Page 21 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 21
ÎN ÎHTiMPINAREfl CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P. C. R.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ»
30 000 tone de minereu extras suplimentar
în primele opt luni ale mai scurt timp vrem să din cadrul sectoarelor Va
anului, cinci sectoare de vorbim de „plusuri" şi la lea Morii, Brădişor şi Va
C I A L I S M I I L Barza — Musariu I şi II, economia naţională îl aş forţele şi grosul lucrărilor
la întreprinderea minieră
acest sortiment, pe care
Masîndu-ne
Arsului.
lea
Valea Morii, Brădişor şi
teaptă de la noi. Ceea ce
de producţie şi de investi
se va întîmpla.
Valea Arsului — au extras
ţii în zonele mai bogate
suplimentar planului peste
Dar „plusul" celor
—
în conţinuturi de metal aitn
30 000 tone de minereu.
fără
îndoială,
un
Este,
bază, tovarăşe secretar ?
tivitatea în subteran cu 6,5
succes remarcabil al har cinci sectoare ce are la reuşit să creştem produc
— în primul rînd buna
la sută poşte nivelul pla
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al nicilor mineri de la Bar organizare a muncii şi hăr nificat.
za, care face cinste colec nicia minerilor. Apoi, o Marea majoritate a bri
tivului acestei Unităţi, mare preocupare responsabilă a găzilor din sectoarele a-
furnizoare de materii pri^ ca d relor tehnico-i ngi ne reşti mintite înscriu zi de zi dc-
mc economiei naţionale,
Anul XXXVI, nr. 8 342 VINERI, 7 SEPTEMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani este un exemplu grăitor
despre modul în care se
întâmpină aici Congresul
al XIII-lea al partidului.
Viorel
Tovarăşul
Popa,
Proiectul de Directive ale secretarul comitetului de
partid* pe întreprindere, păşiri de plan. Cu cele mai
Congresului al XIII-lea al partidului ne-a spus : I.M. BARZA semnificative producţii da
— Ne bucură acest suc te peste plan în perioada
ces, dar satisfacţia noastră din subteran pentru asigu la care ne-am referit, se
rarea permanentă la toate
Orientare fermă spre dezvoltarea Pentru că la noul obiectiv fronturile de lucru a ma evidenţiază brigăzile con
nu este deplină. De ce ?
duse de Constantin Ivan,
minier intrat în exploata terialelor necesare, întări Ilie Bădău, Pavel Jigărea-
re la începutul anului cu rea disciplinei, utilizarea nu, Ioan Vlăgea, Florian
multilaterală a României socialiste rent — Valea Morii — eficientă a fondului de Stănean, Mihai Negoci,
Gheorghe Jurca, maiştrii
timp, aplicarea măsurilor
n-am reuşit să punem toa
te lucrurile la punct, ră- cuprinse în programele de şefi de revir Mircea Mi-
Comuniştii, întregul nos nimată puternic de aspira creştere a productivităţii heţ şi Gheorghe Rusu, de
tru popor, au în faţă pro ţii noi, de împliniri noi. mînînd restanţieri la ex muncii şi altele. la investiţii Gheorghe Mo-
iectul de Directive ale Con Aşa cum arăta secretarul tracţia de minereu cupri canu şi Mircea Matei, iar
— Sporul de producţie
gresului al XIII-lea al general al partidului, to fer. Atingerea capacităţii obţinut — a intervenit teh de la compartimentul „e-
partidului cu privire la varăşul Nicolae Ceauşescu, nominale de preparare la lectromecanic" Voiou Ma-
dezvoltarea econom ico-so- în cuvin tarea la adunarea noua uzină de cupru şi nicianul principal Nicolae tieş şi Gheorghe Oană —,
clală a României în cinci solemnă consacrată aniver extragerea minereului în Baba, de la- sectorul inves formaţii care în mod con
nalul 1986—1990 şi orien sării a 40 de ani de la eli carieră la nivelul planificat tiţii — se datorează, în e- stant, în cele opt luni tre
:
tările de perspectivă pînă berarea ţării, şi cum se sînt două principale pro gală măsură, şi extinderii cute din an, au realizat
în anul 2000 — document menţionează în preambulul bleme cărora comitetul de metodelor de exploatare de depăşiri cuprinse între 12
de excepţională însemnăta proiectului de Directive, partid şi consiliul oame mare productivitate, cum şi 13 la sută.
te ideologică şi politico-or- comparativ cu anul 1945, nilor muncii le acordă cea sînt cele în subetaje şi cu LIVIU BRAICA
ganizatorică, care funda producţia industrială a ţă mai mare atentie. în cel întnagazinare, la raioanele
mentează, pe baza realită rii este în 1984 de peste
ţii actuale, strategia dez 100 de ori mai mare, iar
voltării viitoare a patriei producţia agricolă a sporit
noastre socialiste. de circa 7 ori. Au cunos : CAMPANIA AGRICOLA j DE: TOAMNĂ
Citirea şi recitirea pro cut o puternică înflorire
iectului de Directive repre rabilă, se întemeiază trai ştiinţa,. învăţămîntul şi cul
zintă o lectură cu adevă nic pe o fundaţie monu tura —■ factori fundamen
rat tonifiantă, avînd darul mentală, alcătuită din cel tali ai progresului econo- In centrul atenţiei - pregătirea temeinică, la înalt
inegalabil de a ne umple mai solid material — pro mico-sociaî al ţării, ai fău
conştiinţa şi inimile de sa fundele transformări revo ririi cu succes a noii orîn- nivel calitativ a producţiei de cereale a anului viitor!
tisfacţia deplină pe care luţionare înfăptuite de po dliiri. In această perioadă,
ţi le pot da împlinirile, porul nostru în cei 40 de produsul social înregistrea
cuceririle revoluţionare fă ani ele revoluţie şi con ză o creştere de 28 ori, iar Indicaţiile şi orientările gi.ee superioare. Toate ma gătiri a terenului, efectuă
ră seamăn ale construcţiei strucţie socialistă. venitul naţional de 82 ori. cuprinse în cuvîntarea şinile şi utilajele necesare rii la timp şi de calitate
socialiste, conduse de Pe această fundaţie se De pe o asemenea bază t o v a r ă ş u l u i Nicolae Iâ pregătirea terenului şi a semănatului. Mecaniza
partid. Căci, înainte de toa află, de fapt, astăzi, o nouă, modernă, edificată Ceauşescu,. secretarul gene la semănat au fost repara torii Vasite Popa, Cornel
te, Documentul, ca orice Românie nouă, în plină ra! al partidului, la Con te şi revizuite şi se va asi Ceuţă şi Par tenie Popa au
construcţie sănătoasă, du transformare, dinamică, a- (Continuare in pag. a 3-a) sfătuirea de lucru de la gura însămînţarea culturi arat şi pregătit în bune
C.C. al P:C.R. pe proble lor cu respectarea normelor condiţii o suprafaţă de 40
mele agriculturii, industri agrotehnice stabilite prin ha. Nu însămînţăm nici un
DEZVOLTAREA EC0N0MIC0-S0CIÂLA ei şi activităţii de partid, lege, în timpul optim. De hectar după păioase. Avem
vizează luarea unor măsuri asemenea, există preocu în acest an premergătoare
A ROMÂNIEI ÎN CINCINALUL 1988 - 1990 hotărîte care să conducă pare pentru fertilizarea co bune, cum sînt mazărea,
la obţinerea în anul viitor respunzătoare a terenului, trifoiul, cartofii şi porum
a unor producţii cit mai în această privinţa sînt in bul. Sămînţa pentru grîu,
l>une la culturile de cerea să unele dificultăţi, deoa orz şi pentru secară o a-
PRODUSUL SOCIAL le păi o ase. rece nu s-au asigurat în vem asigurată. Nu dispu
în legătură cu măsurile cantităţile necesare îngră- nem însă de îngrăşăminte
şi acţiunile ce se între şămintele chimice. Faţă de chimice în cantităţile sta
% prind în Consiliul unic a- necesarul de 870 tone, s-au bilite. Vom depune toate
groindustrial Haţeg pentru primit numai 140 tone. eforturile pentru traduce
traducerea in viaţă a sar în această toamnă, în rea în viaţă a indicaţiilor
cinilor de mare răspunde consiliul unic Haţeg se vor şi orientărilor stabilite de
re ce revin conducerilor u- însămi,nţa peste 2 000 ha tovarăşul Nicolae Ceauşescu
nităţilor agricole, cadrelor cu grîu-setară, 350 ha orz la recenta Consfătuire de
de specialişti, mecanizato şi 350 ha masă verde pen lucru de la C.C. al P.C.R.
rilor şi ţăranilor coopera tru furaje. La C.A.P. Pui, aşa cum
tori, Ilie Ştefănie, ingine La C.A.P. Livadia îi a- ne-a informat inginerul şef
rul şef al consiliului unic, vem ca interlocutor pe Vir- Liviu Martinovici, se vor
ne spunea că amplasarea gil Radu, inginerul şef al însămîniţa în această toam
culturilor s-a făcut după unităţii, care ne spune : „în nă 190 ha cu grîu şi orz
cele mai bune plante pre această toamnă vom însă şi 30 ha secară masă ver-
mergătoare. Pentru a face mânţa 140 ha cu grîu, 25
însămînţarea în rînduri ha cu orz şi 30 ha cu se N. BAD1U
dese s-au reglat toate se- cară masă verde. Acordăm
mănătorile în mod cores atenţia cuvenită bunei pre (Continuare în pag. a 3-a)
punzător şi s-a asigurat o
cantitate mai mare de să-
mînţă din categorii biolo-
,
V.’AV.Wi*.VJ'.W.WAV.,W.>AVJ , AVJ , WV, ll AVATOmV.VW.mNWJ.V.W
,
Si:
:
Angajare unanimă, responsabilă pentru
* * K " . „
obţinerea unor producţii agricole sporite ‘-ţ' /
Adunarea de dare de premă de secretar general venit din documentele Con rea calităţii muncii şi vie {■ B . § 1 1
seamă şi alegeri a organi al partidului, chezăşie a gresului al XH-lea şi Con ţii locuitorilor comunei şi -
zaţiei de partid de la înaintării sigure a patriei ferinţei Naţionale ale parti întregului nostru popor. în ' m I
C.A.P. Hărău s-a desfăşu noastre pe noi trepte de dului, reliefînd totodată, acest context, s-a eviden 'm&k r ! p
rat în spiritul exigenţelor civilizaţie şi progres. ■» în lumina prevederilor Pro ţiat faptul că a crescut
şi orientărilor formulate Darea de seamă şi par iectului de Directive ale permanent rolul conducă « p i
de secretarul general al ticipanţii Ia dezbateri au Congresului al XIII-lea al tor al organizaţiei de imnmm 1 i
partidului, t o v a r ă ş u l partid, care a reuşit să u-
Nicolae Ceauşescu, la re nească şi să mobilizeze
centa Consfătuire de lucru ADUNĂRI DE DARE DE SEAMĂ SI ALEGERI toate forţele cooperativei
de la C.G. al P.G.R, pe agricole în vederea folo
problemele agriculturii, in ÎN ORGANIZAŢIILE DE PARTID sirii mai judicioase a pă
dustriei şi activităţii de mântului şi a mijloacelor
partid. Exprimînd voinţa tehnice, ceea ce se concre
unanimă a tuturor comu făcut o analiză profundă P;C.R. sarcinile ce trebuie tizează în obţinerea unor
niştilor din această orga şi cuprinzătoare, în spirit îndeplinite pentru creşte randamente superioare la
nizaţie, adunarea a adop critic şi autocritic, asupra rea substanţială a produc hectar la majoritatea cul
tat o hotărîre privind sus întregii activităţi polittco- ţiei agricole şi a contribui turilor, în creşterea efec
ţinerea realegerii la cel organizator'ice desfăşurate ţiei G.A.P. Hărău la rea tivelor de animale şi a
de organizaţia de partid lizarea fondului de produ
de-al XIII-lea Congres al
pentru înfăptuirea obiecti se agroalimentare al sta N. TIRCOB
P.G.R. a tovarăşului Nicolae velor economico-sociale în tului şi a fondului de au~ Vulcan — Bulevardul Victoriei,
Ceauşescu în funcţia su profil teritorial ce i-au re- toaprovizionare, la ridica (Continuare în pag. a 3-a)
