştiinţe superioare^ interpret şi maestru de dans David, pune în valoare voci La reuşita spectacolului 22,35 Melodii in
lor)
ţii de circulaţie şi s-au În­ prejudecata că poluarea ar va stăpini fără indoială, la fel de dotat, dirijorul şi şi prezenţe scenice cunos­ îşi aduc contribuţia o inspi­
chis şcolile din cauza gra­ fi o consecinţă fatală a in­ spre binele său, convinge­ compozitorul Gheorghe Da- cute. Irina Soroiu, Cleopa- rată scenografie semnată de 23,00închiderea
lui.
dustrializării.
dului inadmisibil de poluare rea că „supunerea“ sau vid. tra Fărăgău, Laura Nico- artistul plastic loan Boze-
a oraşului. La numai cite- „cucerirea" Naturii nu în­ Dacă la un spectacol al rovici, Puiu Faur rămîn şan, completată de luminile
va zile apoi, ziarele infor­ L e ^ tA \A Ă \ teatrului de proză se poate prezenţe plăcute şi sincere sugestive create de p etre
seamnă dereglarea şi. in
mau despre situaţia absolut cele din urmă distrugerea vorbi de o unitate, gene­ pe care a-i dori să le re­ Ivan şi acum de succesorul
identică apărută la Atena. BUD subtilelor ei echilibre aflate rată în primul rînd de text, vezi. O notă aparte pen­ său, Mie Şufană. O premie­
Caracterul exotic al unor intr-o perpetuă interdepen­ în cazul spectacolului de tru Irina Soroiu, a cărei ră pe care o aşteptam şi
asemenea ştiri nu ne poate Unul dintre numeroasele denţă. E timpul, oricare estradă, unitatea o dă calita­ prestanţă este remarcabilă care, sîntem siguri, va fi BUCUREŞTI
lăsa indiferenţi cu atit mai motive de satisfacţie pe care ne-ar li rostul social, să În­ tea fiecărui moment — sce­ de fiecare dată. Poate o primită cu multă căldură de programul din
La ordinea zili
mult cu cit presa semna­ ni-l oferă Proiectul de Di­ cepem prin o gindi noi inşi- netă, monolog, scheci, balet, selecţie mai bună a piese­ public. Pentru efortul de­ tură; 7,00 Rad
lează şi la noi cazuri de rective ale celui de al ne, întreaga noastră genera­ casetă muzicală, lumină, lor muzicale se impunea pus în realizarea sa, estra­ Urmînd chem;
Încălcare a legii pentru Xlll-lea Congres al P.C.R. ţie, cu un mai acut simţ al scenografie asamblate sub pentru această solistă. Să da deveană merită întrea­ şului Nicolae
Congresului al
protecţia mediului. Chiar il constituie constatarea răspunderii. Căci tot luind, bagheta regizorului. nu uităm şlagărele interne ga simpatie şi... cascade faptele noastre
ziarul nostru a luat atitu­ că, in largul evantai pro­ supunind şi cucerind, se Partea de rezistenţă a şi internaţionale pe care ae aplauze. 8.00 Revista pre
dine in repetate rinduri Îm­ blematic al acestui complex pare că ne-am apropiat de spectacolului „Tom şi Jerry" spectatorul le fredonează rierul melodii!
letin d'
;
potriva poluării Streiului. £ documertf, protecţia mediu­ acel ceas dramatic in care, rămîne concepţia baletului, el însuşi şi le... aşteaptă. MINEL BODEA ţa raci 0,0
o problemă specifică acestui lui inccjnjurător ocupă locul dacă ţinem să supravie­ ştiri ; Re
sfirşit de mileniu. Ca şi pe­ cuvenit, ca un aspect ma­ ţuim, va trebui să şi resti­ radio; 10,40 «
muzică popula
ricolul nuclear, poluarea jor al grijii permanente tuim, va trebui să mai şi Botoşanilor" ;
mediului ambiant ne pri­ faţă de om, de generaţiile dăm. Să-i redăm Naturii de ştiri ; 11,0!
intr-un ghiozd
veşte pe toţi deopotrivă viitoare, de pămintul, apele echilibrul şi puritatea. Şi blicitate; 12,(
pentru că nu cunoaşte pie­ şi văzduhul patriei. O idee s-o lăsăm să-şi Îndepli­ Ştiri ; 12,05 A'
dica hotarelor, e tăcută şi care se desprinde cu limpe­ nească rosturile ei multimi­ 12,35 Din come
Iui; 13,00 De la
lentă, se instalează insidios, zime şi din aceste preve­ lenare de a naşte şi gos­ Meridian club
cind prinzi de veste are un deri este aceea a necesi­ podări viaţa. de ştiri ; 16,05
Iară; 16,45
avans apreciabil şi un in- tăţii adoptării unei noi vi­ Cu minut; ★
treg sistem e devastat, a- ziuni in problema protec­ RADU CIOBANU Mu7v;iţ, inforn
20,0jr>- îlaeliojuri
culturală ; *
dv... ; 22.20 Mu
23.00 Buletin <]<
„AGORA" W 0,00 Non ston
CRONICA FILMULUI
Modalitate educaţiona­
Emisia continuă lă inedită, „Agora" pro­
gramează al 94-lea său
număr. Spicuim din cu­
Scenariul, semnat de va fi apărată !
Aurel Mihale, inspirat de Portretele ostaşilor ro­ prinsul său : Editorialul DEVA : Vre.
un „caz real" petrecut în mâni şi comandanţilor lor „Proiectul de Directive ce am aripi (
au
zile
amil
1944, îi oferă regizorului au .consistenţă şi, evitînd ale Congresului al XIII- HUNEDOARA
Dinu Tănase posibilitatea clişeele, dezvăluie nu nu­ lea al partidului sau a sub spinzurâte
unei demonstraţii de' vir­ mai reale calităţi de lup­ gîndi in viitor"; File de sala A) ; Eca
istorie zărăndeană —
tuozitate profesională. Re­ tători, ei şi alece virtuţi lamand
roiu (Modern,
zultă un film tipic de morale. „Căpitani locali în revo­ şoara .. .)
luţia condusă de Iloria,
acţiune, cu multe elemen­ Este relevant jocul me­ TROŞANi :
te de suspans, cu o ten­ morabil al actorilor Dan Cloşca şi Crişan"; Oa­ loacele (Par
siune gradată. Condurache şi Florin An­ meni de ştiinţă din Ar­ ori start (L
raţi-i la b?
Acţiunea cuprinde im­ ton, exemplari prin sim­ deal; pagini de proză, iembrie); L
plicaţiile majore ale si­ plitatea şi pregnanţa mij­ poezie; agenda medicală, (Cultural) ;
tuaţiei limită în care s-a loacelor cu care-şi con­ dicţionarul muzical şi vitura fulgei
LONt
fărul);
aflat ţara noastră în mo­ struiesc personajele, An­ revista revistelor. iubire — ser
mentele actului revoluţio­ drei 'lorok, cu o bună rul); ANINO
nar din august 1944. O nuanţare a gesticii, Ion iarna (Munc
CÂNI : Pre.
mică subunitate are mi­ Fiscuteanu, care reuşeşte Aspect din spectacolul luna mai (Re
siunea apărării staţiei de să „scoată" un erou via­ note de lector Filosofia ca mod de a fi „Tom şi Jerry la revistă" Serbările ga
radio Bod, a cărei ocu­ bil, „om din popor". Re- al Teatrului de estradă roşie) ; OR.
Deva.
Ri
(Patria);
pare devenise vitală pen­ mus Mărgineanu, dînd ra); GEOAG
tru comandamentul hitle- viaţă unui personaj fără „Cine nu filosofează este de a depăşi tragicul pro­ are mai multe feţe, potri­ omul zăpezii
rist, în vederea menţine­ biografie. mai mult decît oricînd o priilor limite — prin vit pulsaţiilor „devenirii cultură); )
rii legăturilor cu trupele •k ironie a istoriei", asortea­ instituirea ordinii în lu­ întru devenire" ; timp vesel (Daci*
afacere mure
sale dispersate în urma Premiera de gală a fil­ ză Constantin Noiea în me —, se datoreşte cu­ cosmic, solar, organic, is­ Să mori răn
actului revoluţionar de la mului „Emisia continuă" ultima sa carte „Trei in­ getării filosofice, „Filoso­ toric, psihic etc. Cel de-al de viată (Ca
Bucureşti şi a prăbuşirii va avea loc luni, la Hu­ troduceri ia devenirea în­ fia face ca ordinea să se doilea nu are ritmuri, ci CINCI AFORISME SIMERIA:
(Mureşul) ; 1
frontului din Moldova. La nedoara, la cinematogra­ tru fiinţă" (Editura Uni­ ivească în lume, şi cîtă doar orientare, fiind sor­ călătoriilor (’
fel de importanţă pentru fele „Modern" (orele 17,00) vers, 1984). Fără îndoială, filosofie atîta ordine este" tit „să pună în rost lu­ LARI: Un
noul guvern român şi şi „Flacăra" (orele 18,00), o asemenea afirmaţie tre­ (p. 47). crurile", să le rînduiască • Cei care veghează Paris (Minei
pentru comandamentul ar­ cu participarea unui grup buie argumentată profund, Explicaţia nevoii tot mai într-o lume supusă legi­ au o lume comună, în
matei române, ea trebuie de realizatori. fapt pe care autorul „De­ ample de filosofie rezidă în lor, logosului". timp ce cei care dorm
apărată cu orice preţ, şi VERONICA PALADE venirii întru fiinţă" (Edi­ însăşi devenirea istorică a Concretizîndu-şi parcă se întorc fiecare în lu­
tura ştiinţifică i enciclo­ umanităţii : religia a pier­ demersul teoretic asupra
s
pedică, 1981) îl împli­ dut sensibil terenul afir­ devenirii, în cea de-a mea lui particulară. (Ile-
EXPOZIŢIE FILATELICĂ OMAGIALĂ neşte cu o impecabilă ar­ mării, ştiinţa se confruntă treia „introducere" Noica raclit).
tă a controlului de euvînt cu criza urmărilor a două realizează o subtilă inter­ Timpul pi
Cercul filatelic „Gorvi- mori de artă în filatelia şi de gînd. războaie savant pustii­ pretare a „Cuminţeniei pă- • Oamenii se pot în- azi, 29 sej
Vremea va
nul“ din municipiul Hune­ românească" — Silviu Pentru început, Noica toare, civilizaţia tehnică mîntului", una din capo­ răcoroasă n»
doara a organizat expoziţia Filimon. enunţă ideea aparent pa­ îşi vede singură limitele. doperele artei brâncuşie- tîlni şi uni în raţiune, neaţa. Cerul
omagială .,100 ani de me­ Diplome în rang de me­ radoxală potrivit căreia Ca urmare, toate trei au ne. Imortalizarea în pia­ iubire şi adevăr. (Karl mai mult se
dimineaţa. '
talurgie". Participă şi expo­ dalie de bronz argintat „doar prin filosofie ieşi început ,să „filosofeze", tră a devenirii, a trecerii Jaspers). slab pînă lr
zanţi din Reşiţa, Petroşani s-au acordat exponatelor din teorie, întrucît filo­ transferînd în planul con­ de la stupiditatea anima­ domin în d
şi Brad Expoziţia din a- „Pedagogia şi filatelia" — sof in nu te îndepărtează cretului problema funda­ lă la înţelepciunea uma­ o Cultura este o tre­ Tem/ ..aturi
eest an reprezintă un pro­ Mihai Ferenczy şi „Repro­ de concret, oi te aduce mentală a filosofiei : aceea nă, reprezintă o genială buinţă general umană, e fi cuprinse i
de, iar cele
gres în activitatea filatelică duceri de artă" — Ovidiu pînă la urmă în inima lui. a devenirii. Totul e însă surprindere a visului na­ şoară creşte
i hunedorenilor. Se remar­ Rizopol. Diplome în rang Spre debsebire de ştiinţă, ca „devenirea să fie întru turii de a se fi renăscut împlinirea scopului uma­ 22 grade, iz<
că mai ales calitatea, va­ în universul căreia inter­ fiinţă şi nu alături şi îm­ „întru fiinţă". nitar valabil pentru ori­ te în sud. 1.
rietate. tematicii şi prezen­ de medalie de bronz au pri­ vin permanent factori potriva ei ; să fie de creş­ Mai mult poate decît care individ. (Mihai E- ceaţă pe vă
tarea unor exponate în mit exponatele : „Jocuri extrnteoretiei, filosofia se tere şi nu de pierdere, de în oricare din cărţile sale, minescu). La num te
pruni L -ă. olimpice" — Mircea Dom.şa, bucură de certitudinea a înstrăinare" (p.82). în „Trei introduceri..." © Raţiunea nu poate roasă. Ceru
nin noaptea
Juriul i acordat 5 di­ „Arhitectura" ■— Gavriel trei izvoare: conştiinţa Corespunzător c e l o r Constantin Noica constru­ fi în mod normal decît pă-amiază,
plome în rang de medalie Popa şi „Pictura maghiară" existenţei sinelui ca om, două dimensiuni ale de­ ieşte o magistrală pledoa­ realistă. (Constantin cădea ploi
de argint pentru exponate­ — Constantin Fratoştiţea- conştiinţa existenţei în­ venirii — devenirea fără rie pentru înţelegerea fi­ Noica), zonele înalt
formă de lr
le' : „Vânătoarea" — Con­ n u. grădite a omului si, mai de fiinţă şi întru fiinţă losofiei ca mod de a fi soare. Vii
stantin Piriei, „Satul româ­ Cu ocazia expoziţiei s-a ales, a posibilităţii omului —, Noica distinge două al omului din toate vre­ • Nu în fiecare luptă moderat t
Temporar r
nesc- - Paul Vasile, „Sta­ editat un plic omagia) şi o de a ieşi din îngrădire, existenţe aparte ale murile şi locurile. este şi o dreptate. log de s
tui şi monumente" — Cor­ stampilă specială. în această ultimă iposta­ timpului : timpul real şi TRAIAN DINOREL (Nicolae Iorga). Vrasgyak).
ne] Tudnrun, „Trandafiri" ză, şansa raţiunii umane timpul rostitor. Cel dintîi STANCIULESCU
— Alfivd Schmidt si „Co­ tag. IULIU VERNICHESCU