Page 103 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 103
TĂ, 29 SEPTEMBRIE 1984 R r»o 3
IN PREGĂTIREA CONGRESULUI AL Xlll-LEA ĂL P.C.R. Mai buna
IE Un binemeritat loc l pe ţară
Rezultatele în producţie — rod ai organizare a
Examenul maturităţii
activităţii organizaţiei de partid muncii si
mica într-o confruntare 7
itice Participanţii la dezbate forţei de muncă necesare găzii noastre. Să veghem întărirea
unu-
rile din cadrul conferinţei şi al aprovizionării teh- eu toţii la aplicarea fer
I co- de dare de seamă şi ale nico-materiaie, îneît să pu mă în muncă a noului me naţională
geri a organizaţiei de tem preda la termenele canism economico-finan- disciplinei
, pa- partid a brigăzii nr. 2 de stabilite toate obiectivele ciar şi, în deplină concor
la T.A.G.C.M. Deva au a- din planul pe acest an". danţă, la materializarea
preciat în unanimitate ac Alţi participanţi la dez corectă a formei de retri „Atenţiune, trenul acce rită foarte bunei pregătiri (Urmare din pag. 1)
*c fi- tivitatea comitetului de bateri, intre care Alexan buire în acord global ge lerat 241 din direcţia Bu- a membrelor grupei noastre
Pro-
ui de partid in perioada ultimi dru Faur, luliu Gros, Io- neralizat — măsură clară cureşti-Nord pentru Deva sanitare, proba a fost tre
t In lor doi ani şi jumătate. Ei sif Chişbora, Ilie Ciungu, de stimulare a hărniciei, a soseşte in staţie la linia cută cu nota 10. ma, şeful echipei de lăcă
întrul Pavel Juca, Gheorghe spiritului de iniţiativă şi patru". După ştirea trans - Au iost întrebări mult
mato- au subliniat stilul de misă, impiegatul informator tuşi întreţinere, de la sta
Li“ muncă dinamic, sobru şi Vlad, referindu-se la une de buni gospodari. mai diiicile decit la con ţia de preparare. Orele de
srpre- eficient al organului de le lipsuri din propria ac ’ Deplin conştienţi de reu din staţia C.F.R. Deva, Va- fruntarea naţională de acum staţionare a utilajelor din
ol de partid, subordonarea exi tivitate, a colectivelor în şitele în producţie din ul ieria Cornea, n-a decuplat doi ani, cind ne-am intors cauza defecţiunilor vor
lic gentă si responsabilă a în care lucrează si a comi- timii ani, ca şi de necesi microfonul. A continuat : acasă doar cu menţiune — besc despre aceasta. Tot
al co- tregii activităţi îndeplinirii tatea accentuării nivelului „Cu acest tren se reîntoar intervine economistul Delia indisciplină se cheamă şi
sarcinilor de plan, străda calitativ al întregii acti ce acasă formaţia de Cruce Alic, membră a grupei sa unele reparaţii făcute de
» (co-
nii reflectate în rezulta CONFERINTE vităţi — buna organizare roşie a Trustylui de antre nitare. Emoţiile au Iost mîntuială sau nefolosirea
ramu- tele bune obţinute de co DE DĂRI DE a muncii, folosirea inte priză generală pentru con- mari pină s-a tras la sorţi corespunzătoare a timpu
lectivul brigăzii în pe SEAMĂ SI ALEGERI grală a timpului efectiv strucţii-montaj Deva—Hune şi s-au desemnat persoanele lui efectiv de lucru, plim
rioada ia care s-a referit de lucru, aprovizionarea doara, care, la faza repu care vor reprezenta grupa bările adică !“.
darea de seamă. IN ORGANIZAŢIILE corespunzătoare cu mate blicană a concursului gru la proba teoretică. După Cum era şi firesc, fră-
însă nici darea de sea DE PARTID riale necesare şi gospodă pelor sanitare de la Bu ce ne-am văzut printre aces mîntările colectivului de
mă, prezentată de secre rirea lor chibzuită, pregă cureşti o obţinut un bine tea, emoţia s-a risipit, şi cu oameni ai muncii de la A-
tarul comitetului de partid, tirea cadrelor şi ridicarea meritat loc intii pe ţară !“. calm am rezolvat textul. telierul de calcar Cră-
Florea Bărbulescu, nici tetului de partid, au făcut calităţii lucrărilor —, co Chipurile călătorilor s-au Urmărim bucuria ce stă ciuneşti nu puteau răroî-
Rarîio- comuniştii care au luat referiri la Proiectul de Di muniştii prezenţi la con luminat. Privirile li s-au pâneşte grupa sanitară — ne fără rezultat. Despre
5 6,30 cuvîntul nu au accentuat rective ale Congresului al ferinţă au recomandat îndreptat spre „cei de tehnicienii Rozatia Costa, aceasta ne-a vorbit tova
gricul- XllI-lea al partidului, au
%1; 7,30 laturile pozitive ale mun noului comitet de partid acasă" - reprezentanţi ai Georgeta Para, Maria Trie, răşul Carol. I-Ieutsehy, se
5
tovară- cii lor („le ştim bine cu apreciat justeţea şi im să desfăşoare o activ +ate comitetelor judeţean şi mu Olga Udrea, Elisabeta cretarul organizaţiei de
uşcscu, toţii şi ne mîndrim cu portanţa preyederilor pe -mai dinamică, sa mobilize partid de aici : „Analiza
-lea — ele“ — s-a spus), ci au care le cuprinde, sarcini ze mai energic oamenii la
auncă ; responsabilă la care am
1,10 Cu- adus în dezbatere lipsuri le mobilizatoare ce revin muncă, să militeze con SĂPTĂMÎNA CRUCII ROŞII procedat în cadrul adună
,00 Bu- le si neajunsurile pe care constructorilor şi s-au an secvent şi responsabil pen rii de dare de seamă şi
n- le-au mai avut în activita gajat ca, laolaltă cu for tru îndeplinirea sarcinilor alegeri din organizaţia
t de maţiile pe care le coordo
liwarâ te, în dorinţa sinceră de a de plan. Ei au apreciat în noastră, avînd drept pre
îtra de le înlătura, de a-.şi îmbu nează, să îndeplinească unanimitate măsurile şi nicipal de Cruce roşie, ai Adam, inginerii Virginia ţios îndrumar prevederile
tapsozii nătăţi continuu munca, integral şi în bune condi- orientările din Proiectul Trustului de antrepriză ge Belei, Simona Simori, eco cuprinse in Proiectul de
Buletin de a spori realizările, în ţiuni planul pe acest an, să nomistul Delia Atic, subin-
univers de Directive ale Con nerală pentru construcţii- Directive ale Congresu
1,35 Pu- intim p i n area Con gresii i uipună baze solide celui din gresului al XITI-lea al montaj, cadre medico-sani- ginerii Elisabeta Imre, Ma lui al XllI-lea al parti
letin de al XllI-lea al partidului, 1985, să se înscrie de pe partidului, reţinînd sarci tare — care, cu braţele în ria Nila, Mioara Beitean, dului, ne-a relevat nouă
Liltural ; şi a încheia cu bine pla acum în exigenţele viito nile ce revin cu deosebi cărcate de flori îşi intimpi- Irina Şuii, muncitoarele Do comuniştilor, celorlalţi oa
olcloru-
3 ; 15,00 nul economic pe anul a- rului cincinal 1986—1990. re constructorilor, deci şi nau cîştigătorii locului frun rica Demean, Elisabeta Ena- meni ai muncii din atelie
' Buletin cesta. „Din cele 359 de a- în acest sens, conferinţa lor, celor de la brigada nr. taş. che, operatorul Maria Popa rul nostru, lipsurile de ca
:ă popu- partamente câte trebuie să a adoptat un cuprinzător 2 a T.A.G.C.M. Deva. . - 15 componente ale for re ne facem vinovaţi şi,
,1 minut plan de măsuri, cu terme „Aţi văzut ce v-am iăcut?"
serii * realizeze în acest an co în consens cu voinţa în strigă, abia coborită din maţiei care Îşi onorează în acelaşi timp, căile cele
muzică;-. lectivul pe care-1 coordo ne şi responsabilităţi con tregului partid şi popor, co tren, Virginia Belei, arătind cu probitate atit statutul mai eficiente de acţiune
* SeaS'"..! nez am predat doar 108. crete; a cărui materializa muniştii constructori şi-au profesional in c a d r u l pentru eliminarea lor grab
sugestia Celelalte 251 se află în di- re va trebui urmărită con exprimat unanim adeziu spre comandanta grupei,
le dans; Rozalia Costa, ce purta cu T.A.G.C.M. Deva cit şi pe nică. Iată că acum, după
, ; 23,30— i ferite stadii de execuţie, secvent de comitetul de nea la hotărârea plenarei vădită iată trofeu/ locului I cel asumat de bună voie in mai bine de două decade,
ea!. însă există condiţii ca partid al brigăzii, ca şi C.C. al P.C.R., din iunie pe ţară. Cum să aili a- comisia de Cruce roşie. pe - luna septembrie în
prin mobilizare exemplară de fiecare organizaţie de a.c„ privind realegerea, la mănunte cind toţi întreabă, Locul I pe ţară ! lată iz- scriem un plus de pro
si disciplină în muncă să bază în parte, asigurîn- cel de al XITI-lea Con toţi răspund. Şi, totuşi, dr. binda grupei sanitare de la ducţie de peste 2 00.1 tone
le finalizăm pe toate chiar du-se astfel derularea con gres. a tovarăşului Nicolae lancu Morariu, instructorul T.A.G.C.M. Deva din „Săp- calcar de bună calitate.
înainte de termen. Şi ne tinuă şi eficientă a între Ceauseseu în funcţia su formaţiei, reuşeşte să ne fie tămîna Crucii roşii 1984“. Este un succes care ne
angajăm la aceasta". „Noi gii activităţi. premă de secretar general interlocutor. „Sintem mulţumiţi că am stimulează ambiţia de a
avem de construit obiecti — înfăptuirea integra al partidului, văzînd în a- munci mai mult şi mai
i ştiu de ve importante în Valea lă a planului pe acest an - De un deceniu, de cind putut aduce municipiului bine pentru a recupera
a); Strâ- ceasta garanţia mersului Deva, judeţului Hunedoara,
(Arta) ; Jiului, spunea Petru Pa- şi pe anul viitor — con viguros al naţiunii noastre pregătiţi grupa sanitară de un loc de cinste, sîntem cît mai mult din actuala
pu.şcâturi naite, pe un larg perimetru sidera Floria n Lazea — pe calea socialismului şi la T.A.G.C.M., aţi mai avut restanţă. Aici, trebuie sub
(Modern, geografic. Rugăm comite presupune autoexigenţă, comunismului, a progresu succese. Acesta este, cre mindri - ne Încredinţau liniată eficienţa pe care o
a Teodo- dem, cel mai inimos. Vreţi dr. lancu Morariu şi ing.
tul ce va fi ales să ne a- ordine şi disciplină din lui si prosnerităţii patriei. prezintă noua metodă de
: rf j- jute mai mult din punct partea fiecărui comunist, să ne spuneţi cum a Iost Virginia Belei - să dedi exploatare pe care o fo
e); £- de vedere al asigurării a fiecărui membru al bri DUMITRU GHEHNEA confruntarea republicană ? căm succesul muncii noastre losim — derocarea prin
S şi apropiatului forum comu
iue patru - Grea. Pentru că au in nist — Congresul al XllI-lea găuri cuptor. Astfel, s-a
n Captu- tervenit clemente noi. La redus cantitatea de supra-
r (7 No- Economii de energie probele practice s-a lucrai al partidului". gabariţi şi, ca urmare, în
U: Ga lax Agricultura hunedoreană Şi in încărcătura de 20 de zile din luna sep
: Lo- De la începutul anului, in mediu chimic, după un
â (Lucea- „accident" într-o fabrică de adevăr exprimat de îndru tembrie nu s-a înregistrat
•M posibila (Urmare din pag. 1) rea mai susţinută a creşterii oamenii muncii de la sec amoniac. Toate cete şase mătorul grupei şi de ini nici o oră de staţionare a
i.I (Mine- bovinelor şi ovinelor în ţia hidro-oxigen de la moasa coechipieră, se intil- staţiei din cauza supradi
\0 lebădă C.S.II. au livrat suplimen „victime“ trebuiau scoase neau gindurile şi simţămin
U) ; URI- luminos prefigurat pentru vii zonele de deal şi de munte. din mediul toxic şi abia mensionării blocurilor dis
1 pentru torul agriculturii româneşti îl In anul 1990 efectivele vor tar secţiilor productive din apoi acoidat primul ajutor. tele tuturor acelora care au locate. De asemenea, a-
ic; BRAD : spori cu aproape 50 000 bo marele combinat 5,5 mili Nu vă mai spun că victi dat examenul competitivită tenţla acordată efectuării
aj (Steaua ocupă şi agricultura hunedo oane NMC oxigen şi 262 ţii, într-o confruntare na unor lucrări de întreţi
Ş : Galax reană, care îşi va aduce vine, mai mult de 70 000 ovi mele trebuiau transportate
/i (Flacă- o contribujie tot mai în ne şi 300 000 păsări ouătoa- milioane mc apă industria peste patru obstacole la ţională care le-a urcat pe nere şi reparaţii de bună
U.1 : Yeti, re faţă de prevederile anu lă. în acelaşi timp ei au asistentele sanitare. cel mai înalt podium. calitate la toate utilajele
rCasa de semnată la asigura;ea cu lui 1985. In măsură cores economisit aproape 7 000 din dotare se reflectă în
A3: Bocet produse agroalimenta’e a - Dar proba teoretică ?
îRAZl: O fondului de sfaf şi fondului punzătoare vor creşte pro Gcal energie termică şi 80 - Foarte grea. Insă dato LUrut LICIU cele numai cinci ore de
v CĂLAN; de aufoaprovizionare. Bene ducţiile şi livrările la fondul MWh energie electrică. staţionare înregistrate în
dragoste de stat şi la fondul de auto- ultima lună. Rezultate bu
i cultură); ficiind de un apreciabil vo
fitul nopţii lum de investiţii, baza tehni- aprovizionare, ceea ce va ne s-au înregistrat în ulti
Ij Povestea co-materială va cunoaşte o asigura o tot mai bună apro ma perioadă şi în asigura
aia); GHE- vizionare a oamenilor mun rea unui flux corespunză
auican la dezvoltare tot mai accen tor al transporturilor auto
1) tuată, ceea ce se va reflec cii cu produse agroalimenta- şi pe calea ferată. T.u te
ta în sporuri corespunzătoare re.
la producţia vegetală şi ani Acfionînd în spiril revolu melia tuturor acestor suc
cese se regăsesc hărnicia,
întreaga
De
trebuie
IA1 malieră. faptul altfel, încă din ţionar, şi cu capacitate, în răspun abnegaţia şi dăruirea în
că
dere
spirit
subliniat
acest an o serie de unităţi de ordine şi disciplină pen muncă dovedite de artifi
cierii Toma Adam. Ni
agricole cooperatiste, cum tru înfăptuirea imperativelor
Sail pentru sînt cele din Deva, Romos, noii revoluţii agrare, lucră colae Gherman, minerii
rorie 1984 : frezori Constantin Poenar,
fu moaşă şi Pricaz, Lăpuşnic, Haţeg, Bui- torii ogoarelor hunedorene, Cornel Bota, Nicolae Ur
>ta şi dimi- ţuri şi altele au atins nive sub conducerea organelor şi sa, excavatoriştii lustinian
i S variabil, lurile de producţie prevă organizaţiilor de partid, sînt
i noaptea şi zute pentru anul 1990 la angajaţi cu hofărîre pentru Borza, Nicolae Sevastiţa,
tu va sufla Nicolae Cîmpeanu, opera
1aderat pre- hectar la unele culturi. Ge- a întîmpina Congresul al torii Aurel Lazăr, Dumi
şud-vest. neralizînd experienţa acestor XllI-lea al partidului cu re
mir,' fS vor unităţi şi aplicînd pe scară zultate cît mai bune în tru Bodrean, Victor Borca,
e 3 şi 9 gra- a tuturor celor ce mun
îxime in u- largă tehnologiile avansate muncă, pentru finalizarea în cesc aici, oameni care au
între IC şi recomandate de ştiinta agri cele mai bune condiţii a
mai ridica- colă este posibil ca preve obiectivelor stabilite pentru înţeles că adevărata mă
ineaţa, local sură a valorii lor ca’ me
derile Directivelor să fie în acest cincinal şi crearea unor seriaşi, ca oameni este (la
făptuite în cele mai bune temeinice baze în vederea
/reme răcq- condiţii. materializării exemplare a tă de rezultatele -oblinule
ai mult sg- în muncă".
variabil du- Dispunînd de suprafeţe în sarcinilor cuprinse în Proiec Actualul drum pe care
d izolat vor tinse de păşuni şi fînefe na tul de Directive, adueîndu-şi
be, care în turale, o creştere accentuată astfel o contribuţie sporită îl urmează colectivul de
vor Ii sub oameni ai muncii ele ia
;iţă sau nin- se prevede pentru sectorul la realizarea sarcinilor şi Atelierul de calcar Cruciu-
îlab pînă la zootehnic, care va avea încă orientărilor date de secre
sud şi vest. din anul viitor o oondere de tarul general al parti neasa este, într-adevar,
ă. (Meteoro- aproape 55 la sută în pro dului, tovarăşul Nicolae drumul afirmării realei
iciu : luliu valori pe care o întruneş
ducţia globală a judeţului, în Ceauşescu, privind dezvolta
Proiectul de Directive punîn- rea continuă şi moderniza te acest colectiv muncito
du-se accentul pe dezvolta rea agriculturii româneşti. resc.