Page 105 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 105
PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNiTI-Vfl! fi
DlUMl AL Xlli-LEA AL P.G. R . - l N DEZBATEREA
OAMENILOR! MUNCII
ALISMUL Scrisori de la cititorii ziarului
n
înţelegem cum se cuvine rosturile Vom acţiona cu
răspundere pentru
creşterii producţiei de cărbune
a înfăptui sarcinile
Proiectul de Directive — întreba minerul, şef de
ale Congresului al XIII- brigadă Grigore Mîndruţ, măreţe ale
Anul XXXVI, nr. 8 362 DUMINICA, 30 SEPTEMBRIE 1984 4 pagini — 50 bani lea al Partidului Comunist de la sectorul IV, frunta
Român, cu privire la dez şul minei. 3 800 tone. Dăm agriculturii
voltarea economico-socială zilnic 400—500—000 tone şi
a României în cincinalul chiar mai mult în plus ? Am studiat cu atenţie
198G—1990 şi orientările de Dăm. Sectorul nostru sin Proiectul Directivelor Con
perspectivă pînă în anul gur are anul acesta o de gresului al XlII-lca al parti
2000, a fost primit cu deo păşire de peste 15 000 to dului.
sebit interes şi de către mi ne, din care brigada mea Din proiect, care prefi
nerii de la Lonea. De în a dat 13 000 de tone. Ce gurează clar şi precis dru
Urgenţe în agricultură dată am trecut la dezbate spune acest lucru altceva mul dezvoltării patriei noas
rea lui în adunările dc dare decît că putem spori mult tre în perioada 1980—1990
de scamă şi alegeri, în or producţia dc cărbune, aşa şi în perspectivă, am înţe
ganizaţiile dc partid, pe bri les că în cincinalul viitor
In această perioadă pe ogoare tre- exemplară a muncii, mobilizarea ge- găzi, schimburi şi formaţii cum se prevede în Proiec agriculturii îi revin — în
buie executat un mare volurn de lu- nerală a tuturor forţelor şi mijloacelor de lucru, pe grupuri mai tul de Directive ale Con contextul înfăptuirii noii
erări agricole în vederea însămînţării mecanizate şi folosirea lor eu randa- restrînse de comunişti şi gresului. Doar o facem nu revoluţii agrare, sporirii
bunăstarea
mai
pentru
grabnice a culturilor de toamnă şi strîn- ment maxim, actionîndu-se în spirit de oameni ai muncii. Ne-au noastră, a întregii ţări. rolului ei în dezvoltarea e-
S2‘ bC^rS^ia^Tde «Şl! ordine şi disciplină în toate unităţile atras atenţia în mod deo Asemenea păreri lămuri conomico-socinlă a Româ
1
sebit prevederile care se niei — sarcini de mare răs
late, a lucrărilor impune o organizare agricole. referă la dezvoltarea in toare, angajante au expri pundere. în cincinalul vii
mat cu ocazia dezbaterii
dustriei extractive, a bazei Proiectului de Directive şi tor producţia agricolă va
să fio folosite cu randament maxim, rea- de materii prime şi ener alţi mineri de frunte de la trebui să crească — în com
paraţie cu prevederile pe
Arăturile efectuate lizînd normele stabilite pentru fiecare getice a ţării. Noi, cei care mina noastră : Anton Flo- 1985 — cu 30—33 la sută.
maşină şi formaţie de mecanizatori. O lucrăm la extracţia cărbu ren, loan Ilca, loan Botca- Realizarea acestei preve
nelui va trebui să ne adu
cu operativitate maximă atenţie deosebită să fie acordată fertili cem o contribuţie lot mai nu, Grigore Rusu, Tosif deri măreţe şi mobilizatoa
zării tuturor suprafeţelor stabilite pen însemnată la dezvoltarea • Clamba. re necesită — aşa cum
pe toate suprafeţele! tru semănat. pe multiple planuri a eco Nu ca o concluzie, deoa arăta tovarăşul Nicolae
Ceauşeseu, secretarul gene
nomiei naţionale, dar cea rece Proiectul de Directive ral al partidului, la Sesiu
ale celui dc-al XlII-lca
@ Obţinerea unor producţii sporite de SPECIALIŞTI DIN UNITĂŢILE mai marc răspundere ne Congres al partidului se nea solemnă comună a C.C.
cereale păioase în anul viitor necesită ca AGRICOLE ! revine în asigurarea inde află în plină dezbatere, dar al P.C.R., Marii Adunări
arăturile pentru însămînţări să fie efec pendenţei energetice a ţă aş spune că minerii de la Naţionale şi Consiliului Na
tuate în timpul cel mai scurt şi de cali rii. Proiectul prevede că Lonea înţeleg bine rosturi ţional al Frontului Demo
tate pe toate suprafeţele. Organizarea Organizaţi temeinic întreaga activi din totalul producţiei dc le creşterii producţiei dc craţiei şi Unităţii Socialis
schimburilor prelungite şi a cîte două tate Ia semănat, punînd accentul pe enoi'gie electrică a ţării, a- te consacrată împlinirii a
schimburi, pentru a se lucra şi pe timp proape 38 miliarde kWh se cărbune, sînt angajaţi cu 40 de ani de la înfăptuirea
de noapte, reprezintă o sarcină de mare respectarea calităţii, densităţii şi a ce va realiza pe bază dc căr întreagă lor putere să în actului revoluţionar de la
răspundere pentru conducerile S.M.A., lorlalte norme stabilite prin tehnolo bune şi şisturi bituminoase. făptuiască doei|mentele pe 23 August 1944 — sporirea
I.A.S. şi pentru toţi mecanizatorii, asigu- Am dezbătut pe larg a- care le va adopta apropia rodniciei pămîntului, utili
rînd condiţii ca de la arătură şi pîna la gie ! ceste două prevederi subli tul Congres al partidului zarea cu eficienţă maximă
semănat să treacă o perioadă de cel pu nostru. a bazei tehnice materiale,
ţin 7—10 zile. niate in proiect. Am ascul
tat păreri interesante dc l i
Mobilizare generală ILIE PADUCEL TRAIAN SUBA,
MECANIZATORI ! mulţi mineri. secretarul comitetului preşedintele C.A.P. Lăpuşnic
— Cit este planul minei de partid
Folosiţi tractoarele cu randament la strîngerea fără pierderi noastre pe zi la cărbune 7 de la I.M. Lonea (Continuare în pag. a 2-a)
sporit pentru a efectua arăturile de
bună calitate şi la timp pe toate su a întregii recolte !
prafeţele planificate ! Finalizarea obiectivelor energetice —
® Deoarece timpul este mult înaintat,
La semănat — cu toate iar după cartofi, sfeclă, fasole şi porumb sarcină esenţială a constructorilor
trebuie însămînţate culturile de păioase,
este necesar ca în fiecare unitate agri
c
l c
termoelectrice
j i t r a
forţele! colă şi comună să se facă o mobilizare Se ştie că fiecare măsu c (C.E.T.), pe lingă cea exis doar a.
generală a forţelor satelor la strîngerea ră care conduce la redu tentă. în ce stadiu mate — Ce nu s-a realizat pî
® Încadrarea însămînţărilor în perioa şi înmagazinarea fără pierderi a întregii cerea consumului de ener rial se află această „iniţia nă în prezent la C.E.T.
nr. 2 7
da optimă impune ca la semănat să se gie electrică este bine ve tivă energetică" ? Am aflat
lucreze zi-lumină, ca toate semănătorile (Continuare în pag. a 4-a) nită şi se înscrie în mă — I.A.C.R.S. Hunedoara
nunchiul de atitudini şi dialogînd, la faţa locului, mai are de executat sala
răspunsuri faptice ale oa cu ing. Virgil Moroşan, şe maşinilor (etanşeizare şi
Toate forţele satelor mobilizate la strînsui recoltei din menilor muncii la chema ful secţiei C.E.'T., din ca izolare termică), cu termen
rea partidului de a se face drul Uzinei nr. 4 a com la 10 octombrie a.c.
totul pentru asigurarea in binatului. I.A.M.S.A.T. Bucureşti tre
cîmp, efectuarea arăturilor şi semănatul păioaselor I dependenţei energetice a — C.E.T. nr. 2 a fost buie să realizeze instalaţii
ţării. Aceste iniţiative sînt pusă in funcţiune, în mod le de automatizare de la
La C.A.P. Deva se lucrea Sergiu Zbuchea, ingine nologice. Ne preocupă în cu atît mai valoroase cînd
ză pe un front larg la rul şef al cooperativei, se mod deosebit calitatea se este vorba de Un întreg co
strîngerea recoltei, arat şi afla în tarlaua în care se mănatului, deoarece vrem lectiv de muncă şi, mai Ritm şi calitate în realizarea
semănat. în brigada Deva, semăna orzul. „Sîntem cam ca şi la anul să obţinem ales, cînd o colectivitate
de exemplu, se recoltează întîrziaţi cu orzul. Am pus producţii record de orz". muncitorească gîndeşte nu I N V E S T I Ţ I I L O R
sfecla de zahăr. în cîmp sămînţa sub brazdă doar Concomitent, se lucra la numai să economisească,
se aflau peste 50 de coo pe 24 ha dintre cele 105 aratul şi pregătitul terenu dar şi să producă energia gospodăria de apă a cen
peratori care decoletau sfe ha planificate. Terenul este lui pentru grîu. Se aflau electrică necesară consumu C. S. V. CĂLAN tralei, cele de In cazanele
cla dislocată de mecaniza tot pregătit, dar ne-au o- cu plugurile în brazdă me lui intern, procesului pro 4, 5, 7, 8 şi 9.
torul Petru Gavrilă şi o în- prit ploile. Acum vom canizatorii Dumitru Asi- priu de producţie. în acest — Care este situaţia ce
cărcau în remorci. De la trage tare să recuperăm, mionesei, Gavrilă Tăi van şi sens, la Combinatul side experimental în anul 1975 lorlalte cazane 7
inginera Maria Căluşeru, loan Borodi, mecanizatorul rurgic „Victoria" Călan s-a — ne-a declarat interlocu — Cel eu nr. 3 este sin
şefa fermei vegetale, aflăm care execută această lucra MIRCEA LEPADATU hotărît, cu ani in ~ urmă, torul — cu 2 cazane şi o gurul care funcţionează.
eă s-a recoltat sfecla de re este priceput şi respectă construcţia a încă două turbină de 12 MW, avînd Cazanele nr. J şi 2 — care
pe mai mult de 23 hecta întocmai prescripţiile teh- (Continuare în pag. a 4-a) drept combustibil gazul dc au existat de la început —
re.- Pentru operativitate, fluidizare de Ia cuptoarele sînt oprite pentru repara
sfecla se transporta în ba bateriilor de semicocs şi ţii capitale şi modernizare,
ză cu patru tractoare, fie cocs fluidizat, iar ca suport iar nr. 6 are termen în
care avînd cîte două re S -b V- - — gazul metan. Experimen 1985, fiind condiţionat de
morci. Pînă ieri, au fost tul a durat pînă în 1983, modernizarea bateriei nr. 1
predate (540 tone. cînd, pe baza concluziilor, de semicocs. în fine,
Un mare număr de coo- s-a făcut proiectarea extin A.M.R.C.T.N. Hunedoara
peratori se aflau în tarlaua derii cu încă 7 cazane şi a terminat montajul la toa
„Tulpaşi" din brigada Sîn- încă 4 grupuri de 12 MW te turbinele încă din pri
tuhaîm, la recoltatul carto fiecare. măvara ’84, cxecutînd lu
filor. Aici, cu maşina de Am aflat că pe baza pro crări foarte bune. Proiec
recoltat se afla mecanizato iectului executat dc IPRO- tantul mai are de soluţio
rul Nicolae Lupuţ, iar bri MET Bucureşti s-au apucat nat problema alimentării
gadierul Iulius Păcuraru nu dc lucru trei constructori : cu apă tratată a centralei.
doar coordona activitatea, întreprinderea dc antre Pe primele 8 luni ale a-
ci era un permanent exem priză pentru construc nulili la C.E.T. nr. 2 s-a
plu de hărnicie şi răspun ţii şi reparaţii siderurgice produs cu 10 510 MW mai
dere în muncă. Aflăm că (I.A.C.R.S.) Hunedoara, în puţin decât era planificat,
s-au ştrîns cartofii de pe treprinderea de antrepriză iar pe 10 zile din septem
22 hă din cele 40 ha cul montaje service automati brie s-a înregistrat un mi
tivate, dar ritmul trebuie zări şi telecomunicaţii nus dc 1 753 MW energie
accelerat, în continuare, (I.A.M.S.A.T.) Bucureşti şi electrică.
pentru a se încheia în 2—3 Antrepriza de montaj şi re MARIN NEGOIJA
ilile sâifearatul terenului de Pe ogoarele C.A.P. Ostrov se lucrează eu forţe sporite la recoltatul cartofilor. paraţii centrale termice
earlofi. Nord' (A.M.R.C.T.N.) Ilune- (Continuare in pag. a 2-a)
