Page 30 - Drumul_socialismului_1984_09

7 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 344 ® D

Temelie solidă dezvoltării Creşterea
Septembrie productivităţii

în perspectivă a României socialiste mult uitate. Şi in flutura­ muncii dumln:
Septembrie, prietene, ori- rea proaspătă a vîntului 8.30 La orizont.
(Urmare din pag. 1) trivit prevederilor, în şi un cinematograf la Pe­ cit ţi s-ar părea de ciudat, am desluşit, abia simţită, Iar 1981—13
1981—1984 se realizează un troşani, căminul cultural înseamnă pentru mine de mireasma tulburătoare a (Urmare din pag. 1) 9,00 Almanahul
9.30 pe strajă i
nată aplicarea- noului me­ volum de investiţii de a- de la Cimpa, s-a extins fiecare dată un alt înce­ frunzei ostenite ce se apro­ 10,00r" iaţa satu
canism eeonomieo-financi- proape 950 miliarde lei, reţeaua de alimentare cu put. Noul an nu se mai pie de pragul rinduitei des­ maţii de lucru şi schim­ color)
ar. întemeiat pe principii­ punîndu-se în exploatare apă şi canalizare a loca­ naşte pentru mine de mult părţiri de ram. Şi tot a- buri — sublinia maistrul 11,15 Muzica pci
le autoconducerii muncito­ aproape 1 150 obiective noi lităţilor, spaţiile comercia­ in clinchetul de pahare al tunci, ca la un îndemn ne­ Ioan Postolache, preşedin­ 11,45 Lumea coi
13.00
Telex
reşti şi autogestiunii, au industriale şi agrozooteh­ le, pentru îrivăţămînt, cul­ Revelionului, ci acum, în văzut, codrii merei de brad tele comitetului de sindi­ 13,05 Album duri
fost create condiţiile par­ nice importante. în cel de tură şi altele. S-au con­ septembrie, cînd munţii sînt au prins a foşni lung, ca cat. La recenta adunare a ţial color)
ticipării oamenilor muncii al 4-lea an al cincinalului struit şi dat în folosinţă mai semeţi ca oricînd, iar vuietul unor îndepărtate oamenilor muncii s-au 17.00 Seara teici
garc (coloi
la fondul de dezvoltare e- a fost dat în exploatare 13 970 apartamente. pădurile îşi îmbracă cu ges­ ape. Am recunoscut in toa­ confirmat 70 de fruntaşi 18.50 1001 de ser
conomico-socială şi la be­ .Canalul Dunăre — Marea în acelaşi timp, produc­ turi solemne veşmintele îm­ te aceste semne vestirea individuali în muncă, 9 19.00 Telejurnal
lor)
neficii. Neagră — înfăptuire epo­ ţia fizică a judeţului a părăteşti. Acum, cînd se lui septembrie şi în suflet formaţii de lucru şi schim­ 19,20 Cintarca K
Aşa cum se subliniază cală a poporului nostru. crescut cu 532 000 tone de adună şi aşază in cămări mi s-a aşternut o melan­ bul A, care au obţinut 20.00 Seara, telev
în proiectul de Directive, Asemănător ansamblului cărbune net, 428 milioane temeinicia bucatelor. Cind colică şi blindă incintare, cele mai bune realizări. A- gare. Film
partidul nostru a acţionat naţional a evoluat în anii kWh energie electrică, copiii îşi pregătesc ghioz­ cum numai el îmi poate plicăm şi trei iniţiative lor). Dosai
rov.' Prcmi-
cu hotărîre pentru soluţio­ actualului cincinal şi eco­ 118 000 tone fontă, 090 000 danele in mireasma aceea dărui. muncitoreşti mobilizatoare, 21,25 Studioul şl
narea' problemelor comple­ nomia judeţului nostru. în tone c o c-s metalurgic, unică de caiete noi şi cre­ Primăvara e şturlubatică care vizează în principal (color)
xe ce s-au .ivit pe .par.cur-, ae.pşt interval au fost pu­ 683 000 tone ciment, 633 000 ioane proaspăt ascuţite, şi imprevizibilă. Vara e as­ soluţionarea problemelor 21.50 Telejurnal
sui realizării planului* ac­ se in funcţie 401 obiective tone miiieVeuri complexe care ne umplea de emoţie pră şi de atîtea ori lipsită tehnico-economiee pe care 22.00 lor) Închiderea*
tualului cincinal, pentru de investiţii, din care 108 etc. Producţia agricolă a toamnele de odinioară. A- de măsură. Iarna e cum le ridică procesul de pro­ Iui.
înlăturarea unor contradic. capacităţi productive, în­ sporit cu 19 450 tone la cum, cînd se aştern pe pa­ o ştim, lăsindu-ne mereu ducţie, creşterea producti­
ţii apărute şi depăşirea deosebi în minerit, side­ grîu şi secară, cu 3 570 to­ gina imaculată întîile cu­ in dorul zadarnic ol puri­ vităţii muncii,' ^economisi­ LUNI
greutăţilor determinate de rurgie, construcţia de ma­ ne la orz şi orzoaica, 5 500 vinte ale cărţilor viitoare. ficatoarelor, fabuloaselor rea materiilor prime, ma­ 20,00 Telejurnal
criza economică mondială. şini, între care preparaţiu tone la porumb, 48 000 to­ li presimt de obicei a- zăpezi de altădat'. Singură terialelor, energiei electri­ lor)
Şi, în pofida unor astfel de cărbune Petrila, carie­ ne la cartofi, 12 700 tone propierea cu mult înainte, toamna, în frunte cu au­ ce, întărirea ordinii şi diş-, 20,20 Ţara întrea
de greutăţi, economia ro­ ra Cîmpu lui Neag, oţelă- legume, etc. din misterioase şi inefabile riul septembrie, e in stare ciplinei, respectarea nor­ nă Congrct
lea al Pai
mânească s-a dezvoltat în ria electrică nr. 2, lamino­ Opţiunea majoră a parti­ semne. Anul acesta s-a in- să-mi dea sentimentul to­ melor de protecţia muncii. munist Roi
ritm susţinut, începînd rul nr. 2 de semifabrica­ dului privitoare la dezvol­ tîmplat pe la mijlocul lui nic al împlinirii. Poate pen­ 20,35Spre conni*:
— Este bine să precizăm
— muzică \i
un accentuat proces de te, instalaţia de tratare a tarea prioritară a industri­ august, cînd încă nimeni tru că acest ceas îngemă­ — spunea inginerul Roman 20,5040 de anii
modernizare. oţelului în vid, instalaţia ei- este permanent valida-, nu se gîndea la el. Mâ a- nează în miezu-i ascuns Pori ni, şef secţie schimb nouă (colo
Industria anului 1984 de producere a vatej mi­ tă de viaţă. Ea şi-a pus flam sus, pe piscul de pia­ şfirşitul şi începutul. In sep­ — că aşa cum s-a cerut 21,15 Tezaur fol
lor)
realizează o producţie mar­ nerale din zguri de furnal decisiv amprenta asupra tră al Cristianului Mare, tembrie se închide un cerc şi la recenta Consfătuire 21,45La zi in
fă de circa 1 180 miliarde la C.S. Hunedoara, bateria mobilităţii şi dinamicii tu­ iar prin văzduhul sticlos, de şi se naşte nevoia altuia. de lucru de la C. C. al eunde
lei, iar prin îndeplinirea nr. 2 de semieocs, uzina turor celorlalte ramuri şi o incredibilă limpezime, Nu văd în această lege P.C.R., programul privind 21,55Orizont t<
ţific
planului pe 1985 se va a- cocsochimică, turnătoria de sectoare ale vieţii eeono- vedeam întinzindu-se spre decît nesfirşitul şi desăvir- creşterea mai accentuată a 22,20 Telejurnal i
sigura pe întregul cincinal, piese din fontă de la C.S.V. mico-sociale ale patriei — miazânoapte-apus, pînă în şirea Firii. productivităţii muncii se lor).
un ritm mediu anual de Călan, întreprinderea de agricultura, transporturile, adinei depărtări, Ţara Ar­ Avem privilegiul, oriunde cere aplicat în condiţiile
creştere a producţiei-mar- piese de schimb, reparaţii ■ comerţul, serviciile publi­ dealului. Măreaţă, neclin­ ne-am uita in jur, să ne îmbunătăţirii necontenite a
fă industrială de 5,6 la su­ utilaje şi echipamente c- ce, cercetarea ştiinţifică şi tită, eterna. M-am închinat bucurăm de priveliştea pă­ calităţii producţiei. La noi,
tă. Ascendent a evoluat şi Leetrotehnice miniere Petro­ dezvoltarea tehnologică, în- ei, ca unui leagăn al Nea­ durilor. Priveşte-le, priete­ ritmicitatea în realizarea
agricultura, unde, în peri­ şani, instalaţia de poliure- văţămîntul, cultura şi arta, mului ce este, cu o tainică ne, acum, in septembrie, şi şi depăşirea sarcinilor de
oada 1981—1984 se reali­ tani de la I.C. Orăştie, Ţe- nivelul de trai şi calitatea sfială şi dragoste, de necu­ învaţă de la ele cum se plan se realizează în pa­ BUCUREŞTI ,1
zează o producţie de ce­ sătoria de mătase Lupeni vieţii oamenilor muncii. prins in cuvinte. Era a- poate-ntomna frumos, fără ralel cu încadrarea în in­ tualitatea în 60
reale eu circa 2 milioane şi fabrica de produse lac­ Fundamentate pe o ase­ tunci Ţara Ardealului scăl­ a muri. Şi, vorba Poetului, dicii de calitate.. Aici un 8.00 Itadioprogri
lor; 9,30 Magai
tone mai mare decît me­ tate Deva, s-au dezvoltat menea bază solidă, precum dată in lumina aceea au­ „nu şovăi, nu te-ndoi, nu roi deosebit îl are asigu­ cal. Emisiune d
dia cincinalului 1976—1980; I.U.M. Petroşani, între­ şi pe cerinţele dezvoltării rie şi moale, pe care scrii­ te-ntrista“. Căci, in aparen­ rarea asistenţei tehnice pe şi muzică:. 12,0
în anul 1984 s-a obţinut prinderea „Vidra" Orăştie, multilaterale, Directivele torii o asemuie întotdeau­ ţele înşelătoare ale oricărui fiecare schimb,, controlul pentru t- , i
v
i
jurnal;
cea mai mare producţie de s-au deschis minele de la Congresului al XlII-lea al na cu mierea. O lumină slirşit, germinează de fie­ tehnic de calitate exercitat trările ore..-str<
cereale păioase din istoria Valea Morii şi Coranda— partidului deschid Româ­ dulce şi îngăduitoare, care care dată un alt Început. pe fluxul producţiei, buna că uşoară a Ra*
României. Hondol. De asemenea, au niei certitudinea unor îm­ are darul de a-ţi aminti omogenizare a minereurilor nii; 13,30 Rad
în strînsă legătură cu fost date în folosinţă spi­ pliniri de proporţii impre­ lucruri şi intimplări de RADU CIOBANU ce le primim, operaţie pe femeilor ; 14,00
sclă; *4,40 Vâri
cerinţele economiei naţio­ talele de la Deva şi Ha­ sionante, , calea sigură a care o face colectivul de rice; 15,00 Ciul
nale, s-au dezvoltat trans­ ţeg, o sală dd gimnastică trecerii în stadiul de ţară la pregătirea materiilor 16.00 Buletin de
porturile, construcţiile, pre­ la Călan, stadionul „Jiul", mediu dezvoltată, realiză­ prime, condus de inginerul Virste ale slag
lG,30i‘
mânesc;
cum şi celelalte ramuri şi instalaţia de teleschi din rii exigenţelor noii calităţi Stelian Ivănică. Muzicii repro
sectoare de activitate. Po­ Parîng, staţia de salvare în toate domeniile. ...Revenim la sediul co­ Armatei; 1G.43
sonor; 17,35 1
mitetului de partid. Aflăm 18.00 Buletin de
de la tovarăşul Ion Dinuţă Radioauditoriun
diojurnal; 20,15
despre angajamentul de o- tragerii excepţii
hoare ale comuniştilor din noexpres; 20,20
cele patru organizaţii de rea scenă a j
Turneul melodi
bază, ale întregului, colec­ Radiojurnal; 22
tiv : La Congresul al XIII- mic sportiv; 22
Producţii medii la hectar .lea ai partidului, angaja­ tele tragerii
Pronoexpres ; ;
mentul asumat pentru în­
tregul an, de a da peste de dans; 23,00
Ştiri; 23,30—5,0
(Urmare din pag. 1) rat seminţele necesare din .lotului stabilit, pentru idea­ plan -85 000 tone aglomerat, muzical.
cele mai bune soiuri şi lizarea culturii intensive de va fi realizat şi depăşit
anul viitor. în acest scop, din categorii biologice su­ grîu pe o suprafaţă de 20 substanţial. Este legămîn-
avem efectuate arături pe perioare, pe care le-am hectare. Ca şi în anul tre­ tul aglomeratoriştilor de
toate suprafeţele eliberate selecţionat şi le tratăm ~u cut, nu vom îngădui nici cinstire a celui de-al XIII-
pînă acum şi am aplicat insectofungieide, respectînd un rabat la, calitatea lu­ lea Congres şi a actului
2 500 tone îngrăşăminte cu rigurozitate normele crărilor, ceea ce ne dă de voinţă unică, privind DEVA: Salută
organice pe o suprafaţă de realegerea t o v a r ă ş u l u i gigea f'-tria);
Teodc
;Art£
50 de hectare. Am stabilit tehnice prevăzute pentru certitudinea obţinerii unor Nicolae Ceauşescu în frun­ DOARa călăuz.
amplasarea judicioasă a această operaţiune. O a- recolte superioare de grîu I.M. Orăştie; cantina muncitorească. tea Partidului- Comunist (Modern — sal
culturilor şi ne-am asigu­ tenţie deosebită acordăm şi orz în anul 1985. Român ! ce vor zice (Mo*
B); Scopul şi
(Flacăra); Un r
(Arta); PETRO!
Scrisoarea pe care o a- vere — familia, copiii ! ! Căci mărilor (Parîng
vem în faţa ochilor dezvă­ Rînduri pentru un tată dorit şi aşteptat copiii aceştia te vor jude* neobişnuită (U
Zuzuc
ţiunea
luie o poveste tristă. Este ca mai tîrziu pentru toată brie); LUPEr*
VUI
(Cultural);
povestea destrămării unei împilarea şi toată tristeţea boiul stelelor —
familii şi un asemenea fapt cate, multe. După cum ne O plecare de un an la să, cu o femeie doar cu cîţi- în centrul universului şi a- pe care le-ai picurat-o în su­ (Luceafărul); Li
nu poate să stîrnească decît relatează ea, vremea înso­ lucru în străinătate n-a cla­ va ani mai în vîrsfă decît ea. poi să rînduieşti lumea după flete. la seama, se mai poa­ te băieţi şi o-
tristeţe şi amărăciune, cu rită a durat în familia Stan­ rificat situaţia în familie; a- Am spus despre Gheorghe vrerea sa. De unde atîfa te repara ceva ! (Minerul) ; A
atît mai mult, cu cît în ea ciu cam 13 ani, după care dică a clarificat-o într-un Stanciu că e o fire tiranică „EU" la un om care s-a per­ ...L-am părăsit pe omul a- Serbările galant
resc) ; URICANI
sînf implicaţi şi doi copii asupra ei s-au abătut norii fel nedorit. Cu îngăduinţa şi şi egocentrică. Nu fără mo­ fecţionat într-o meserie fo­ cela încă tînăr şi cu alură tczatul) ; BR/
(Steaua
roşie)
minori şi o fată aflată la neguroşi ai îndoielilor şi sprijinul conducerii brigăzii tiv. Am căutat să-l înfîlnim losind condiţiile minunate sportivă, cu un sentiment de BARZA : Trar.
vîrsta întrebărilor despre suspiciunii, ai adulterului cu de la Veţel a I.P.E.G., me­ pentru o discuţie. L-am în­ create de societatea noas­ neîmplinire în suflet. încer­ ben (Minerul);
propriul viitor. tot noianul de neplăceri pe canicul Gheorghe Stanciu a trebat de ce preferă o exis­ tră ? Cum permite un colec­ casem, şi cu prea puţin suc­ Povestea călătc
Ca să ne convingem că care un asemenea act îl a- primit în căminul nefamiliş- tenţă aventuroasă şî con­ tiv prestigios, ca acela al ces, să trezim în sufletul lui tria); Pe mâlc
Dunării albastr
scrisoarea a pornit de la a- duce într-o familie. Gheor­ tilor de aici o garsonieră, în damnabilă în locul uneia li­ I.P.E.G. Deva, atîta exacer­ sentimente mai bune. Tre- GEOAGIU-BĂI;
dresa de pe plic, batem la ghe a început să calce a- care s-a retras, după muite niştite, cu exercitarea co- _ bare a EU-lui ? cînd pe la poarta unei uni­ (Casa de cultur
uşa apartamentului 7 din lâturi. Şi asta după ce, îm­ peripeţii, cu ultima sa„ cu- reefă a tuturor responsabili- Potrivit afirmaţiilor lui tăţi de producţie, ne-a atras Yeti, omul zăi
cia); BRAZI: S
blocul 21, de pe strada Li­ preună, aduseseră pe lume Gheorghe Stanciu, pentru că atenţia un fapt. Pe poartă a ţii; CALAN: A
liacului din Deva. Cu per­ — trei copii. Intre timp, Da­ era singurul care aducea un teşit un om în halat. S-a zuc (Casa de (
misiunea gazdei, o femeie niela împlinea 13 ani, Ma- Pe urmele unei scrisori venit în casă, soţia şi copiii sărutat cu o femeie trecută MERIA: O afa*
mai corpolentă, între două rius — opt ani, iar Dănuţ — trebuiau să stea drepţi în bine de vîrsta celei de-a ră (Mureşul);
(Lumina)
tiera
vîrste, păşim în interiorul şapte. Rătăcirile soţului îl faţa sa. „N-au vrut să mun­ doua tinereţe. S-au sărutat, Balul de sîm
unui apartament spaţios, acuzau tot mai mult pe tată. cerire — o femeie cu aproa­ tăfilor paterne. „Nu înţeleg cească — strigă el. Să înţe­ semn indubitabil al statutu­ (Minerul).
mobilat modest, dar curat şi Firesc, într-un asemenea cli­ pe 20 de ani mai tînără întrebarea" — caută Gheor­ leagă atunci că eu sînt stă- lui lor de stare civilă. Apoi,
ordonat. mat copiii s-au lipit tot mai ca el. ghe Stanciu să cîştige timp. pînul I". Apucături condam­ după ce şi-au comunicat ce
De pe peretele uneia din­ mult de sufletul mamei. Nu Ce scene s-au petrecut în Înţelegea foarte bine, pen­ aveau de comunicat, omul
tre camere zîmbeşte ca la o trecea însă neobservat golul ultimii 7-8 ani în aparta­ tru că nu-i deloc încet la nabile, apucături străine vre­ co părul alb a luat-o pro­
amintire frumoasă o pere­ pe care-I lăsa în sufletul lor mentul 7 din blocul 21, de minte, dar nu-i convenea murilor noastre. Adică cine tector de după umeri pe fe­
che tînără. E o fotografie comportarea tatălui, fire ti­ discuţia. Cînd se lămureşte — şi ce — să muncească ? meia cu părul alb şi aşa au Timpul prob
azi, D septen
din tinereţe a soţilor Stanciu ranică şi egocentrică, „cali­ pe strada Liliacului, nu e că nu o poate evita, încep Cînd a părăsit pentru prima făcut 20 de paşi împreună. Vremea se va
- Gheorghe şi Elena. tăţi" la care se adăuga a- greu de ghicit. Nu e greu acuzele la adresa soţiei; pig­ oară familia, fata cea mare Apoi, el s-a reîntors la ros­ Cerul va fi v
„Nu v-aş fi scris acea pefitul pentru aventura ga­ de ghicit nici ce semne au mentate din cînd în cînd cu avea 15 ani, iar cei doi bă­ turile lui. Nu erau frumoşi noros după-arr
scrisoare — se dezvinovăţeş­ lantă, ieftină şi. compromi­ putut lăsa ele în sufletul remarca „nu mă poate obli­ ieţi cîte 10 şi, respectiv, şi poate n-au fost niciodată izolat vor cădc
ploaie
însoţite
te parcă Elena Stanciu — ţătoare. A făcuf-o o dată, ga nimeni să trăiesc cu ea, nouă. Mama lor avea dato­ frumoşi. Dar cită frumuseţe cări electrice,
dacă n-aş fi dorit din tot a făcut-o a doua oară. Dar celor trei copii. Deducem din mi-am găsit femeia cu care ria să se ocupe de ei. „Au şi cîtă-omenie era în gestu­ dină. Vîntul v.
sufletul ,să ne refacem fa­ de fiecare dată se întorcea plecarea precipitată de aca­ să-mi refac viaţa. Eu fac, eu o grădină la Miceşti (Alba rile lor! derat din secto
1
şi
vestic.
milia. l-aş ierta totul, cum spăşit la familie. Cinci ani să a Danielei, fiica cea mai dreg..., eu sînf specialistul lulia), din care se poate Am aşezat, nu fără inten­ minime vor fi
am mai făcut şi altă dată, au durat aceste avataruri, mare, în vîrsta de 21 de ani. numărul unu al întreprinde­ scoate o avere. De ce nu se ţie, acest episod în coadă tre 9 şi 14 gr:
dacă s-ar întoarce la copiii timp în care Gheorghe Stan­ rii... eu nu admit asta" etc., duc în vacanţe să munceas­ rîndurilor despre un tată maxime între :
de.
(Mcteorolo
lui". ciu a mai adus norii dis­ O alunga teama de a se ruşi­ etc., îneît după acea discu­ că la grădină ?". Omule, a- dorit şi aşteptat. Poate...- ciu: Alexandri
Ce trebuie să-i ierte Elena cordiei şi asupra altei fa­ na — a cîta oară ? — pentru ţie ai fi fost tentat să-l a- lergînd după avere, ţi-ai co). i
Stanciu soţului ei ? Din pă- milii, tot cu trei copii. tatăl ei care împarte altă ca- . şezi pe Gheorghe Sfanciu pierdut cea mai de preţ a- ION CIOCLE!