Page 29 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 29
în întîmpinarea Congresului
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! 1
al XHl-lea al partidului
Creşterea productivităţii muncii —
latură hotărîtoare a sporirii
C I A L I S M U L Şeful de echipă Ion Di- şi eficient experienţa ce
L HUNEDOARAc
producţiei materiale
tivului se îmbină armonios
nuţă, secretarul comitetu
lui de partid de la aglo-
şi dorinţa de afirmare a
meratorul II din C.S. Hu lor mai vîrstnici cu elanul
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C nedoara, face cîteva preci_ tinerilor. Există o atmosfe
ră bună de lucru, angajan-
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N l C.S. HUNEDOARA zări : tă. Primează spiritul de
— Munca spornică, în
cărcată de răspundere şi ordine şi disciplină mun
L ÎNSEMNATE sporuri j
/ UA PRODUCŢIA ) dăruire a comuniştilor, a citorească, de dăruire în
Anul XXXVI, nr. 8 344 DUMINICA, 9 SEPTEMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani I FIZICA \ întregului nostru colectiv îndeplinirea sarcinilor.
se materializează, de la Din rândurile colectivu
\ Amplificîndu-şi efor- ţ începutul anului, în 82 000 lui se disting cîteva „vîr-
l turile în muncă, side- i bone aglomerat feros obţi furi“, cum sînt muncitorii
/ rurgiştii hunedorcni ob- J
PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI Al XIII-LEA AL P.C.R. nut peste sarcinile de plan. şefi de echipă Gheorghe
\ ţin zi de zi noi şi tot \
\ mai înseninate succese L LA AGLOMERATORUL II
J în realizarea sarcinilor ) DE LA C.S. HUNEDOARA
Temelie solidă dezvoltării i de plan şi a angajamen- )
^ telor asumate în între- 1
i cerea socialistă. După ? La baza acestui succes Dineă, Florea Iordan, A-
DorU
Acurmuloaie,
dam
stau buna organizare a
în perspectivă a României socialiste l *>Pt luni de muncă rod- ' producţiei şi a muncii pe Titi Florea, lăcătuşul
) nică din acest an, ei ^
1 raportează un spor de i toate cele trei schimburi, Gheorghe Radu, maiştrii
/ aproape 330 milioane Iei J implicarea activă a orga Constantin Novac şi Nico
„România se aflâ Ia un asemenea stadiu de dezvoltare, cu o 1 Ia producţia marfă, pes- ^ nizaţiilor de partid, a co lae Georgescu, inginerii
i te 73 milioane lei în L muniştilor în soluţionarea Bpereşji Coloman, Roman
asemenea capacitate tehnică, socială şi umană, cu o asemenea i Plus la export, realiza- / problemelor pe care le ri Perini, Stelian Ivănică, şe
forţă politică si ideologică incit poate să privească cu încredere 1 rea suplimentară a mai ) dică procesul de producţie. ful de schimb Cornel Gprt-
— O altă pîrghie impor
^ mult de 83 000 tone a- l
viitorul". 1 glomerat feros. 10 700 ) tantă — arăta inginerul şan şi alţii.
— In secţia noastră, ia
NICOLAE CEAUŞESCU ţ tone cocs metalurgic de l Nicolae Ghiorghioni, şeful întîmpinarea Congresului
l bună calitate, 27 827 to- > secţiei — este exploatarea
) ne fontă, 3 300 tone o- ) intensivă a capacităţilor al XlII-lea al partidului
) ţol Martin şi electric, 1 de producţie, ceea ce a fă se desfăşoară o întrecere
Apariţia proiectului de turilor calitative ale creş tehnic şi calitativ al pro cut ca productivitatea socialistă susţinută, între
Directive aîe Congresului terii economice, dezvolta ducţiei, reducerea consu 1 3 200 tone laminate fi- ? muncii să fie realizată şi oamenii muncii, între for-
: nite, alte produse side- )
al XIII-<lea al partidului rea armonioasă şi echili na urilor şi valorificarea su 1 rurgice de mare impor- ^ mereu în creştere. Pe opt
reprezintă un minunat pri brată a economiei şi per perioară a materiilor pri ^ tanţă pentru economia i luni, la acest indicator a- GH. K NEGREA
lej de retrospectivă, de în fecţionarea activităţii în me, materialelor, combus i noastră naţională. J vem o depăşire de peste
sumare amarilor realizări toate domeniile vieţii eco- tibililor şi energiei, reali 5 la sută. în cadrul colec- (Coniinuare in pag. a 3-a)
obţinute de poporul nostru nomico-sociale. zarea Unor producţii sigu j ORAŞUL HAŢEG )
în anii trecuţi din cei de Se ştie că pentru a de re şi stabile în agricultu ) nirpăSTRT TA \
DEPĂŞIRI LA
al 7-lea cincinal — strălu taşa mai pregnant orientă ră, intensificarea recupe ) PRINCIPALII i
cită confirmare a .justeţei rile fundamentale ale ac rării materialelor refolosi- ^ INDICATORI 1
politicii partidului nostru tualei etape, partidul a a- bile, diminuarea costurilor l Oamenii muncii din /
care aplică principiile şi a- doptat, la Conferinţa Na de producţie şi îndeosebi 1 oraşul Haţeg îşi ampli- )
devărurile general valabi ţională şi ulterior, un im a cheltuielilor materiale, ) fică preocupările în i
le ale socialismului ştiinţi portant număr de progra creşterea mai accentuată a i producţie, hotărîţi să i
fic la condiţiile şi particu me speciale de însemnăta productivităţii muncii, a , întîmpine Congresul al '
larităţile României. te naţională. Acestea ori rentabilităţii şi eficienţei 1 XlII-lea al partidului )
Cei trei ani şi jumătate entează efortul material şi economice. în acelaşi timp, ţ cu rezultate deosebite. L
parcurşi - din actualul cin uman spre dezvoltarea mai spre a releva mai exact i Astfel, colectivul secţiei >
cinal au marcat preocupă puternică a bazei naţionale eficienţa, a fost perfecţio- I de mobilă şi-a îndepli- )
rile statornice ale partidu de materii prime şi ener ) nit planul anual la ex- i
lui pentru accentuarea la getice, ridicarea nivelului (Continuare în pag. a 2-a) 1 port, livrînd în plus i
l Partenerilor externi pro- '
) duse în valoare de peste î
1 4 milioane lei, meşte- I
/ -şugarii de la „Haţega- J
I ua" raportează o pro- )
(| ducţie marfă suplimen- l
l tară la zi de 2,8 mili- !
ţ oane Iei, iar cei de la )
„Retezatul" de 100 000 {
lei. I
Rezultate bune obţine 1
Şi colectivul de la în- \
treprinderea de bere, i
care în luna august şi J
în prima săptămînă din '
septembrie a realizat o i
producţie marfă peste J
Plan de 4,7 milioane lei, )
şi colectivul de la l Depozitate peste 700 tone furaje
I.P.I.L.F. care, în aceC- ?
aşi perioadă, şi-a depă- ) Strlngerea şi depozitarea ocupă de mobilizarea sus
şit cu 130 tone planul l tuturor resurselor de fura ţinută a forţelor şi mijloa
la conserve din fructe i je reprezintă una din lu celor de care dispune coo
şi cu 40 tone prevede- ) crările căreia cooperatorii perativa pentru a asigura
rile la conserve din l din Hărău îi acordă în depozitarea în continuare
carne. 1 treaga atenţie. Ca urmare, a încă 1 300 bone nutreţuri
în perioada care a 1 pînă acum, ei au transpor suculente şi fîmirt. Grijă
trecut din acest an, la ) tat în baza furajeră mai sporită se va acorda - în
\ nivelul oraşului, volu- 1 mult de 700 tone, în spe perioada următoare strân
i mul planificat al desfa- ? cial fibroase şi grosiere, gerii resturilor vegetale de
1 cerilor de mărfuri a ) în vederea bunei hrăniri la grădina dc legume şi de
In cei 40 de ani de la eliberarea patriei, producţia industriala a ^ fost depăşit cu peste 4 l a animalelor pe timpul la cultura cartofilor, cît şi
României a crescut de 100 de ori. l milioane lei. J perioadei de ştabulaţie, a celor, de la sfecla de za
conducerea unităţii se pre hăr.
* ■ • ■ ■ ■ » ■ * w . v v A v . v v v . v . w w . v r . v . w . v ^ . v A - o r r . v . v . v . v . v . v . v . v . v . - . v . v . v . v r , v . v . s v . v . v . v . v , ’ „ vv . v . v . v , v . v . - / . s v , v d - , v » s vv . s v . v . v r . w , v . v . v , V A " . - .
t
a
5110 kg grîu edlî ia hectar
înregistrând producţii me plante medicinale. La se tru mărunţirea grădină- proape calitatea lucrărilor
Unul dintre obiectivele judeţe şi intr-un număr dii la hectar de 5 110 Rg mănat am utilizat sămînţă rească a patului germina pe fiecare solă şi am fă
centrale ale politicii agra important de unităţi, pre grîu şi 6160 kg orz. din soiul Miraj, care, ca tiv. O dată cu discuirea am cut o specializare a trac
re a partidului pentru ac cum şi pe învăţămintele ce în ceea ce priveşte cul şi sămînţa de grâu, a fost încorporat în sol cîte 400 toriştilor pe feluri de ope
tualul cincinal, cît şi pen trebuie să le tragem din tura grâului, care a ocupat din categorii biologice su kg îngrăşăminte complexe
tru cincinalul următor — stările de lucruri negative, 140 hectare, am realizat perioare. la hectar, fertilizarea fiind raţiuni. Semănatul şi dis
prevăzut în proiectul de din lipsurile ce s-au -ma amplasarea pe 55 la sută O Stenţie aparte am a- 'completată fazial şi cu cuitul îl fac tractoriştii
Directive ale Congresului nifestat în activitatea din din suprafaţă, după plante cordat efectuării arăturilor cîte 150 kg azotat la hec Ion Jurj, Herman Zeii şi
al XlII-lea al partidului toamna anului trecut şi tar. Simion Nasta.
— îl reprezintă creşterea din primăvara acestui an, La semănat asigurăm o Indicaţiile şi orientările
producţiei de cereale. Re- este necesar să luăm toate C. A. P. R O M O S densitate corespunzătoare date de secretarul general
partidului,
al
tovarăşul
ferindu-se la necesitatea măsurile pentru asigurarea de boabe germinabile, ast Nicolae Ceauşescu, la re
sporirii recoltei de cereale efectuării lucrărilor şi în- fel îneît la recoltare să a- centa Consfătuire de lucru
adinei, la 25 cm, punind
păioase, în cuvântarea ros şăinînţărilor din toamna care părăsesc din vreme accentul pe -calitate. Pre vem cel puţin cîte 600— de la C.C. al P.C.R. şi ex
terenul, iar diferenţa a ur
tită la recenta Consfătuire acestui an în cele mai bu mat după prăsitoare, res gătirea patului germinativ 700 plante la mp la grîu perienţa proprie dobîndi-tă
de lucru de la G. C. al ne condiţii". pectiv după porumb şi ne preocupă în cel mai şi 500—550 plante la orz. stau la baza pregătirii u-
P.C.R. pe problemele agri Răspunzînd cerinţelor cartofi. Dintre cele trei so înalt grad, cunoscînd că De asemenea, am realizat nor baze temeinice produc,
culturii, industriei şi acti formulate de secretarul ge iuri cultivate, cea mai bu de această lucrare depin o bună erbicidare, lanurile ţiei de cereale păioase din
vităţii de partid, secreta neral al partidului, îh uni nă producţie — 5 500 kg la de hotărâtor calitatea şi fiind curate de buruieni.
rul general al partidu tatea noastră —• Coopera hectar — ne-a dat-o soiul uniformitatea la semănat. Cunoscînd că soarta re MIRCEA PATRINJAN
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae tiva ‘ agr.ieolă de producţie Transilvania. Cultura or De aceea, facem cîte două coltei o hotărăsc oamenii, inginer şef
Ceauşescu, a subliniat că s din Romos — am reuşit zului, care a ocupat 80 de discuiri şi o lucrare cu în special mecanizatorii şi ia C.A.P. Romos
„Bazat pe rezultatele bu an de an să depăşim re hectare, am amplasat-o du combin-a torul, concomitent specialistul din unitate,
ne obţinute într-o serie de coltele planificate, în 1984 pă eliberarea terenului de cu nivelatul terenului, pen am supravegheat îndea (Continuare în pag. a 3-a)
