Page 34 - Drumul_socialismului_1984_09

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 345 ®
Pctq. 2

Noi dimensiuni ale calităţii activităţii Trebuie făcuţi paşi mai energici pe calea FELE'
■dEsssas:
productive şi social-culturale recuperării restanţelor şi îndeplinirii planului 15.00 Telex
15,03 La orizo
şcolar 19
Aşa cum ne spunea ing. de front, se poate arăta că orizontul 650. S-au con­ 15,25 Ecran di
în ultimul deceniu al secolului Ivan Vitan, şeful biroului ne aflăm la nivelul pro­ struit, în concepţie pro­ 15,33 Laureaţi
lui naţio
programarea şi urmărirea gramat, dar productivita­ prie, linii de monorai pen­ României
producţiei, de ia I.M. Băr- tea a scăzut, neconfirmîn- tru uşurarea aprovizionării Albei
(Urmare din pag. 1) tua dezvoltarea intensivă fel, în faţă obiective de cea băteni, după opt luni care du-se evaluările în urma directe a locurilor de mun­ Univcrsu
şi calitativă a industriei şi mai mare însemnătate. au trecut din acest an, co­ activităţii de prospectare. că cu materialele ne­ 20.00 Telejurm
agriculturii, creşterea pu­ O asemenea anvergură lor)
energetică a teritoriului, ternică a ramurilor care lectivul de aici se prezin­ La o analiză temeinică a cesare. în perioada ce a 20.20 Ţara în
piuă C
asigurîndu-se folosirea com­ încorporează cele mai noi vor cunoaşte învăţămîntul tă cu un minus dc 55 700 cauzelor care au generat trecut din acest an s-au XIII-lea
plexă a resurselor de apă cuceriri ale ştiinţei şi. teh­ de toate gradele, sistemul tone cărbune cocsificabil, restanţele înregistrate pe făcut şi alţi paşi pe drumul Comunist
pentru producţia de ener­ nicii — metalurgia produ­ de pregătire şi perfecţiona­ ceea ce reprezintă 83,7 la cele opt luni se constată recuperării restanţelor şi 20,40 o ţară,
popor. C
gie electrică, nevoile in­ selor speciale, chimia de re a forţei de muncă, pro­ sută din planul fizic „Ia un număr mare de absen­ realizării integrale a pla­ tice şi i
dustriei şi agriculturii', con­ sinteză şi mic tonaj, elec­ ducţia de bunuri materiale zi“. ţe nemotivate şi concedii nului : crearea de magazii 20,50 Teatru 1
sumul populaţiei". tronica, microelectronica, şi a serviciilor, nivelul de Din convorbirea cu ing. medicale, neasigurarea cu pentru materiale în sub­ caruselul
trai şi calitatea vieţii oa­
lin
în acelaşi timp, vor fi mecanica de precizie, pro­ menilor muncii, activitatea Gheorghe Drăgoi, inginerul forţă de muncă calificată teran, centralizate pe sec­ 22.20 Tclcjuriu
amplificate cercetările pen­ ducţia de maşini şi utilaje şef al întreprinderii, am pe structura cerută de ac­ toare ; extinderea reţelei lor).
tru valorificarea noilor re­ de înaltă performanţă şi de ocrotire a sănătăţii, a- reţinut cauzele care au tivitatea din subteran, de aer comprimat, apă şi
determinat respectivele res­
propierea dintre condiţiile
surse de energie — solară, complexitate. Se va genera­ de muncă şi viaţă a celor tanţe. Este foarte adevărat, fluctuaţia încă mare sem­ energie electrică; s-au exe­
geoternială, eoliană, bio- liza automatizarea şi robo­ nalată mai ales în sectoa- cutat silozuri colectoare
masă, biogazul, hidrogenul. tizarea producţiei, perfec­ de la oraşe şi sate, perfec­ condiţiile tectonice ale ză- de cărbune în subteran,
Prin evaluarea şi valori­ ţiona sistemul informatic ţionarea relaţiilor sociale, cămîntului au pus multe eliminîndu-se funcţionarea BUCUREŞTI
omogenizarea
societăţii
întîlnindu-se
probleme,
ficarea resurselor energeti­ naţional. noastre socialiste. frecvent falii mari de ste­ l.M. BĂRBĂTENI în gol a benzilor trans­ programul rli
portoare ; în trimestrul IV
ce şi de materii prime, într-o astfel de concep­ ril. De asemenea, au exis­ a.c. vor fi date in pro­ La ordinea
ciutură; 7,00
dezvoltarea generală se va ţie de modernizare gene­ Aşa cum se remarcă în tat greutăţi provocate de ducţie noi abataje fronta­ 7.30 Urmind ;
caracteriza printr-un pro­ rală, producţia-marfă in­ proiectul de Directive, în­ friabilitatea straturilor de rele direct productive. le dotate cu susţinere me­ varăşului Nic<
ces de sintetizare şi gene­ dustrială va creşte, în ur­ făptuirea obiectivelor fun­ cărbune şi de masivele de­ Iată şi cîtevâ date de talică individuală şi tăiere in intimpinar
lui al XIII-lc
ralizare la scară naţională mătorii 15 ani, de 2,1—2,4 damentale ale dezvoltării gajări de gaze. ordin statistic,' care oferă cu combina ş.a. Sînt, • intr- lui realizări
a tot ce s-a cucerit în baza ori, iar cea agricolă de economico-sociale în cin­ Dar accentul pe cauzele o imagine destul de clară adevăr „paşi", dar, după toate domenii
cinalul 1986—1990 şi în pe­
tate; 8,00 R<
tehnico-materială şi rela­ 1,9—2 ori. rioada de perspectivă va obiective nu este oare a implicaţiilor acestor nea­ rezultatele de piuă acum, 8,10 Curiera
ţiile sociale, spre obţine­ Este cit se poate de evi­ asigura ridicarea României prea accentuat ? junsuri asupra realizării par cam mărunţi... şi cam 9.00 Buletin c
rea unei eficienţe maxime dent că asemenea procese Răspundem ;
10.00 Buletin
— Ar însemna să nu
în toate domeniile. Acesta structurale de mare pro­ pe trepte tot mai înalte fim corecţi cu noi înşine, Din cînteeele
este, de fapt, procesul ca­ funzime în cunoaştere şi de progres şi prosperitate, nerecunoscînd că situaţia popoarelor ;
re va căpăta vigoare ma­ practica socială vor avea ceea ce presupune eforturi necorespunzătoare în - rea­ 11.00 Buletin
Microfonul pi
ximă în etapa ce o inau­ loc pe baza dezvoltării im­ stăruitoare pentru a obţi­ Buletin de şt
gurează cel de-al XIII-lea petuoase a cercetării fun­ ne maximum de rodnicie lizarea sarcinilor de plan buna radio;
Congres al partidului. în damentale şi aplicative, că­ din munca pe care o de­ are la bază şi o serie de moara folcla
Dc Ia 1 la 3
acest context se va accen­ rora viitorul le pune, ast­ punem în toate domeniile. neajunsuri de care vino­ pe loc. Interlocutorii noş­ curioşilor; 10.
vaţi ne facem noi, între­ sarcinilor dc plan : în me­ Ştiri ; 10,05 i
gul colectiv de oameni ai die, zilnic, 26 de posturi tri au subliniat necesitatea maţii lolelorit
muncii de la mina Băi’bu- de muncitori calificaţi nu sporirii aportului comu­ 10,25 Radioga:
sînt acoperite ; în semes­
niştilor la mobilizarea tu­
că; 10,55 Sfal
Un deziderat esenţial - creşterea teni — sublinia, cu obiec­ trul I a.c. s-au acumulat turor oamenilor muncii 17.00 Buletin
tivitate, Ion Mondoca, se­
Partidul — e
cretarul comitetului de numeroase absenţe nemoti­ din întreprindere pentru conştiinţa ini
conducător a! organizaţiei de bază partid al întreprinderii. medicale; anul acesta au a indicaţiilor secretarului 17.30 Audienţ.
vate şi zile de concedii
transpunerea în practică
Orele eerij *
Efectele aşa-numitelor „cau­
* Revista
ze obiective" (care au, ce-i fost încadraţi în muncă general al partidului, tova­ radio; * Mu
. (Urmare din pag. 1) ciplină pentru a mobiliza bil să se simtă mai mult drept, serioase implicaţii 207 muncitori şi au părăsit răşul Nicolae Ceauşescu, ţii, muzică;
toate resursele de creştere prezenţa organizaţiei de în aceste nerealizări) sînt, întreprinderea 222, mulţi jurnal; «o
parativ.icu anii anteriori, a producţiei agricole. partid în activitatea de totuşi, într-o bună măsură dintre aceştia din urmă la recenta Consfătuire de mintul *
sugestia JV.;
ele nu reflectă o folosire —■ Din deficienţele care producţie a C.A.P., în sen­ compensate de preocupă­ prin desfacerea contractu­ lucru de la C. C. al P.C.R., într-o oră; 2
integrală a potenţialului au existat noul birou al sul ca noi, comuniştii, să rile pentru realizarea în lui de muncă datorită privind creşterea bazei de rică „La seci
unităţii, ceea ce impune organizaţiei de partid, noi nu tolerăm calitatea nesa­ avans a lucrărilor de pre­ indisciplinei. materii prime şi resurse riu Bretlieea
teV Ţ 23,30—5
ca, în lumina prevederi­ toţi comuniştii trebuie să tisfăcătoare a unor lucrări gătire la cărbune şi steril, Firesc, această stare de energetice, a măsurilor muzical.
lor proiectului de Directi­ tragem învăţămintele cu­ agricole — afirma Traian obţinînd o depăşire a pla- lucruri a impus luarea adoptate la plenara Comi­
ve ale Congresului al venite. Avînd un ţel co­ Bardan. De asemenea, nu nuiui de 527 ml. în ce unor măsuri menite să tetului judeţean de partid
XIII-lea al partidului, a mun — creşterea produc­ ş-a manifestat suficientă priveşte asigurarea liniei modifice situaţia. între ele cu activul din agricultură, HZ INE
sarcinilor şi orientărilor ţiei agricole, consolidarea iniţiativă pentru dezvolta­ am reţinut redistribuirea industrie şi dhi domeniul
date de seci’etarul general C.A.P. şi sporirea venitu­ rea activităţilor anexe — unui număr de 50 de oa­ organizatoric, găsirea unor DEVA : 1
al partidului, să se acorde rilor cooperatorilor şi me­ industriale. Zilnic însilozate meni ai muncii din acti­ soluţii cit mai eficiente, (Patria) ; El
atenţia maximă pregătirii canizatorilor — este nece­ Comuniştii Margareta O- vităţile de deservire şi pentru ca, pînă la sfîrşi- HUNEDOARA
în cele mai bune condiţii sar, ca fiecare comunist să pruţ, Eva Munteariu, Olim­ peste 120 tone furaje auxiliare de la suprafaţă tul anului, colectivul în­ (Modern, sa
patru ori st;
a recoltei anului viitor şi pună umărul la îmbunătă­ pia Stan şi Pompiliu Să- Formaţia de mecani­ în abataje, precum şi inte­ treprinderii miniere Băr- sala B) ;
a producţiei agricole din ţirea activităţii productive vescu au reliefat şi alte ne­ zatori care lucrează la grarea în formaţiile de. băteni să se alăture co­ (Flacăra); Ri
cincinalul 1986—1990, ’exis- — spunea Victor Ştefănes- ajunsuri din activitatea lucru din cele patru sec­ lectivelor minereşti ale ta); PETRC
tînd însemnate rezerve in­ cu. Este inadmisibil , să C.A.P., cerînd noului birou A.E.I. Bărăşti acţionea­ toare de producţie a 70 de Văii Jiului cu planul rea­ să ştiu clc Eli
(Parlng);
suficient fructificate în sec­ mai admitem în vreun fel al organizaţiei de partid ză cu răspundere pen­ oameni ai muncii care an­ lizat. Astfel vor putea Afacerea Pis
torul vegeta], cit şi în zoo­ risipa de furaje, să mai să intervină energic pentru tru strîngerea şi însilo- terior se ocupau strict cu întîmpina cu rezultate bune brie); LUPEÎ
tehnie. în bună, măsură cheltuim ca. în iarna tre­ înlăturarea lor. în hotărî- zarea nutreţurilor. Du­ aprovizionarea în subteran. apropiatul forum al co­ tru doi —>
neajunsurile manifestate se cută sute de mii de lei rea adoptată de adunarea minică, 9 septembrie A fost înfiinţat un dispen­ muniştilor — Congresul al (Cultural); .1
cilia — seri:
datoreşc — aşa cum s-a pentru cumpărarea de nu­ generală pentru dare de a.c., la fel ca în oricare sar medical de întreprin­ XIII-lea al partidului —, ceafărul) ; L
subliniat în cadrul adu­ treţuri, cînd resursele seamă şi alegeri sînt pre­ altă zi obişnuită de lu­ dere, concediile medicale răspunzînd prin fapte che­ ta'col la con
nării — stilului defectuos noastre nu sînt adunate şi văzute măsuri concrete ce cru, aici s-au însilozat acordîndu-se numai cu mării adresate de Minerul rul); ANINO
(Mui
trăsnită
de muncă al fostului birou depozitate cu grijă. Este vizează sporirea rolului de peste 120 tone furaje, viza medicului de aici. de Onoare al ţării, tovară­ HICANI: S-a
al organizaţiei de bază, ca­ necesar să fie înlăturată acţiune la care o contri­ Alte măsuri vizează extin­ (Retezat);
re a nesocotit aplicarea în practica de a păşuna abu­ conducător politic al orga­ buţie de seamă şi-o a- derea transportului pro­ şul Nicolae Ceauşescu, de şi bunicii <
viaţă a principiului mun­ ziv fîneţele, aşa cum s-a nizaţiei de partid. Impor­ duc tractoriştii Eugen a da patriei cit mai mult ORA , Fer
(Pati
cii şi conducerii colective, întîmplat şi în acest an. tant este acum ca înfăp­ Moarga, Teodor Jurjuţ, ducţiei în flux continuu, cărbune. (Flacără); G
n-a acţionat cu hotărîre — Fireşte, recolta la hec­ tuirea acestora să fie urmă­ Ion Făţan şi alţii. prin montarea benzilor 6 D. MIRCESCU Escadronul I
rită punct cu punct.
pentru creşterea rolului de tar a fost diminuată şi din şi 7 de la magistrala din rători — ser
de cultură);
forţă politică conducătoare cauză că pe unele supra­ tecul e viaţa
a organizaţiei de partid, feţe s-au pus aceleaşi cul­ BRAZI: Nu ■
nu şi-a exercitat cu răs­ turi cîte trei ani consecu­ Locatarii sînt cei ce creează climatul favorabil adult; CAi
cavalerului £
punderea cuvenită dreptul tiv — spunea Iosif Bîrlea, de cultură);;
de control şi îndrumare în zootehnie se menţine mita dorinţe
asupra activităţii consiliu­ fluctuaţia îngrijitorilor, iar convieţuirii în bloc ILIA : Intoai
(Lumina).
lui de conducere al C.A.P. organizaţia de partid n-a
Ga urmare, nici consiliul intervenit operativ şi con­ — Dincolo de problemele tru avutul obştesc, pentru tari a intervenit şi cetă­ surprize neplăcute unul
de conducere al cărui pre­ cret pentru a întări clima­ financiare şi administrati­ frumos, înseamnă respect ţeanul respectiv a fost altuia, am realizat, îm­
şedinte este inactiv de mai tul de ordine şi discipli­ ve, respectiv de dotare a pentru vecinii de pe aceeaşi evacuat din bloc. preună, multe lucruri uti­ !*ron
multă vreme nu a lucrat nă în fermă. spaţiilor de folosinţă co­ scară, o bună convieţuire. De regulă, multe neîn­ le fiecăruia. Trăim aici ca
în spirit de ordine şi dis­ — Trebuia şi era posi­ mună — ne spunea Kiss Balcoanele celor mai ţelegeri între familii ce într-o familie unită, în Rezultatele
Elisabeta, preşedinta aso­ multe blocuri din bulevar­ convieţuiesc în acelaşi care înţelegerea şi res­ 9 septembrit
ciaţiei de locatari nr. 8 din dul Republicii sînt împo­ imobil survin din cauza pectul reciproc fac parte Extr. I: 44
CAMPANIA AGRICOLA 0E TOAMNA oraşul Brad, noi avem un dobite cu muşcate sau copiilor. La noi, aici în din cotidian. 40, 19, 12.
Extr. a II-
rol distinct în ceea ce panseluţe, casele scărilor asociaţie, n-ai să auzi pe „Cînd deschid geamul 42, 24, 35, 2c
Extr. a II
priveşte crearea unui cli­ sînt proaspăt zugrăvite, nimeni adresînd cuvinte şi privesc verdele parcului 1, 7, 12, 29, 1
Strîngerea grabnică a recoltei în acelaşi bloc, pe aceeaşi afişaj, cu perdele şi tă­ copii neascultători nu nici mă simt parcă mai liniştit" 42, 32, 10.
copiilor,
mat favorabil convieţuirii
dar
urîte
dotate cu cutii de poştă şi
Extr. a I'
— a ţinut să completeze
scară. Cele 570 aparta­ în final, interlocutorul nos­ Extr. a V-
(Urmare din pag. 1) cooperativei, ne spunea că mente care formează aso­ tru, Nicolae Stoica, admi­ 38, 34.
Extr. a V
în ultimele zile grădina de ciaţia noastră fac parte Viata în colectivitate nistratorul asociaţiei, în- 32, 8, 34.
recoltarea cartofilor şi în legume a expediat spre u- dintr-un cartier nou în cercînd să sugereze influ­
celelalte tarlale ale unită­ nităţile de desfacere şape care doar în urmă cu enţa binefăcătoare a fru­
ţii. Pentru ca lucrarea să tone roşii, şase tone cas­ cîte va luni s-au terminat blouri, există creată o at­ avem. De copii trebuie să mosului asupra stării su­
cunoască un ritm bun de traveţi, 11 tone vinete ş.a. lucrările de construcţie la mosferă propice odihnei ce­ ştii să te apropii cu dra­ fleteşti, dar şi să subli­
desfăşurare la scosul tu­ — Din suprafaţa desti­ ultimul bloc, nr. 27, ce lor care lucrează pe goste, să ţi-i faci prie­ nieze că locatarii, de la
berculilor au fost mobili­ nată cerealelor păioase am încheie acest ansamblu. schimburi. teni şi atunci ei te vor mic la mare, participă Timpul p
zate şi pluguri trase de arat pînă acum 170 ha, ce Putem afirma, fără să gre­ — Locuiesc pe scafa D asculta. efectiv la întreţinerea pro­ azi, 11 sej
cai, iar la transportul re­ se discuiesc în momentul şim, că 90 la sută dintre a blocului 1 — ne spune — Locuiesc intr-un apar­ priilor case, a tot ce în­ Vremea va
instabilă, cu
coltei din cîmp sînt folo­ de faţă — ne spunea in­ locuinţe — indiferent că Traian Paşca. Există o tament confortabil, pe sca­ seamnă spaţii de folosinţă mai mult nc
site şi atelajele. ginerul Mihai Lăpugeanu. fac parte din fondul loca­ bună înţelegere între ve­ ra A, a blocului 3 din comună, indiferent că-i ploi locale,
Se lucrează şi la strîn­ La aceste lucrări se evi­ tiv de stat sau sînt pro­ cini. La crearea acestei strada Republicii — com­ vorba despre platforma caracter de
te şi de des
gerea recoltei de pe supra­ prietate personală — sînt pletează Balazs Ferdi- gospodărească, de casa scă­ ce. Izolat g
feţele cultivate cu legume, denţiază mecanizatorii A- foarte bine întreţinute, că atmosfere contribuim deo­ nand. M-am mutat aici în rilor sau de scuarul ce va sufla pi:
potrivă cu toţii. Am avut
xente Negrilă, Viorel Jur-
în fiecare zi în grădină locatarii aceluiaşi bloc se urmă cu şapte ani. E mobilează mijlocul an­ cu intensifi
muncesc un mare număr că, Gheorghe Betea, Ioan înţeleg bine. în urmă cu cîtva timp un drept, am avut cîte ceva samblului de blocuri, o pînă la 40-
vest-nord-ve
de cooperatori în frunte Dăneuş şi alţii. Sămînţa o ... Ne-am convins la caz mai aparte, un vecin de remediat în urma con­ creaţie nouă, deosebit de turile minir
cu Valeria Cilin, Victoria avem asigurată şi selecta­ faţa locului de faptul că care făcea scandal, ne de­ structorului. Dar, toţi cei inspirată a locatarilor din prinse între
Betea, Anuţa Betea, Vic­ tă, iar maşinile de semă­ locatarii acestei asociaţii ranja, dai’, la sesizarea lo­ opt vecini de scară ne-am bulevardul Republicii. iar cele m;
şi 26 grade,
toria Cizmaş şi alţii. To- nat sînt reparate şi verifi­ înţeleg că viaţa în colec­ catarilor de pe scară, co­ pus la punct instalaţiile dimineaţa.
vie Manea, preşedintele cate. tivitate înseamnă grijă pen­ mitetul asociaţiei de loca- astfel, ca să nu ne facem ESTERA ŞINA