Page 107 - Drumul_socialismului_1984_09

DUMINICĂ, 30 SEPTEMBRIE 1984 Paq. 3

ESEglBSCaţ Varza — un aliment pe
ZIUNE
nedrept înlăturat
CA
Ice şi fru- REZERVAŢII
familici MEMORIA PĂMTNTULUI HUNEDOREAN din meniuri
patriei NATURALE
ui (parţial
.tril toţi Nicolaus Olahus — mare umanist DIN JUDEŢUL NOSTRU Principiile alimentaţiei Din planul-meniu al
iilor. ştiinţifice raţionale implică restaurantului „Mioriţa" re­
a de gliioz-
jheta albă" folosirea în hrana zilnică iese că nu sînt prea mult
sodul 7 al culturii române şi universale Muntele Vulcan a omului a unei mari di­ ir trebuinţa te legumele în
inical (par- versităţi alimentare, rezul­ prepararea mîncării. în pe­
tată din materii prime di­
Multe personalităţi născu­ corespondenţă, in special chiar de la Roma, cetatea Pe tot cuprinsul .judeţului rioada 22—26 septembrie
— Fotbal î te sau implicate in viaţa cu Erasmus din Rotherdam. stâpină a împăraţilor, şi că nostru, clin cîmpia Mureşului verse. Conducerea statului a.c., spre exemplu, nu s-a
Bacău — pînă pe crestele munţilor, na­ nostru a elaborat în acest gătit varză decit într-o sin­
spirituală de pe meleaguri­ Opera lui este reprezen­ au lost aşezaţi intr-o parte tura oferă cu dărnicie prive­
R.p. Chi­ le hunedorene au dobindit tata prin versuri in limba foarte bogată a Daciei, ca­ lişti atrăgătoare, pline de pito­ sens un program funda­ gură zi, iar joi, 27 septem­
lim en tar o faimă care a depăşit resc. Cele mai reprezentative mentat ştiinţific, iar agri­ brie, în jurul orei 12,00, con­
pentru cei latină, unele amintind şi re se numeşte Transalpina, zone naturale sînt conservate, sumatorii erau întîmpinaţi
em o dată chiar graniţele ţării. Prin­ Orăştia (,,jude pe vremuri spre a opri incursiunile ve­ fiind declarate rezervaţii, nu­ cultura şi industria alimen­ doar cu mititei la grătar.
oisiune mu- tre acestea se află şi Ni­ cinilor duşmani în provincii­ mărul acestora fiind de 22 în tară urmăresc cu consec­
coregrafică colaus Olahus (1493—1568), am fost şi-n Orăştie primar/ judeţul Hunedoara. venţă să furnizeze în con­ Crama de vinuri oferă
primul mare umanist român Ţara de peste Carpaţi a le romane. De aceea ei Muntele Vulcan, care in anul formitate cu aceste princi­ un slab sortiment de mîn-
(parţial co- chiar şi acum pe limba lor 1954, datorită importanţei sale
de limbă latină. El şi-a pe­ străbunilor dintr-o vestită vi- ştiinţifice din punct de vedere pii şi cu tradiţiile alimen­ căruri solicitanţilor.
unâniei trecut o parte din anii săi ţă/Viaţa-mi dădu, lost-am se numesc romani (...). Mol­ geologic şi botanic a fost de­ tare, materia primă nece­ — Eu lucrez singură în
c : „Lup­ dovenii au aceeaşi limbă, clarat rezervaţie este aşezat pe sară preparării hranei zii-,
ele fron tu­ la Orăştie unde tatăl său, doar oaspe aici") şi două cumpăna apelor dintre Crişul bucătărie — ne spunea Ve-
ră Tv. Pro- rudă cu Vlad Jepeş şi cu lucrări istorice : ,,Hungaria“ obiceiuri şi religie ca şi Alb şi Arieş. Cu suprafaţa sa niee a oamenilor. roniea Cheptănaru. Trebuie
studiourilor Matei Corvin, era jude re­ şi „Chronicom". Prima, tot muntenii (...). Limba lor şi de 5 ha, reprezintă o uriaşă între materiile prime e- să pun la adăpost pentru
hineză in limba latină, conţine în­ masă de calcare, spre deosebi­
•amnei (co- gesc, Nicolaus ajungind a celorlalţi valahi a lost re de culmile rotunde clin jur, xistente din abundenţă în iarnă cîte ceva, dar nu ştiu
etăţi muzi- peste ani arhiepiscop de semnate referiri la Moldo­ cindva romană, căci ei sînt alcătuite clin gresii şi şisturi acest sezon se numără şi de ce nu se aduce. Nu a-
Strigoniu (din 1553) şi re­ va, Ţara Românească, Tran­ colonii de romani". argiloase. Masivul Vulcan con­ varza. Contrar unor preju­ vem încă însilozat aproape
(parţial co- stituie o prelungire a ramifi­ decăţi, varza este un ali­ nimic.
gent al Ungariei (1562), ca­ silvania şi Banat, şi prin ea Nicolaus Olahus, cărturar caţiilor munţilor Trascăului ce
programu- domină împrejurimile, fiind si­
litate în care-l reprezenta pentru prima dată un ro­ de frunte al Europei seco­ tuat la 24 km nord-vest de ment cu multe calităţi nu­ Cu răceală sînt întîmpi­
pe împăratul Ferdinand I. mân conferă statut de na­ lului al XVI-lea, este, prin Brad şi Ia 14 km sud de tritive. lată ce ne spune naţi oaspeţii şi de restau­
(parţial co- Prin frecvente călătorii în ţiune confraţilor transilvă­ tot ce a scris şi a gindit Abrud. despre ele medicul Elena rantul „Corvinul". în sala
Stîncile abrupte, fragmentate
Europa, el a intrat in con­ neni alături de unguri, secui despre români, despre om şi Aeiu, specialist în boli de de mese, deşi era ora 15,00,
in econo- şi saxoni şi afirmă unitatea de ţancuri ascuţite, care au nutriţie la spitalul jude­ nu era efectuată curăţenia,
tact cu numeroşi umanişti drepturile sale/ un simbol între ele rîpe aciînci, în care
ţara germani, spanioli, italieni, de limbă şi de origine a tu­ al umanismului autentic. s-au adunat conuri mari de ţean : plita din bucătărie era încă
— calitate grohotiş vehiculat de pe pere­
olandezi, belgieni, danezi turor românilor : „Intr-ade­ ţii înalţi, se încadrează armo­
loric (co- etc., purtind cu ei o bogată văr, se ştie că ei se trag Prof. MIRCEA MUNTEANU nios în peisajul clin jur ofe­
rind perspective deosebite. PRINCIPIILE PROGRAMULUI
S00 de se- Ştrăbâtînd Munţii Apuseni,
marele istoric Nicolae lorga DE ALIMENTAŢIE ŞTIINŢIFICĂ
Un calculator chinez descrie astfel frumuseţea aspră
a Vulcanului : „în fund se ve­ TN ACŢIUNE
de acum... 3000 de ani de deodată un vîrf de stîncă
înaltă, câ un părete zimţuit la
cetate cenuşie a uriaşilor. Spre
Un grup de ţărani a des­ dînsul se încolăceşte necontenit — Ca principii nutritive, rece. Bucătăreasa Goorge-
coperit un calculator chi­ unul din drumurile cu frumu­ varza a bogată în săruri ta Susan şi ospătară Mar­
nez conceput acum... 3 000 seţe mai îndrăzneaţă". minerale şi vitamine şi con­ gareta Olariu, pe care le-am
In prăpăstiile din pereţii su­
de ani. După cum relevă dici trăieşte din vremuri stră­ ţine glucide şi proteine. Este găsit povestind în bucătă­
„Beijing Revievv", este pro­ vechi liliacul sălbatic, agăţîn- un aliment excelent în ali­ rie, nu se sinchiseau de
: 7,00 Ac- babil cel mai vechi instru­ du-şi tufele sale de pereţii aceste aspecte şi nici de
de minute; ment de calcul din lume. verticali de stîncă. Pe masiv mentaţia raţională a orică­ faptul că un morman de
★ Revista Specialiştii au apreciat că se găsesc 18 specii alpine şi rui om sănătos şi e foarte vase nu erau încă spălate.
adioprogram montane de plante. De aseme­
30 Magazin cele 20 de beţe subţiri din nea, muntele Vulcan prezintă indicată în cazul celor mai — Azi, mincare gătită
3 De toate fildeş găsite făceau parte o covîrşitoare importanţă şti­ multe dintre bolile colonu­ nu avem, servim doar peşte
inţifică pentru că adăposteşte
0 Radiojwc»* dintr-un sistem matematic,
repertori 11 specii de plante dintre cn- lui, în boli renale, hiperten­ pane, caşcaval şi măsline
uzi că uşoa- cunoscut pentru prima da­ demismclc noastre dacice şi siune, diabet zaharat şi al­ — ne explică ospătară.
carpatice, specii de o deosebi­
riziuni; 13,30 tă în timpul dinastiei Zhou. tă importanţă fitogeografică. Să mai întrebăm de me­
femeilor ; Metoda de calcul cu beţe tele în care medicul o re­
Aşadar, din primăvară pînă
îsclă ; 11,30 în toamnă, Vulcanul, cu tancu­ comandă, pentru conţinutul niuri pe bază de varză ?
; 17,00 Clil- se baza pe sistemul zecimal, rile calcaroase, florile si plan­ La ce® bun ?
1,00 Buletin ca şi abacul, care a înlo- tele alDinc, îşi dezvăluie, celui său bogat în săruri dar şi
Muzicoteca cuit-o cu aproximativ 500 in principii alimentare. Dacă astfel stau lucruri­
10 Radiojur- care se încumetă să-l suie, le la unele unităţi de ali­
iltatele tra­ de ani în urmă şi care ră- frumuseţea sălbatică a versân­ Aşadar, calităţi nutritive, mentaţie publică, cum stau
ta Prono- mîne instrumentul de cal­ ţilor săi. principii alimentare, cali­
îintece, a- cul cel mai uzitat. Sistemul tăţi gustative menite să la o seamă de cantine ? Am
mi cu Ioana Prof. MAR<~EţA BALAZS cercetat listele meniurilor
10 Conscm- permitea vechilor matema­ Muzeul judefean Deva stimaleze interesul şi apeti­ pe o săptămină ale canti­
.adiojurnal ; ticieni chinezi să execute tul. Cum este promovată
lic sportiv ; calcule algebrice, să extra­ nelor T.A.G.C.M., C.T.E.
le dans * această materie primă pe Mintia şi I.L. Chişcădaga.
gă rădăcina unui număr, şi
să facă cele patru opera­ listele de meniu ale unor La cantina T.A.G.C.M., me­
ţiuni aritmetice — scrie Termite „kamikaze" unităţi de alimentaţie pu­ niurile cu varză sînt prezen­
revista chineză. blică şi de consum colec­ te mai în fiecare zi, fie sea­
tiv ? Pornind de la aceste ra, fie la prînz. Cantina se
De curînd, în timp ce îşi muşcă adversarul sau Fiecare termită „explozi­ considerente şi întrebări am aprovizionează cu varză din
Descoperiri arheologice studia contactele violente unii „luptători"-termită au vă" îşi face rezerve de li­ întreprins recent un raid grădina proprie. Salatele
i să ştiu de dintre coloniile de termite, capul prevăzut cu un soi chid defensiv în abdomen,
■vtria); SU'fi- în Mengjin în cîteva unităţi de ali­ de la felul al II-lea sînt
ri (Arta) ; zoologul britanic Allan de tun de apă, cu ajutorul care are un înveliş foarte de regulă din varză. Deşi
împuşcături Mils a descoperit o bizară căruia inamicul este îm­ subţire. în caz de atac, in­ mentaţie publică din Hu­ nu e prea solicitată — ne
re (Modern, Arheologii chinezi care nedoara şi altele de con­
fina Teodo- îşi desfăşoară activitatea în strategie defensivă a aces­ proşcat cu un Jet puternic. secta îşi încordează uşor spune Vasile 1-Iaţegan, res­
înla B); Sa­ judeţul Mengjin, din valea tei specii de vieţuitoare. Dintre speciile de termite muşchii abdominali, ejec- sum colectiv din Deva. ponsabilul cantinei — noi
ra) ; Domni- studiate de Allan Mils în tînd o picătură de lichid Prima unitate la care o folosim în alimentaţie
Vrta); PE- Fluviului Galben — consi­ Din punctul de vedere al pentru calităţile ei. Noi,
pul şi mij- derat îndeobşte leagănul organizării sociale, termite­ Brazilia, cîteva nu se con­ pe gură. Substanţele vola­ ne-am oprit în municipiul
1 ; De patru culturii şi civilizaţiei vechi formează acestui tipic. La tile din lichid ţin la dis­ Hunedoara a fost restau­ cei de la consumurile co­
:a) : Captu- le se aseamănă mai mult aceste „excepţii", strategii­ tanţă unele furnici şi alte rantul „Intim". Aflăm că lective, avem datoria să
■ă ! (7 No- chineze — aii descoperit, cu gîndacii de bucătărie le defensive sînt întruchi­ facem şi educaţie alimen­
SNl: Gaiax într-o localitate situată la deeît eu viespile — care nevertebrate, funcţionînd aproape fiecare sfîrşit de
LCAN : Lo- câţiva zeci de kilometri parea simplităţii, soldaţii ca un factor de descuraja­ săptămină al lunilor octom­ tară.
are (Lucca- trăiesc în societăţi închise re, împotriva insectelor de Asemănător stau lucruri­
: Imposibila distanţă de vechea capita­ — cu albinele sau furnici­ coloniilor respective recur- brie şi noiembrie localul
I-TI (Minc- lă a Chinei antice, Luo- le. Termitele dintr-o colo­ gînd pur şi simplu la me­ pradă. Cînd este atinsă sau va fi ocupat de... nuntaşi. le la cantina C.T.E. Min­
O lebădă yang, un număr însemnat toda folosită de fanaticii muşcată, termita răspunde tia, la care varza este zil­
esc) ; URI- de vase din bronz, pietre nie au un rege, o regină şi kamikaze japonezi din cel mult mai fioros : îşi con­ — Şi cum la nuntă sînt nic prezentă în meniuri
;ald pentru încă două caste — munci­ solicitate... sarmalele şi var­
at); BRAD : sculptate, ceramică şi alte de-al doilea război mon­ tractă muşchii abdominali sub o formă sau alta.
;e (Steaua obiecte de o inestimabilă torii, care asigura necesa­ dial. Ei nu atacă cu arme cu atîta repeziciune, incit za, pe semne că aţi luat La cantina întreprinderii
RZA : Corn­ valoare pentru studiul cul­ rul alimentar al coloniei, măsuri corespunzătoare de de lianţi, în schimb, în lis­
ii ; ORAŞ- şi luptătorii sau soldaţii, refolosibile, ci „explodea­ abdomenul umplut cu li­
atrla) ; Re­ turii şi istorici poporului ză" în apropierea duşma­ chid defensiv se sparge aprovizionare. tele de meniuri pe zilele
fl ; GEOA- chinez. Vechimea lor se care au o înfăţişare deose­ nului. Există două specii — Avem în stoc doar 280 de 22—27 septembrie pre­
omul ză- plasează între anul 1 100 bită de a celorlalţi membri acolo unde peretele este
i_‘. cultură) : care dispun de caste spe­ mai subţire; termita şi kg de varză. Ne mai tre­ paratele cu varză apar o
vesel (Da- î.e.n. şi 220 e.n. ai coloniei, şi au la dispo­ cializate în auto-anihilare. atacatorul sînt prinşi în buie cam 1 000 de kilogra­ singură dată. Puţin. Şi
O afacere Printre obiectele scoase ziţie o panoplie impresio­ me. Dar, de obicei procur
•N: Să mori la iveală se numără un Alte specii de termite, ca­ lichidul care devine re­ materia primă nu lipseşte.
;te de viaţă nantă de arme fizice şi re trăiesc Ia cîmpie, nu au pede vîscos în contact cu cantitatea necesară doar cu Ce putem spune în con­
•ă) : SIME- tripod şi o oglindă din chimice. specialişti în războaie, ci aerul. Potrivit unor zoologi, două săptămîni înainte —
topţii (Mu- bronz, monede aflate în termitele-„kamikaze“ sînt cluzia acestei anchete ? Es­
'ovestea ca­ 'circulaţie cu peste 2 000 de La majoritatea speciilor adevărate armate: toţi ne explică Grigore Bădă- te încă multă rutină şi pre­
ua) ; GI-IE- de terţnite, soldaţii pot in­ muncitorii pot sări în aer, mult mai eficiente în luptă cin, responsabilul unităţii, judecată la unii bucătari
eriean la ani în urmă, unelte de jecta amestecuri lichide de la nevoie, pe cîmpul de decit suratele lor ce dispun
muncă, arcuri şi săgeţi şi compuşi toxici atunci cînd luptă. de arme mai sofisticate. în restul zilelor, nu se prea sau şefi de unităţi de a-
numeroase vdse de cera­ consumă varză. limentaţie publică şi con­
mică. Meniul zilei la bufetul sumuri colective în privin­
De un real interes pentru „Expres" conţinea o diver­ ţa acestei valoroase mate­
studiul culturii şi sistemu­ Întrecerea judeţeană a grupelor sanitare rii prime. Am întrebat pe
lui de construcţii în pe­ sitate de mîncăruri şi de maistrul bucătar Simion
ibil pentru
ibric 1981 ! rioada primitivă şi cea scla­ \ ciorbe pe bază de legume Luca, de la restaurantul
acălzi uşor. vagistă sint zidurile, pînă Stadionul „Cetate" din Deva ţară cucerit, in aceste zile, în a clasat pe primele locuri cum sînt mazăre, fasole „Sarmis", cam cîte reţete
iriabll mai nu de mult acoperite de pă- a găzduit, vineri, întrecerea întrecerea naţională a forma­ grupele sanitare de Cruce ro­ verde, roşii, varză. de preparate cu varză fo­
cădea ploi judeţeană a grupelor sanitare ţiunilor de gen. şie i I — I.M. Dîlja, II —
de ploaie. mînt, ale unui număr de de Cruce roşie şi ale gărzilor I.R.E. Deva, III — I.M. Pa- — Nu stăm prea bine cu loseşte eh „Cam 15—20, şi
;lab la mo­ nouă mari edificii datînd patriotice. Deschisă de defila­ roşeni, IV — I.M. Barza. Men­ însilozările de toamnă-iar- aceasta cu regularitate" —
li tensificări din dinastia Zhou (1 100— rea celor 18 formaţiuni, în Sâptâmîna ţiuni — I.M.M.R. Simcria, nă — ne explică Cornel
ţa 45 km/n 221 î.e.n.), precum şi plă­ ritmul marşului „Drum bun" C.S.V. Călan, comuna Dobra. ne-a răspuns. Nu credem
aturile mi- de la 1877, confruntarea din Crucii roşii La grupele sanitare ale găr­ Faur responsabilul bufe­ că altor bucătari de restau­
rinse între cile diri piatră găsite în acest an a fost stimulată do zilor patriotice locurile frun­ tului. Cantitatea de 600 kg rante sau cantine nu le sînt
r cele ma- vechile morminte, pe care prezenţa la manifestare a gru­ taşe au fost ocupate de for­
i 24 grade, pei sanitare de Cruce roşie de Vineri, ll grupe sanitare de maţiile : I — Secţia mobilă varză procurată pînă acum la îndemînă asemenea re-
neaţa. (Me­ sînt gravate denumiri de la T.A.G.C.M. Deva, căreia l-a Cruce roşie şi 7 ale gărzilor Haţeg, II — Baza de aprovi­ este prea puţină, dar nu a- lote.
patriotice au dovedit o temei­
ci u : Liana regate, ranguri şi nume ale fost luminată, In acest cadru, nică pregătire, probele teore­ zionare 20 Simeria, III — I.M. ? N CIOCLEI.
unor oficialităţi din acele „Insigna de aur" şj Diploma tice şi practice fiind trecute cu Barza şi E.M. Deva. Menţiuni : vem spatii viitru depozi­ VAu ARDELEANU
timpuri. de fruntaş pentru locul I pe succes. Confruntarea Judeţeană Orăştie, Hunedoara. tarea acesteia