Page 2 - Drumul_socialismului_1984_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 337

Htaaiea de văzduh

Primeşte, deci, din ţara nestinselor O patrie de aripi răsfrântă în cuvînt
păduri, 13,30 Teii
14444/1^ floarea de cer cu dalbă corolă de Şi-un continent de păsări pe bolta largă 1-1,3., Ea
ninsoare, a frunţii 16.35 min Imn
numai văzduh respiră pctalele-i de nor mai am eu, cît stă dreaptă tulpina doc
dar rădăcina scurmă-n colinele de sare... 16,10 Aug
de pămînt nim
Cît va lucra lumina în carne şi-n cuvînt 17.00 inel
ce-mi sprijină sub ceruri izvoarele lui.
Ş» cît va arde raza deasupra tîmplei mele,
şi munţii... 19.00 Teii
lor)
o patrie de oase mai am eu în pămînt J9,20 Noi
Prin August (III) ceştia, în însăşi inima Jarii, să-mi sprijin călcîiul şi zborul drept IOAN EVU 19.35 Tel<
se afla Wermacht-ul, acea
Fi In
20.00
monstruoasă maşină de răz­ sub stele.
boi cu serviciile sale rafi­ (cot
Dar, cel puţin in cazul pe atunci centrul executiv nate de informaţii, se alia sci
romanelor inspirate din tre­ al revoluţiei, inima viguroa­ 21.25 Buc
Gestapo-ui/ cel de sinistră ieri
cut, documentarea prin să şi incandescentă a Capi­ faimă, se afla, in sfirşit, lor)
lectură nu e suficientă. Mai talei, Comandamentul For­ întregul aparat represiv al 22.25 Tclt
lor)
e neapărată nevoie să ţelor Patriotice. Am urcat dicta tarii militar o -fasciste ; K VIATA LiTERAR- 22,35 Un
străbaţi cu pasul locurile eu însumi panta pe care autohtone. Şi totuşi, ni­ ff $ s-V V.v • ş \ lor)
care au fost scena de des­ intr-un iureş au urcat-o meni n-a aflat nimic din :vV ?;:J ARTISTICĂ 23.00 inel
făşurare a evenimentelor. forţele noastre în noaptea :i- si., v-r-: S Iui.
' i
Numai cutreierind Bucureş- ceea ce, în tăcere, cu lu­ - i; : ' tltflil
tiui am putut să pătrund de 23 spre 24 August, pen­ ciditate, cu răbdare şi cre­ • Repere ale activi­
tru a cuceri — de fapt, pen-
dinţă în destinul ei, pregă­
în intimitatea acelor eroice •; .% & • * 1 * 1 tăţii scriitorului. La
zile, urmărindu-le desfăşu­ tea Jara. Dintre miiie de Compania de pompieri
rarea ceas cu ceas, pină la patrioţi care ştiau, nici unul din Deva a avut loc o
a ajunge să respir eu in- n-a trădat. Printre miile aşteptată întâlnire a iu­
BUCUR
sumi aerul dens, fierbinte, ^PRIVELIŞTI de patrioţi care ştiau n-a bitorilor literaturii cu dioprogri
dramatic şi justiţiar al ce­ existai nici o coadă de to­ binecunoscutul scriitor La ordin,
por. O singură şoaptă n-a Radu Ciobanu, întâlnire
lor douăzeci şi patru de ore tru a recuceri - Şcoala organizată de Bibliote­ tură; 7,0(
Revista ]
care au decis destinul de de Război, actuala Acade­ răzbit, o singură ezitare nu ca judeţeană. Cu acest rul melo
le-a umbrit fapta menită să
azi al patriei, grăbind toto­ mie Militară, pe care gene­ dea un nou curs istoriei. prilej, autorul romanu­ ţaţele trj
dată sfirşitul celui de al ralul Hansen o transforma­ Această supremă solidari­ lui „Dreptul de-a înce­ Buletin i
dienţa r£
doilea război mondial Am se in fortăreaţa disperării zare, această exemplară Li­ pe" a vorbit despre eve­ de ştiri;
străbătut împrejurimile de rară radi
unui orgoliu absurd şi fa­ ni tate este, poate, ceea ce nimentul sărbătorit cu de muzic
la Băneasa cu istoricul pod
limentar. Dar pe unde n-am admir cel mai mult in spi­ atîta însufleţire de în­ lcţul 11 ;
unde s-a frint penibil trufia ritul lui 23 August 1944. tregul nostru popor la Ştiri; 11,0
teutonă a generalului Ger- umblat ? Pentru ca apoi, din 23 August, cu referiri tr-un gh
stenberg, cel convins că din- toate cele văzute, care se Este aceeaşi unitate care directe la cartea proprie bHcitatc;
drologic;
tr-o singură mişcare, ca pe adăugau acum, intregin- ne-a caracterizat in toate > Lr care oglindeşte acest Ştiri; 12,0
0 tablă de şah, „va face du-se fericit cu cele citite, momentele dramatice, de 12,35 Din
să desluşesc aceeaşi stea răscruce, din istoria patriei. moment de seamă al lui; 12,
ordine" în Bucureşti. M-am Aceeaşi unitate care ne so­ istoriei naţionale. Radio-Tv.
plimbat meditind solitar în cardinală a unităţii popu­ lidarizează şi azi, garanţie o „Agora (93)“. Revis­ la 3 ; 15,,
lare.
umbra generoasă şi paşni­ în cele din urmă a tuturor '• - \ V , N ţv r- ^ ta vorbită „Agora" de la 16,00 Bule
x
Muzică p
că a copacilor de pe Aleea Istoricul act de la 23 Au­ izbim!lor noastre viitoare:, - jk .% „ • Brad, inedită şi cu atfit percta „Li
Alexandru, acolo unde, la gust 1944 a fost rezultatul unitatea neamului, mindria r ia# vl§f ' Strauss -
unei acţiuni Îndelung şi mai apreciată modalitate Buletin d
numărul 23, în clădirea cu şi suportul demnităţii noas- ) de exprimare, se apropie le ; •’ "sern
aer solemn şi tihnit care minuţios pregătite, la care tre ca indivizi şi ca popor, ţ de numărul centenar. 1' iz
găzduieşte azi, pare-mi-se, au luat parte zeci de mii Ediţia sa din august a du 17,45
dc muzic.
ambasada Poloniei, se afla de oameni. Printre toţi a- RADU CIOBANU | ELIZA HIREAN s i,Dru m spre Cabana Rusu“. fost dedicată gloriosului Orele seri
jubileu al poporului ro­ nai; * s<
sugest
mân. Binecunoscutele-i iojurnal;
i i rubrici au cuprins poe­ dans; 23,3
muzical.
Ionel Pop „Văpaia Seară de muzică clasică zie, proză, „Oameni de
ştiinţă di.n Ardeal", Car­
Concertul de muzică cla­ bilitate esenţial orientată de asimilare şi al plăcerii net plastic, File de isto­
Apărută la Editura Emi- O notă mai puţin întâl­ sică desfăşurat în faţa Mu­ spre trăirea în cotidian a ludismului muzical, carac­ rie, muzică, revista re­
neseu, cartea se circum­ nită în volumele preceden­ zeului judeţean din Deva idealului, care, permanent teristice acestui creator. vistelor ş.a. Coloane de
imagini a abordat as­
scrie atmosferei generale a te ne întâmpină în prozele a fost unul dintre momen­ contrazisă de replicile Unei Orchestra Şcolii genera­ DEVA: i
tele inedite ale ediţiei a exteriorităţi ce nu-i este pe le nr. 8 Deva, condusă de pecte privind probleme­ I-II (Patri
operei fostului editor al „Povestea bărbii" şi „A- le păcii şi dezarmării în
XV-a a Festivalului cultu­ măsură, generează o muzi­ prof. Octavian Ncgreanu, got (Arta)
revistei „Carpaţi", expri- zor", în care povestitorul rii şi educaţiei socialiste că penduiînd mereu între a întregit ecranul sonor concepţia partidului şi Strada Ha
mînd, intr-o manieră ar­ îşi surprinde eroii în si­ hunedorene „Sarmis". în intensă nostalgie, delicată baroc, cu „Andante" de statului nostru. sala A);
narilor (M
tistică tonifiantă şi sedu­ tuaţii tragi-comice, dove- decorul de epocă oferit de intimitate sugerată prin C.W. Gluck — compozitor Taţii şi b
splendidul edificiu — arcuiri melodice de o sua­ reprezentativ al genului Balul de
cătoare, funciara dragoste dindu-se posesorul resurse­ (A r t a) ;
„Măgna Curia" şi multise­ vă mulţumire şi imagini dramatic din epoca de tran­
şi admiraţie faţă de gran­ lor de autentic şi savuros culara Cetate, vestigiile pline de sarcasm, ironie, ziţie între barocul şi clasi­ Lişca (Pai
dioasa, complexa şi taini­ umor. trecutului s-au împletit caricatural, grotesc. Din cismul muzical —, „Arie" murdară
ca alcătuire a naturii, în Acţiunea îmbibată de tulburător cu armonia su­ arta sonoră a barocului din „Suita III" de J.S. Poşta (7 Noiem
Lişca
(C
mijlocul căreia autorul mister din cea mai extin­ netelor izbucnite spre înalt european, orchestra „Cor- Baeh — geniu a cărui pu­ CAN ; c.
tere selectivă a sintetizat
viniana" dirijată de prof.
trăieşte adevărata euforie să povestire — ce împru­ în urma uriaşelor decantări Dan Boar (Şcoala generală în exipresil artistice noi tot redacţiei ceafărul) ;
ale unor personalităţi mu­
existenţială, sentiment co­ mută titlul întregului vo­ zicale ce au strălucit de-a nr. 4 Hunedoara) a inter­ ceea ce pînă la el alcătuia surîs în A
nem’"-
municat încă din prima po_ lum — se desfăşoară tot lungul timpului. pretat Concerto grosso op. marea tradiţie a muzicii NICOLAE SERGIU VIN- SCX,. d£
HUNEDORA.
Ne
vestire a volumului („Be­ Duetul instrumental Vir­ 6 nr. 9 de Arcangelo Core- italiene, franceze, germane. TILA — sinceritatea dum­ (Muncitori
în lumea mirifică a singu­ gin ica Baltac — vioară şi lli — a putut fi urmărită „Primăvara" din „Ano­
bucură
cu
francheţea
ţie"). rătăţile; de la apa Fru- Ana Duţică — pian (pro- elaborarea minuţioasă, gri- timpurile" de Antonio Vi- neavoastră, exprimaţi gindu- Serbările i
rare
vă
BRAD ;
Dacă volumul precedent valdi, cu armoniile carac­ ide in scrisoarea pe care (Steaua r,
teristice zonei de senină­ oc-o adresaţi. E in firea
transfigura trăirile încăr­ lucrurilor ca omul să nu Păcală —
tate şi lumină a barocului fu* mulţumit cu ceea ce tria); Int,
cate de bucuria şi durerea italian — spre care con­ farm. ia un moment dat. (Flacăra);
amintirilor cinegetice, pes­ stant ne îndreptăm : pu­ 'înde spre mai mult, mai Detaşamet
te prozele din actualul vo­ blic, interpreţi, muzicologi, bme, mai înalt. Ne-a plă­ (Casa de ,
cut „Tablou 11 , „Norii 11 . Dar
Dragostea
lum pluteşte un inefabil moasei şi se situează la fesoare la Şcoala generală ja deosebită proprii scrii­ compozitori — a în'cheiat mai aveţi şi „explozii" ca­ cia); BR.
seara de muzică clasică,
re denotă că e necesar să
parfum elegiac, izvorît din interferenţa dintre real şi nr. 4 Hunedoara) ne-a con­ turii corelliene —, şi Con­ binevenit imbold in reali­ vă limpeziţi stilul. Prea SIMERIA:
versuri
alambicate
multe
dulceaţa amintirilor despre fantastic, dintre adevăr şi dus în lumea caracteristi­ certo grosso op. 6 nr. 1 de zarea unor viitoare mo­ ■a care se adaugă rinduri reşul); ÎL
lucruri „care au fost şi nu fabulaţie, constituind o a- că muzicii lui Sergheî Pro- G.F. Hanidel — exemplu mente de acest gen. „de plictis", imagini dure : lelor — s
„Muşc / cu inima dintre
mai sînt şi nu vor mai fi“ devărată invitaţie la re­ kofiev („Vals"): o sensi- elocvent al puterii uriaşe ANA FODOR dinţi/ haotic basorelief/ na).
flecţie asupra raportului Nu cade 11 , sau „Scrijelesc
(„Rămas bun, Uncheşul 66 cu prelungul colţ al ochiu­
dintre mit şi realitate. Se 0 fată şi un robot cu „suflet
meu drag", „Ursarii”, „Un lui", „Fericire de-asfalt /
prea poate ca scriitorul Sa-ţi mingii bătăturile".
epitaf şi un mormânt" s-o fi situat în finalul vo­ Filmul este un răspuns cărilor legendei Galateei şi în dublu sens : maşinile re După cum se poate dedu­
ş.a.). lumului tocmai pentru a-şi polemic la moda superpro­ a cîtorva eroi shakespea- „umanizează — sufletele ce, prea multe inegalităţi
11
calitative ale scrisului.
lăsa cititorul în suspansul GIIEORGHE AIOANEI —
Povestirea caldă şi pate­ ducţiilor cu extratereştri şi rieni. Peripeţiile fanilor se „robotizează", de regulă Timpul
acestei ispititoare medita­ bătălii cosmice Galax. „talentatului" computer pe o variantă comică. CERTEJ. Gînduri omeneşti, azi, 1 sep
tică, se îmbogăţeşte cu ele­ dar deocamdată atil. Aten­
ţii din care pornesc izvoa­ Scris, regizat şi animat de (cîntâ, declamă, desenează) Pelicula este o risipă de ţie însă să nu cădeţi în mea va
mente descriptive, cu date, rele literaturii. Ion Popescu Gopo, cuprin­ au valoare de pretext pen­ motive şi de inteligenţă, a- desuetudine şi mai ales, a- cerul vai
cu informaţii şi amănunte înseriindu-se în cea mai de elemente de science-fic- tru ca Gopo să-şi afirme mestec savant de animaţie tenţie... la corectitudinea sufla mo-,
sud-est. 7
scrierii.
pline de farmec şi curiozi­ bună tradiţie a literaturii tion, fiind totuşi o poveste încă o dată pasiunea sa şi secvenţe jucate, o para­ ni VID RUSU — HUNE­ nime vor
7 si 13 gr
tate, apoi se pătrunde de noastre cinegetice, ilustra­ de dragoste căreia fantas­ incandescentă pentru plas­ dă de idei pentru mai DOARA. Scrieţi versuri în xin.o inti
ticul îi este „mască", ase­
multe filme. Iar distribu­
tică, literatură şi muzică.
manieră clasică, cu tema­
gravă şi profundă medita­ tă de Al. Odobescu, de I. menea robotului însuşi, nu Printre aceste tentaţii cul­ ţia, în care Mariana Caba- tică istorică — patriotică. Dimineaţa
văi.
ţie izvorîtă din experienţa Al. Brătescu-Voineşti şi de „substanţă". turale, Gopo, care-1 joacă nov — fascinantă, sensibi­ Izbutită strofa „Văzduhul La mtu:
verii freamătă sub noi/ Şi
de viaţă şi din gîndirea marele său prieten Mihai Subiectul poate fi rezu­ pe Gopo, deschide nenumă­ lă şi cuminte în rolul Ma­ rouă plînge în genunchi pe in gen ere
Sadoveanu, Ione] Pop ofe­ scuturi/ Străbunii ies gă­
etică a nonagenarului ce-a mat într-o frază : un băiat rate ferestre prin care fan. rianei, Radu Buznea — în­ tiţi ^ de sărbători/ Reincar­ cerul var
ră cu volumul de faţă do­ nebăgat în seamă şi timid tezia zboară către sferele că student la I.A.T.C., cu naţi în cioeîrlii şi fluturi". za sint p
traversat secolul celor mai vada unei inepuizabile for. iubeşte o fată şi, neştiind meditaţiei dar filoanele un joc plin de promisiuni, Atenţie Ia ritmul interior ploaie. Vi
mari şi mai spectaculoase ţe creatoare,. în care fiorul cum să i-o declare, con­ profunde ale subtextului, Adela Mărculescu — un al unor croind impre­ minenţa i
care,
versuri
şchioapătă,
11
transformări din evoluţia- trăirii incandescente a sen. struieşte un robot cu aju­ inteligent intuite, sînt pă­ „jandarm cu haz, George sia de trunchiere. Pentru
zile : V
societăţii umane. Uneori tiimentului naturii se con­ torul căruia îi va „spune" răsite grăbit, locul lor o- Constantin — „trecînd" HIDAN GHEORGITE — moaşă, c
verteşte în ţesătura poves­ fetei „toată dragostea sa". cupîndu-1 preocupările de prin film, dar fiind totuşi HUNEDOARA. Sînteţi un Izolat, sp
plăcerea povestirii devine om de inimă. Aţi trăit e-
tirii învăluitoare ee-şi pre­ Pe această canava se bro­ tehnică film ic ă propriu-zi- acolo, Mircea Daneliuc — valului a
contaminantă şi se-nehea- dează o tandră şi elocven­ să. un personaj dintr-o buca­ venimente însemnate ale ploaie. Vi
lungeşte reverberaţia în Istoriei poporului nostru. E derat din
gă „La cabana din Crean- tă pledoarie pentru artă şi în altă Ordine de idei, tă — joacă frumos alături lăudabil eă încercaţi să ic rile mini
sensibilitatea cititorului a- aşezaţi si în poezie. Dar
ga-mare“ într-un adevărat pentru omenesc, o pledoa­ există în acest film o ha­ de Gopo şi de Galax, este cu mare grijă. grade, iai
semenea ecoului într-o ca­ rie edificată din interiorul lucinantă împletire a vii­ tot o demonstraţie de in­ tre 24 şi
protocol ce aminteşte de rolog de !
vitate rupestră. erei noastre electronice, torului cu prezentul, dar teligenţă. MINEI BODEA cenco).
„festinul epic" sadovenian dar fără nostalgii „retro", şi un transfer subtil de
din „Hanul Ancuţei". Prof. DUMITRU SUSAN şi desenul gingaş al invo­ mecanic şi uman realizat VERONICA PALADE