Page 31 - Drumul_socialismului_1984_09

Pag. 3
CINICĂ, 9 SEPTEMBRIE 1984

Cu o mobilizare exemplară se va

realiza şi o inaugurare exemplară Păstrăvăria

,rs«I şco- Puţine zile au mai rămas şit să rezolvăm o mare pro­ sele. „De cîteva minute G * orunui iui lancu din Bulzeştii
pînă la deschiderea noului blemă la internatul liceu­ s-au terminat vocabulare­
miliei lui: canalizarea pe o por­ le şi caietele de biologie,
riei «an de învăţămînt. în ma­ de Sus
(parţial; joritatea unităţilor şcolare ţiune de 120 ml. Şi în dar avem comanda făcută In Complexul muzeistic şie-negricioasă, adine brăz­
din judeţ pregătirile s-au mare parte am realizat-o şi într-o zi-două, vom o- de la Ţebea, alături de se­ dată de cute. Situată pe Valea Bulzeş-
a toţi tiului, într-un cadru natu­
ir încheiat, în unele se de­ cu forţe proprii. Cu spriji­ nora şi aceste cerinţe" — cularul Gorun al lui Horia Din trunchi pornesc două ral neasemuit de frumos,
pun eforturi pentru ca la nul E.G.C.L. au fost zu­ promite vînzătoarea. şi de lainicul Gorun al so­ ramuri principale, iar de
cal (par- 15 septembrie botul să stea grăvite toate încăperile Şcoala generală nr. 1. cialismului, se afla Goru­ pe acestea o mulţime de păstrăvăria din Bulzeştii
sub semnul înnoirii. Prin­ internatului, blocul alimen­ Aici am ajuns după orele nul lui lancu. de Sus este unica bază
mii bul- ramuri secundare, care-i din judeţul nostru care a-
tre acestea din urmă şe tar, anexele, iar de pe lo­ amiezii. Nu i-am întâlnit,, Gorunul lui lancu se în­
numără şi unităţile de în­ tul şcolar au fost recolta­ aşadar, pe cei '70 de elevi, conferă forma de coroană sigură reproducerea, creş­
rţial co- făţişează viguros, situat pe globuloasâ. Ramurile, ca terea şi apoj repopularea
văţămînt din oraşul Haţeg te şi s-au conservat pen­ care au dat o mină de aju­ fruntea terasei a ll-a a Cri- nişte
îniei — după cum a relevat rai­ tru cantina liceului peste tor grăbirii curăţeniei. Du­ şului Alb, pe care se află, şerpi, se întind în apelor de munte eu puieţi
inii bul- dul întreprins aici, zilele 800 kg castraveţi, 000 kg pă cum arată şcoala, nu toate părţile. De aceea, de păstrăvi. Aparţinînd
stic (co- avem certitudinea că nou] de altfel, Întregul complex stejarul impune prin maies- Asociaţiei judeţene a vînă-
Geriea- trecute. varză de vară, 150 kg roşii muzeistic. Se spune că, du­ torilor şi pescarilor spor­
Tv. Şcoala generală nr. 2. Ca­ (bulion), ceapă, usturoi... an de învăţămînt se va pă revoluţia de la 1848, toasa desfăşurare a coroa­
tivi, păstrăvăria are un
relor dre didactice, elevi, maiş­ Elevi şi cadre didactice putea deschide în condiţii­ Avram lancu,. in peregrină­ nei sale. fond de aproximativ 1000
rţial co- tri instructori, zugravi ai continuă amenajările spa­ le dorite: „în corpul B al rile sale prin Ţara Zaran- De mult sint înfrunziţi de păstrăvi maturi; de la
E.G.C.L. au format aici o tiilor. - .-«> >o ■ clădirii .•ş-.a.u. efectuat, repa­ arţarii şi paltinii cind în
ograniu- familie a vredniciei. După raţii capitale în valoare dului, poposea adesea la portul de iarnă sever al care se recoltează icrele.
După două-trei luni de
lucrările de hidroizolaţii de peste 200 000 lei. O lu­ umbra stejarului şi, mîn- stejarului abia se zăresc creştere şi îngrijire, peşti­
la terasa şcolii au urmat Noul an crare deloc uşoară — ne giindu-i scoarţa cu palma, llorile bărbăteşti. Pe urmă şorii sînt deversaţi în ape­
cele de zugrăvire a. .cla­ i> informează maistrul Eugen zicea, adresindu-se, parcă, crapă şi mugurii ce dau
cţial oo- de învăţămînt Ştefoni, preşedintele con­ le montane ale judeţului.
selor şi coridoarelor, de' moţilor: „Iar cind va veni frunzele, înveliţi în zale de Pentru desfăşurarea unei
intîmpi- vopsitorie a soclurilor. şi se apropie. siliului oamenilor muncii duşmanul/ Să vă ia pămint
al XIII- tîmplăriei, în urma cărora, de la E.G.C.L., însoţindu-ne şi drept/ Români, scuturaţi solzi ce-i apără iarna. Se­ activităţi cît mai eficiente,
lUii Co- L-aţi pregătit ? prin încăperile şcolii. Au- rios in înfăţişarea lui de de cu-rînd aici a fost pusă
curăţenia şi amenajarea stejarul/ Ca din somn să v în funcţiune o’ staţie de
t«.în zbor spaţiilor n-a cunoscut ră­ fost instalate grinzi meta­ mă deştept" (informaţii de vară, cînd încep să se a-
arsuri gaz. Fiecare încăpere res­ lice pentru susţinerea plan- rate frunzuliţele Iragede, incubatoare perfect igieni­
istorie şeelor în mai multe clase, la baci Toader "Dragoşa, zată şi dotată cu instalaţii
piră prospeţime, iar stră­ Internatul liceului agro­ din Ţebea). stejarul surîde toamna în­ moderne, a cărei capacita­
ic (co­ daniile pentru curăţenie industrial. în curte, elevii s-a refăcut, în parte, aco­ velit într-o pinză rară de te de incubare este de
şi pavoazare merită toată repară mobilierul, în dor­ perişul, s-au efectuat ten­ Şi Gorunul lui lancu fa­ argint aurit, mai ales cînd
de se- lauda. „Am înnoit întrea­ mitoarele zugrăvite şi vop­ cuieli interioare şi exteri­ ce parte din specia Qeurcus 900 000 puieţi anual. Aces­
ta este, de altfel, şi numă­
co-ştiin- ga propagandă ; vizuală. site se amenajează patu­ oare, toate sobele au fost robur, cu o vîrstă de circa o străbat razele de soare. rul de puieţi de păstrăvi
După cum vedeţi, e şi as- rile, se pavoazează pentru remontate, s-au confecţio­ 150 de ani, provenind din Merită apreciat faptul
rţiial co- per' asă şi funcţională. ca ambianţa să fie cît mai nat jgheaburi noi, acum că, pe lingă importanţa is­ care vor fi livraţi de aici
S
Aproape totul s-a făcut plăcută. în camera de oas­ se încheie lucrările de zu­ ghinda Gorunului lui Ho­ torică, cei trei goruni au în anul în curs, pentru a
cu forţe proprii, în atelie­ peţi, Marcel Pleşa şi Au- grăvire şi vopsitorie". ria, răspindită in jurul a- şi valoare ştiinţifică, ei fi repopulate rîurile de
munte din judeţ.
rele şcoală, cu aportul deo­ relian Şirnon, din clasa a Reparaţia capitală a cor­ cestuia. In sprijinul afirma­
sebit al maistrului Carol X-a C, lucrează cu price­ pului B al şcolii generale ţiei noastre vine existenţa fiind unicate ale naturii. Cu Vorbind de -păstrăvăria
Slovik — apreciază prof. pere la instalarea unei nr. 1 a schimbat fiziono­ excepţia Gorunului socia­ din Bulzeştii de Sus, nu
Maria Pătescu, directorul chiuvete, personalul de mia acesteia. Acum, cură­ a in că cinci goruni mai ti­ lismului, ceilalţi stejari de putem să nu amintim de
',00 Ac- şcolii. Cu sprijinul direct serviciu pregăteşte cămara ţenia şi amenajările tre­ neri, din aceeaşi specie, Ilie Rîmbetea — surprins
minutc; la Ţebea provin din ghin­ în imaginea noastră în
I sate- al consiliului popular oră­ iernii, răspunderea cu ca­ buie să ocupe locul central răspîndiţi pe o rază cu­ da Gorunului lui Horia, iiu plină activitate —, omul
dumini- şenesc a fost betonată şi re se munceşte peste tot, în pregătirea deschiderii. prinsă intre 50-100 metri
tualităţi curtea şcolii. Aşa că apro­ în liceu şi în internat, pro- al unei păduri de stejar de care de mai mulţi ani gos­
ie roate Prof. Maria Sebestyen, di­ in jurul gorunului secular. podăreşte această unitate,
jl i- piatul an- de. învăţământ va miţînd deschiderea anului rectorul şcolii, ne-a încre­ luncă, existentă cîndvo pe
în j- găsi unitatea noastră sub şcolar în bune condiţiuni. dinţat . că, zilnic, 70—90 ' de Are o rădăcină puternică, valea Crişului Alb, dar dedieîndu-şi zilele şi nop­
*' i.iuZi- semnul înnoirii". Librăria „Ovid Dcnsu- elevi vor ajuta la grăbirea care-i- susţine trunchiul ţile îngrijirii şi creşterii
deviziu- care a fost sacrificată din păstrăvilor. Ilie Rîmbetea
rgazinul Liceul agroindustrial, şianu“. „Rechizite pentru lucrărilor. într-adevăr, la drept, de circa 8 - metri. nu este doar un remarca­
ida vc- „întâmpinăm anul şcolar un elev de clasa a Vl-a, această şcoală numai o mo­ necesitatea folosirii lemnu­
i folclo- » Tulpina are o înălţime de lui pentru construcţii şi ca bil specialist, dăruit cu
artelor ; «jiu.un cabinet nou de-hor- vă rog". în cîteva clipe, bilizare de excepţie şi o 16 metri, cu circumferinţa toată fiinţa sa acestei
id; 16,05 ticultură, cu laboratoarele vînzătoarea Ghizela Strei- angajare responsabilă la lemn de mină. munci migăloase şi de răs­
ai ro- şi sălile de clasă igieniza­ ţar a pregătit coletul. „Noi, muncă vor asigura condi­ de 4,75 metri (la bază) şi
Incertul pundere, ci şi un bun . gos­
âtive a te, amenajate. în această pentru clasa a IV-a dorini ţiile necesare deschiderii datorită virstei sale ' este Prof. MARIOARA CRISTEA podar, un bun cetăţean al
«Imanah clădire — ne spune . ing. rechizite". „Noi, pentru a anului de învăţămînt aşa acoperit cu o coajă cenu- „ Baia de Criş comunei în care trăieşte şi
icitate ; Stelian Barbu, directorul VIir-a“. Aflăm, aşadar, că cum se cuvine.
Si; 18,05 în librărie se găsesc re­ munceşte.
*00 Ră­ liceului, n-a fost nevoie MIRCEA LEPADATU
stii ţaţele decît de retuşuri. Am'reu­ chizite pentru toate cla­ LUCIA LICIU Cît reţinem
£ Pro-
pe ma-
21,00 dihtr-o frază ?
22,00
Panora-
tezulta- Specialiştii de la Institu­
ptionale tul de cibernetică de La
! Muzică Paderborn (R.F.G.) au e-
elin de
>n sfop fectuat studii privind mo-
-dul în care sint receptate
de populaţie comunicările
verbale. Ei au stabilit,
printre altele, că doar 50
la sută dintre adulţi înţe­
leg o frază dacă ea cuprin­
! la A- de peste 13 cuvinte. în ca­
:ateci«-
hu: zul în care euvintele se
îă A. rostesc fără întrerupere
i; Zică timp de peste 5,5 secunde
— 1 sala nu se mai înţelege sensul
lloacele
de cer comunicării.
: Lupii Pentru copii care nu au
apcană
); Ac- împlinit încă 7 ani este de
Noicra- neînţeles o frază care cu­
Serata
ciu la intrare (od.) — Varian­
l: Răz- începe şcoala tă uzuală pentru un coleg maţ SOLUŢIA PROBLEMEI prinde, mai mult de opt cu­
ile I-II mare — în ateliere !; 0) Va­ DIN ZIARUL NR. 8338: vinte. S-a stabilit, de a-
>: Şap- ORIZONTAL: 1) Compozitor riantă gramaticală perimată 1. Dg4 - dl c6 — c5 semeriea, că atunci cînd se
ngăriţă contemporan, autorul pieselor 2. RaG — a5 03 - d4
0ASA : corale „întiiul meu salut de pentru cel de colo — Com­ 3. Dell — c2 mat. rostesc, fără pauză, peste
uncito- pionier" şl „Cuvînt de pio­ pensaţie matematică a cunoaş­ 14 cuvinte, o treime dintre
a (Re- nier". — Obiect de studiu al terii materiei; 7) Autorul mu­ 1. . Rc4 — b4 ascultătorii adulţi uită în­ Păstrăvăria oferă o recoltă bogată de peşte.
Lişca planului de Învăţămînt; 2) zicii filmului pentru copii 2. Ddl — C2 orice
GURA- Semnatarul partiturii corale „Nota 3“ în scenariul şi regia 3. Nd4 — C5 mat. ceputul frazei.
ul gal- „Bine e să fii mereu în frun­ ' lui Nell Cobar — Predispus © .- m — • — ® — • — •
Lştie : te" din care cităm: „Cînd în pentru somn; 8) Sint în : exa­
(Pa- catalog s-adună/ Note bune mene !... — ...la institut ! —
îng al rînd pe rînd"; 3) Colega din Soluţia unor integrale; 9) Er
acăra); valuare aritmetică în condi­ M u z e u l d i n S a r m i z e g e t u s a -
îpetitia banca idealurilor comune — ţiile efectuării operaţiei (pl.)
Grup maya din Guatemala ;
AŢEG: — A da lecţii unui elev; 10)
4) Dinastie de împăraţi chi­
r (Da- nezi — Nelipsită dintre rechi­ Autorul piesei corale „Şcoală
U nop- zitele şcolare; 5) Participant dragă" — „Dragă ni-i şcoala t e z a u r d e v a l o r i i s t o r i c e
3a Zu- noastră" de Vasile Tifniş; 11)
i)î SI- la cursuri strict legate de Virtuoasă a socotelilor la în- Muzeul de arheologie din tic, ci şi Ia recoltarea unui rcan, dr. doc. Octavian Floca. tice sau prin conţinutul loi
micilor
demîna
matematicieni.
nurda- practică — Tabla... înmulţi­ Sarmizegetusa a luat fiinţă in bogat inventar arheologic. Redeschiderea şantierului ar­ epigrafic. In afară de monu­
Fron- rii — La citire ! ; 6) Se pre­ Dicţionar: MAM, TAN, MOA, urmă cu şase decenii, o dată Săpăturile ca şi descoperirile heologie incepînd cu vara anu­ mentele de piatră, expoziţia
DLARI: găteşte pentru examenul de ANO. cu începerea sistematică a să­ au dus Ia cunoaşterea carac­ lui 1973 a dus Ia îmbogăţirea prezintă mărturii privind dez­
seara maturitate — Localitate în păturilor ‘ arheologice efectua­ terului, specificului şi dimen­ patrimoniului muzeal cu alte voltarea vieţii economice şi
Niger; 7) Doi din pionieri !... VASILE MOLODEŢ te in scopul cunoaşterii cît siunilor unor construcţii de numeroase valori istorice de spirituale a Sarmizcgetusei, de
— ...în recreaţie ! — Conectat mai aprofundate a celei mai primă importanţă în viaţa epocă romană şi post romană, la data fondării localităţii
la reţeaua psiho-tensivă a lec­ importante localităţi a Dacici metropolei nord-dunărene, Ia mărind considerabil numărul (108—no c.n.) şi pînă la pără­
ţiei; 8) Scoase din etuvă ! — DEZLEGAREA CAREULUI romane: Colonia Ulpia Traia- colectarea unui important nu­ colecţiilor, dar ridicînd totoda­ sirea ei de oficialităţile ro­
Etapă convenţională pentru APARUT IN ZIARUL nr. 8338: na Augusta Dacica Sarmize­ măr de obiecte de muzeu. tă şi problema măririi spa­ mane (271 c.n.).
parcurgerea sistematică a ma­ getusa — capitala provinciei. ţiului cxpozabil. Această ce­ Un interes particular prezin­
Prin depunerea acestora, în
teriei — Pe podium !; 9) File 1) Stratan — Iun; 2) Căldă- Cercetările efectuate aici au anul 1924, în trei săli de ex­ rinţă a fost rezolvată, în pri­ tă obiectele reprezentative
de istorie ! — Intră in stu­ măvara anului 1982, prin - mu­
pentru diul fizicii...; 10) ...şi al as­ raru — A; 3) Ru — Aramileu; dus la dezvelirea unor impor­ poziţie, precum şi a unei mici pentru coexistenţa daco-ro-
1984 : tronomiei ! — Cercul arhitec­ 4) Itam — Movila; 5) Pu — tante vestigii romane: palatul colecţii de inscripţii şi obiecte tarea muzeului într-o clădire mană şi pentru continuitatea
uşor. Augustalilor, amfiteatrul, fo­ descoperite în Sarmizegetusa, aliată in apropierea vestigii­ de viaţă pe aceste meleaguri
1, mai ţilor; 11) Săli pentru exerci­ Egal — Ee; 6) C — Sse — Ip rul, templul zeilor medicinci, dar aflată în proprietatea Mu­ lor romano, propice organiză­ după retragerea aurcliană.
cind ţii... fizice. — VM; 7) Amator. — Asia ; templul zeului protector al zeului judeţean din Deva, Ia rii unei expoziţii permanente, Muzeul de arheologic din
rse de VERTICAL: 1) Ne-a lăsat vinului şi viţei de vie, cazar­ iniţiativa profesorului Con­ potrivit exigenţelor muzeogra­ Sarmizegetusa se înscrie in
lescăr- piesa corală „Imnul şcoalelor" 8) Iţe — Naso — T; 9) Or — stantin Daicoviciu, .a luat fiin­ fici moderne. larga reţea a aşezămintelor
1 grin- — Prevăzute în planificări ! ; Aman — Apa; 10) Cerna — ma gladiatorilor, templul zei­ ţă muzeul din Sarmizegetusa. Expoziţia cuprinde un bo­ muzeale din ţara noastră, ca
a mo- 2) Autorul corului „Salut vo­ Iureş; 1 -1 ) Măduţă — Temă. ţei Nemesis (zeiţă a soartei, gat material original, tridimen­ un organism dinamic, care,
id- estic ios de pionier" — Din creaţia norocului, răzbunării, mult De la fondarea sa, muzeul sional, susţinut şi detaliat prin colecţiile şi activitatea
adorată de gladiatorii care se
■aturile sa amintim volumul de cînte- şi-a îmbogăţit an de an te­ prin diverse planuri, fotogra­ sa, aduce o importantă con­
îse in- oe „Lira şcolarului"; 3) Exa­ Mat în 3 mutări luptau în arena amfiteatrului), zaurul de valori istorice, fă- fii, texte explicative etc. Epo­ tribuţie la ilustrarea epocii
îr cele men de... toamnă — Număr atelierul de sticlărie, două cind ca în anul 19C6, expoziţia ca romană a Sarmizegctusei romane a localităţii sub toate
!7 gra- villae suburbanae ctc., avînd să se mărească cu încă patru este redată printr-un material aspectele sale.
servi- scris la socotelile aritmetice ; Controlul poziţiei o deosebită importanţă nu nu­ săli de expoziţie, să fie în în­ pe cit de bogat, pe atît de
oncen- 4) Pune bila în funcţiune — Alb: Rbl, Ta6 şi h7, pd6 Şi mai in ce priveşte scoaterea tregime reorganizată. Un spri­ variat. Lapidariul muzeului, Prof. EMIL NEMEŞ,
adăpos­
valoros,
de
Unitate de lungime — Loca­ e7. la lumină a unor construcţii jin deosebit in organizarea deosebit numeroase monumente Muzeul de arheologie
monumentale sau a cunoaş­
teşte
noii expoziţii muzeale l-a dat
litate in S.U.A,; 5) De servi­ Negru: Refl. terii topografiei oraşului an­ regretatul arheolog hunedo- unice prin virtuţile lor artis­ Sarmizegetusa