Page 14 - Drumul_socialismului_1984_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Înaltă angajare şi răspundere pentru Mobilizare Cu oameni harnici şi furaje
susţinută
»
îndeplinirea planului economic pe acest an la efectuarea suficiente se asigură îndeplinirea

lucrărilor 15.00 Telc
(Urmare din pag. 1) port, competitivităţii produ­ ce muncesc în industria hu- sarcinilor în zootehnie 15,05 Clulj
selor, livrării lor operative nedoreanâ ca în cele patru de sezon 15,30 Emis
cu grija neslăbită pentru ri­ partenerilor externi. Deşi, la luni care au mai rămas din Una dintre fermele zoo­ mijlocit al unităţii patro- magi
dicarea nivelului tehnic şi acest capitol judeţul nostru an să se mobilizeze energic, pe ogoare tehnice care s-a înscris pe natoare — A.S.I.M. Deva., 20.00 Telc,
calitativ al produselor. „Aşa are rezultate pozitive pe opr să recupereze restanţele şi drumul îmbunătăţirii acti­ Cum orice gospodar ştie -20,20 Actu
mie
cum am menţionat şi cu alte luni, este necesar ca toate să obţină noi succese în vităţii, al realizării produc­ că i-ezultatele în creşterea 20,35 Miile
prilejuri - sublinia secreta­ întreprinderile care realizea­ producţie. In acelaşi timp este (Urmare din pag. 1) ţiei de lapte şi al celorlalţi animalelor depind de mo­ romi
rul general al partidului - ză producţie pentru export necesar să se acţioneze stă­ indicatori este şi ferma dul cum acestea sînt hră­ verşi
problema calităţii constituia - I.P.L., I.F.E.T., I.M.C., I.L. ruitor, sub toate aspectele, comuna Băcia este pregă­ cooperativei agricole de nite, conducerea cooperati­ revol
astăzi factorul determinant Deva, „Marmura" Simeria, pentru pregătirea producţiei tirea temeinică a însămîn- producţie Brănişca. Ca do­ vei din Brănişca, toţi cei 20,50 10 ti
pentru industria românească, cooperaţia meşteşugărească anului viitor; repararea a- ţărilor de toamnă. Doina vadă, pînă acum s-au pre­ care se ocupă de sectorul nouă
pentru creşterea competitivi­ şi cea de producţie, achizi­ gregatelor şi instalaţiilor, Vrăbiescu, inginerul şei al dat la fondul de stat cu zootehnic au luat măsuri 21,10 Film
toare
tăţii ei pe plan internaţio­ ţii şi desfacere a mărfurilor contractarea materiilor pri­ C.A.P. Tîrnpa, ne spunea : peste 400 hl lapte mai mult .şi au acţionat energic pen­ ţie i
nal". să insiste mai mult pentru me şi a materialelor, precum — în pregătirea însămîn- decît în întreg anul 1983. tru asigurarea furajelor la Trei
Acest an, penultimul al onorarea sarcinilor de plan şi a producţiei cu beneficia­ ţărilor de toamnă ne ori­ De asemenea, prevederile nivelul balanţei. în aceas­ 22,20 Telcj
actualului cincinal, trebuie la export. rii interni şi externi, asigu­ entăm după indicaţiile cu­ de plan la efectivul totnh tă vară s-au depozitat în
să marcheze rezultate supe­ Un domeniu de mare im­ rarea stocurilor . şi a agentu­ prinse în cuvîntarea tova­ de bovin' ’ c |(, fj n şî
1
rioare şi pe planul produc­ portanţă, care trebuie situat lui termic, luarea măsurilor răşului Nicolae Ceauşescu
tivităţii muncii, indicator la permanent în centrul preo­ corespunzătoare în domeniul la recenta consfătuire ~
care toate colectivele din ju­ cupărilor, îl constituie inves­ transporturilor. la C.C. al P r
deţ au sarcini mobilizatoare tiţiile, cu accent - în judeţul Oamenii muncii hunedoreni acesta unitat'
pentru îndeplinirea cărora nostru — pe obiectivele din au înalta îndatorire patrioti­ obţinut prod’
trebuie să militeze cu con­ industria minieră şi energe­ că de a înfăptui neabătut 4 000 kg la i
secvenţă şi înaltă responsa­ tică, din siderurgie, pe con­ măsurile stabilite de partid şi la gnu. în ,
bilitate. Organizarea temei­ strucţia de locuinţe, căreia în vederea realizării inte­ sîntem hotărîţi
nică a producţiei, promova­ şi constructorii hunedoreni grale a sarcinilor de plan aceste nivele.
rea progresului tehnic, a u- trebuie să-i acorde mai mul­ pe acest an şi creării con­ — în ce stadiu
nor noi metode şi ehnologii tă atenţie. diţiilor pentru încheierea a- pregătirile ?
de lucru, utilizarea raţională Toate acestea - laturi de­ nului 1985, a întregului cin­ — Am făcut o ju
a capacităţilor de producţie terminante ale progresului şi cinal, cu rezultate bune şi amplasare a culturii,
şi a forţei de muncă, întă­ dezvoltării economiei noas­ sînt hotărîţi să confirme în­ stabilit să încorpora
rirea ordinii şi disciplinei să tre naţionale — reclamă an­ crederea secretarului gene­ sol seminţe de marc
constituie permanenţe în ac­ gajare şi responsabilitate ral al partidului, tovarăşul duetivitate, ce se pr _
tivitatea organelor şi orga­ pentru a fi materializate e- Nicolae Ceauşescu, de a în- cei mai bine con<£
nizaţiilor de partid, a consi­ xemplar în producţie, pentru tîmpina Congresul al Xlll-lea pedoclimatice din ur.
liilor -oamenilor muncii, sub­ a conferi calitate şi eficien­ cu realizări deosebite — ar­ Tot terenul liber ^
ordonate creşterii productivi­ ţă întregii activităţi produc­ gument definitoriu al ade­ fertilizat şi arat —
tăţii, nivelului tehnic şi ca­ tive. Deşi în unele din a- ziunii lor plenare la hotărî- 120 ha. Aici aş vrea st
litativ al produselor. cesfe sectoare mai sînt nea­ rea realegerii sale în func­ videnţiez activitatea mc,
S-a indicat ca în toate u- junsuri, nerealizări şi în ju­ ţia supremă de secretar ge­
I nizatorilor Ioan Aruni
! nităţile să se dea prioritate deţul nostru, stă în puterea nerai al Partidului Comunist teanu, Dumitru Căler
1 realizării producţiei de ex­ comuniştilor, a tuturor celor Român. Aurel Ilerţa, Clement -.
■rar-u şi alţii, care efectu­ desprins tă doar de cinci oameni — BAI : Furi
(Casa ile c
ează lucrări de bună ca­ pin»... ja71f factori care au brigadiera CarOlina Nistor, Galbenul î
1
litate. dus la îmbunătăţirea re­ mecanicul Ioan Petreseu, loarea S
zultatelor. în primul rînd, care asigură buna funcţio­
— La ce densitate se va s-a acordat atenţie perma­ nare a instalaţiilor şi în­ BRAZI :
însămânţa ? front ; CA
c
r
h
t ( C
o
S
nentizării ca îngrijitori a grijitoarele Susan-a Sav,
— La 8—10 cm între rîn- unor oameni harnici, coo­ Carolina Trifan şi Maria SIMT :
duri — aşa cum ne-a ce­ peratori localnici, conştiin­ Cui da — în crescătoria res­ meni a
şui) ; ml/
rut-o secretarul general al cioşi, pricepuţi în creşterea pectivă' se obţine zilnic o gradului (1
partidului. în acest sens, vitelor, oameni care să în­ producţie de 5 000 de ouă,
maşinile de semănat au drăgească animalele şi să-şi care se livrează unităţilor
fost modificate şi reglate, facă cu răspundere munca C.L.F. în cele peste două
s-a făcut proba cu boabe în sectorul zootehnic. As­ luni de la intrarea în func­
fiiiid gata să intre în braz­ tăzi, releva şeful fermei — ţiune a crescătoriei de pă­
da. există aici un colectiv de sări, de aici s-au livrat
într-un stadiu avansat se nădejde, din rîndul căruia peste 310 000 ouă, realizîn- Timpul
azi, 5 s
află pregătirile în vederea se detaşează îngrijitorii du-se un beneficiu net de Vremea vi
însâmînţării păioaselor şi Maria Negrilâ, Silvia Jur- 225 000 lei. frumoasă
îşi C.A.P. Băcia. Din spu­ ca, Gavrilă Iusco, Ana şi Militînd cu răspundere şi rul variab
lat, în Criş
sele lui Dragoş Visirin, in­ Nicolae Petrovan, Anuţa consecvenţă pentru înde­ nala avers,
ginerul şef al cooperativei, Ilea şi Ana Hoki, precum plinirea sarcinilor aferente însoţite de
am reţinut că s-a făcut se­ şi tehniciană operatoare-în- sectorului zootehnic, coope­ trice. Vint
derat cu i
lectatul orzului şi griului sămînţătoare Rodiea Lăs- ratorii din Brănişca îşi a- porare de
de sămînţă, iar terenul a coni. duc o contribuţie sporită sus-est şi
fost fertilizat cu sare de O altă direcţie în care la înfăptuirea orientărilor ra minimă
între 10 ş
amină, superfosfat şi îngră­ s-a acţionat cu consecven­ şi indicaţiilor pe care se­ cea maxlrr
şăminte complexe. Sămînţa ţă a fost cea a moderniză­ cretarul general al parti­ grade.
de care dispune unitatea rii adăposturilor, realizării dului, tovarăşul Nicolae La munţi
este aproape în întregime unor construcţii (fînar aco­ Ceauşescu, le-n pus în faţa in general
înmulţirea I. Pe terenul ce perit, instalaţii de apă, pa­ lucrătorilor ogoarelor din cerul vâri;
ai
posibile
se eliberează se face fer­ docuri ş.a.) menite să asi­ recenta Consfătuire de lu­ însoţite de
tilizarea şi intră plugurile gure condiţii cit mai bune cru de la C.C. al P.C.R. trice. Vil­
şi discurile, la arat şi dis­ de creştere a animalelor, pe, probleme ale agricultu­ ii! tensilicăr
C.S.H. OŢelăria Siemens Martin nr. 1. Maistrul de schimb Traian Ispas şi specialistul cuit, lucrări Ia care se e- lucrări care — ţine să pre­ rii, industriei şi activităţii 00- Oan/l
cu reparaţiile Grigore Popcscu după evacuarea şarjei efectuează controlul vetrei cupto­ sui „mi
rului. Supravegherea cu competenţă a acestei faze asigură puritatea corespunzătoare fie­ videnţiază mecanizatorii cizeze Tovie Manea, preşe­ de partid. ţa.
cărei şarje de oţel. Lorincz Iosif, Aurel Oprea, dintele cooperativei — s-au
Iulian Aniculesej şi alţii. realizat cu sprijinul ne­ MIRCEA LEPADATU Pentru u
zile : Vre
instabilă ci
Izolat se •
verse slabe
A locui în bloc, adică în rut comitetului asociaţiei ţite de deşi
Vintul va ns
colectivităţi umane mari a La condiţii superioare — se relevă să intervină pentru re­ intensificări
devenit tot mai mult mod stabilirea echităţii. Dacă nu 00 km/h dir
de viaţă pentru milioane se va' putea altfel, anul peraturtle 1 r
de oameni. Viaţa în acest viitor, pe spaţiul respectiv cuprinse in
de, iar cel
cadru oferă posibilităţi su­ valori şi se impun cerinţe noi vom amenaja loc de joacă 24 şi 29 gr:
perioare de confort. încăl­ pentru copii. de serviciu;
zire centrală şi apă caldă, noastră", să accentueze seamă merită cunoscut e- reri despre viaţa în colec­ frunte. Emilian Găman din Aceasta e excepţia. în­
apă curentă obţinute doar respectul reciproc între oa­ f-ortul pe care-1 fac pentru tivitate. blocul M 3 e foarte cunos­ trajutorarea umană este un
ca urmare a plăţii presta­ meni, spiritul de întrajuto­ a şi le rezolva". — Eu, ne spune dinsul, cut şi respectat de coloca­ alt sentiment care se cul­
ţiei respective către unita­ rare. Pornind de aici ne-a Am rămas ia acest su­ nu mă pot închipui locuind tarii săi tocmai pentru a- tivă în colectivitatea sus-
tea specializată, posibilita­ părut interesantă o radio­ biect. Asociaţia numără altfel decît în bloc. ceastă calitate. După ce n urnitei asociaţii de loca­
tea utilizării unei întregi grafie într-o asemenea co­ peste 300 de familii şi a- — Ce observaţii persona­ lucrează zi lumină în agri­ tari. Avem un exemplu la
game de aparatură electro­ lectivitate. Ne-a sprijinit proape 900 de locatari. O le v-a prilejuit vi.aţa timp îndemână. ■ La un locatar
tehnică sau electronică, în alegerea subiectului to­ privire în jurul blocurilor de 12—13 ani în această cultură, în timpul care-i din blocul Mia venit un Meciurile
spaţiu de locuit în dimen­ varăşul Pop Sigismund din care alcătuiesc .asociaţia nr. colectivitate ? rămîne liber dragostea lui musafir care, din greşeală, a ca mp io na
siuni optime fac din opţiu­ cadrul oficiului organizato. 14, prin spaţiile de folosin­ — Este un mod excelent pentru armoniile vegetale a spart geamul de la in­ la fotbal
nea pentru viaţa în bloc ric al Consiliului popular ţă comună ale lor arată de viaţă pentru oameni ca­ se răsfrînge asupra spaţii­ trarea în bloc. Gazda era miercuri,
pă urmat
o opţiune do masă. în spri­ municipal Deva. ,,V-aş pu­ din capul locului că loca­ re au asimilat, nu fără e- lor din jurul blocului. Ca ia încurcătură. Fără să Rapid —
jinul ei statul a investit tea recomanda — ne-a el mai sînt şi alţii : Iulian aibă nimic comun cu blo­ (stadion Gii
sume fără precedent în spus dineul — cea mai bu­ Martinescu şi Adriana cul respectiv, locatarul Po­ studenţesc
Iaşi' ..stadio)
construcţia de locuinţe, în nă asociaţie pe municipiu, VIAŢA ÎN COLECTIVITATE Muscă, Maria Tonela, V-asi- pa Ioan s-a oferit să-l scoa­ denţesc) ;
modernizarea şi sistemati­ cea cu numărul 88 de pe le Stingă şi Nicolae Curuţ. tă din încurcătură. Oame­ F.C.M. Braş
zarea localităţilor. Realita­ strada Minerului, asociaţia —■ Din cînd în cînd, con­ nii se ajută reciproc în Mureş — F
tea de care vorbim este 32 de pe bulevardul Le- tarii de aici îşi rezolvă cu fort, un grad corespunză­ tinuă locatarul, în cîte unul multe împrejurări. Este dea ; Ctiimi;
Steaua ; F.C
pregnant ilustrată la De­ nin, 18 din Dacia, 25 din posibilităţi proprii multe tor de civilizaţie. Pentru mai străbat spre exterior încă o calitate umană ce Universitate;
va, mai mult de două Bălceseu. Mă opresc însă din problemele care sînt cel mai mulţi, asimilarea accente pronunţate de in­ se' dezvoltă trăind în co­ Olt — Dinai
treimi din populaţia ora­ la asociaţia nr. 14, care ale întregii colectivităţi. s-a făcut trainic.' Pen­ dividualism. Am avut un lectivitatea numită bloc. Hunedoara
Timişoara ;
şului optînd pentru acest cuprinde blocurile M 1-2-3 Ordinea din jur, curăţenia tru alţii adaptarea e mai caz la blocul D 4. Oamenii Gloria Buză
mod de viaţă. de pe strada 23 August de pe casele scărilor, din greoaie şi în sprijinul lor au vrut să-şi amenajeze Cultivarea unor asemenea dole vor inci
trăsături la indivizi în ca­
La condiţii superioare şi blocurile D de pe stra­ parcarea dintre blocuri viu vin alţi locatari. grădini de zarzavat în spa­ drul colectivităţii nu este
sub raport material se re­ da Mărăşti. Este o asocia­ în sprijinul afirmaţiei. Dacă responsabilitatea tele blocului. Nimic rău. spontană. La baza ei stau Posturile s
levă însă în mod firesc ca­ ţie de blocuri proprietate Sunăm ia uşa aparta­ colectivă pentru modul în Numai că unul dintre lo­ noile condiţii de viaţă ofe­ di o vor trar
lităţi şi valori noi, dar se de stat în cadrul căreia mentului în care locuieşte care e gospodărit locul în catari a ocupat o mare par­ rite oamenilor, îndelungata tiv, aspect
etaj
jocurile
impun şi cerinţe noi. Via­ oamenii se străduiesc să tovarăşul Ion Haţeganu. care trăiesc a devenit pro­ te din teren nelăsîndu-le muncă de educaţie prin co­ se va efeclu;
ţa în asociaţie trebuie să răspundă eît mai bine ce­ Locuieşte aici de cînd s-au prie multor oameni ai res­ altora posibilitatea să-şi a- lectivitate, proprie timpu­ I, în cadru]
s ti m u leze respons-abiiitatea rinţelor vieţii în colectivi­ construit blocurile, de 12— pectivei colectivităţi, din menajeze un strat. Indivi­ lui nostru. bal- minut c
colectivă faţă de gospodă­ tate. ■ Au şi probleme dar 13 ani. Aceasta i-a permis cadrul ei nu lipsesc anima­ dualismul său a şocat pe începere ,dc
rirea casei devenită „a merită cunoscute şi mai eu să-şi facă o seamă de pă­ torii, cei mereu situaţi în ceilalţi locatari care au ce­ ION CiOCLEI