Page 37 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 37
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
efectuat o vizită de lucru la
m Institutul de cercetări pentru
S O C I A L I S N I I L
legumicultură şi floricultură
Vidra, judeţul Giurgiu
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C
U L A R J U D E Ţ E A N
T o v a r ă ş u l Nicolae o contribuţie sporită la partid Giurgiu. Cercetăto
Ceauşescu, secretar gene progresul general al ţării, rii institutului au întîmpi-
ral al Partidului Comunist la ridicarea nivelului de nat cu multă bucurie pe
Anul XXXVI, nr. 8 346 MIERCURI, 12 SEPTEMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani Român, preşedintele Repu trai al întregului nostru secretarul general al parti
blicii Socialiste România, popor. dului, aplaudînd cu multă
a efectuat marţi, 11 sep Actualul dialog de lucru însufleţire.
tembrie, o vizită de lucru al secretarului general al T o v a r ă ş u l u i Nicolae
la Institutul de cercetări partidului a prilejuit exa Ceauşescu i-au fost pre
PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P.C.R. pentru legumicultură şi flo- minarea amănunţită a mo zentate produse reprezenta
ricultură Vidra — judeţul dului în care au fost trans tive obţinute pe loturile
DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALA Giurgiu. puse în practică angaja experimentale ale institu
Vizita secretarului gene mentele luate de lucrătorii tului, reunite în cadrul u-
ÎN ANII 1986-1990 ral al partidului la această institutului la vizita din nei expoziţii, precum şi
rezultatele
activităţii
do
obţine
1988,
pe
linia
unitate a prilejuit o ana
liză cuprinzătoare a modu rii de rezultate cît mai cercetare în domeniul cre
lui în care se acţionează, bune în ameliorarea dife ării de noi soiuri şi hi
în lumina programelor, a ritelor soiuri de legume, în brizi de legume omologate
VOLUMUL COMERŢULUI
.şi
VOLUMUL INVESTIŢIILOR orientărilor de sarcinilor extinderea culturilor succe în ultimii ani, al aplicării
Celor mai adecvate tehno
sive şi duble menite să a-
formulate
tovarăşul
sigure produse de calitate
logii de producţie, compa
EXTERIOR
ÎHECONOMIA NAŢIONALĂ Nicolae Ceauşescu la re superioară, recolte cit mai rabile cu cele mai bune
centa Consfătuire de lucru
ridicate la hectar.
existente pe plan mondial.
de la C.C. al P.C.R., în di
(PE PERIOADA DE 5 A N l ) recţia obţinerii unor recol T o v a r ă ş u l Nicolae Se remarcă, in mod deo
te cît mai mari în legu Ceauşescu a fost salutat cu sebit, fn privinţa produc
ţiei de calitate, soiurile do
1 4 1 - 1 4 5 micultura, pe măsura pu deosebită căldură, in nu tomate cu fructe mari, cu
ternicei baze . materiale
mele comuniştilor, al tu
calităţi nutritive deosebite.
create agriculturii româ
neşti, astfel încît această turor locuitorilor judeţu Soiurile de ardei prezen-
lui, de tovarăşul Ion B.
ramură de bază a econo Popescu, prim-secretar al
miei naţionale să aducă Comitetului judeţean de (Continuare in pag. a 4-a)
— • — • — • — • — e_ •
ÎN SPIRITUL CUVÎNTĂRH TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU,
LA CONSFĂTUIREA DE LUCRU DE LA C.C. AL P.C.R.
Acţiuni ferme, stăruitoare pentru întărirea
spiritului gospodăresc al fiecărui lucrător
Transformările înnoitoare fără precedent In cincinalul actual, partidul şi statul
pe care le-a cunoscut ţara noastră în cei nostru au dat o atenţie deosebită activi
40 de ani de construcţie socialistă au la tăţii de comerţ exterior, întăririi cooperării — După cum cunoaşteţi, se putea obţine decît prin- ţionează şi confecţionează
baiă un volum impresionant de investiţii, economice şi tehnico-ştiinţifice internaţio la recenta Consfătuire de tr-o bună exploatare şi în aproximativ 140 repere ne
eşalonate temeinic, pe etape şi zone geo nale, în vederea echilibrării balanţei de lucru de la C. C. al P.C.R., treţinere. Dar tot atît de cesare mijloacelor de
grafice, înfăptuinau-se astfel neabătut po plăţi şi realizarea unei balanţe comerciale t o v a r ă ş u l Nicolae adevărat este că activita transport auto.
litica ştiinţifică a partidului de dezvoltare excedentare, sporind şi pe această cale Ceauşescu, secretarul gene tea de recondiţionare-refo- — Intr-adevăr, cifrele
echilibrată, armonioasă a tuturor judeţelor venitul naţional al poporului nostru. ral al partidului, a sub losire-recuperare se bucu susţin activitatea meritorie
şi localităţilor patriei. Ca urmare, în multe domenii şi unităţi liniat din nou că : „este ră de atenţia cuvenită, care se desfăşoară pe linia
în această perioadă, mai exact între anii economice se realizează o producţie de necesar, în continuare, ca mai cu seamă în ultimii celor trei „R“. Ar fi in
1950-1983, judeţul Hunedoara a beneficiat export la nivel de competitivitate pe plan toate ministerele şi toate ani. Sub îndrumarea şi teresant să vă opriţi asu
de 70 miliarde lei investiţii numai în do internaţional, beneficiari externi din tot judeţele, toate unităţile să conducerea permanentă a pra unor amănunte cu
meniul industriei, din care 55 miliarde lei mai multe ţări ale lumii solicitînd şi apre acţioneze cu mai multă comitetului de partid, con privire la organizai'ea prac
după Congresul al IX-lea a! partidului, în ciind produsele româneşti. Şi este o reală hoiărîrc pentru recupera siliul oamenilor muncii tică a acestei activităţi.
„Epoca Ceauşescu", iar în construcţia de mulţumire să ştim că asemenea mărfuri rea şi refolosirea surselor urmăreşte îndeaproape des — La ora actuală, fie
locuinţe, investiţiile alocate din 1950 şi poartă şi semnătura unor colective munci de energie, a materialelor, făşurarea acestei acţiuni,
pînă azi se concretizează în peste 100 000 toreşti din judeţul nostru, de la C.S. Hu pieselor de schimb ş< sub- care a devenit prioritară care lucrător cunoaşte că
de apartamente, din care 71 400 au fost nedoara şi C.S.V. Călan, de Ia „Marmura" ansamblelor“. Vă rugăm în activitatea noastră zil orice piesă defectă, uzată,
înălţate în ultimii 19 ani. Simeria, „Vidra" şi I.C. Orăştie, de la în să nc spuneţi tovarăşe nică. Rezultatele dobîndite trebuie predată, în vederea
rccondiţionării
reparării,
Şi în continuare, în cincinalul 1986—1990 treprinderile de tricotaje din Petroşani şi Wieland Schneidor, director sînt el-ocvente în acest şi refolosirii, după caz.
şi pînă în anul 2000, domeniul investiţiilor Hunedoara, de la I.L., I.F.E.T. şi I.P.L. De adjunct tehnic la I.T.A. sens. Precizez că în cele
se va situa de asemenea în rîndul priori Hunedoara—Deva, care este opt luni care au trecui Pe baza unui grafic riguros
tăţilor politicii partidului de dezvoltare va, din alte unităţi industriale. situaţia la zi, în această din acest an am recuperat întocmit, o maşină de la
A.R.A. Brad trece cu re
economico-socială a patriei. După cum Participarea României la circuitul econo direcţie, în unităţile apar 391 tone oţel, 56 tone fon
se precizează în proiectul Directivelor ce mic mondial va fi tot mai activă în anii ţinătoare ? tă, o tonă cupru, 5,3 tone gularitate pe la toate au
lui de-al XIII-lea Congres al partidului, în viitori. în cincinalul 1986—1990, volumul alamă, 23 tone oxizi de tobazele noastre, duce pie
cincinalul viitor se va realiza un volum comerţului exterior românesc va creşte cu — în autobazele între plumb, 138 tone uleiuri mi se de schimb bune şi le
de investiţii, la nivelul ţării, de aproape circa 41—45 la sută faţă de perioada prinderii noastre — Deva, nerale uzate, au fost reşa- ridică pe cele uzate, spre
1 400 miliarde lei, cea mai mare parte — 1981—1985, cu accent deosebit pe export, Hunedoara, Petroşani, Brad. pate 3 972 anvelope. La re recondiţionare. La parcul
circa 90 la sură - fiind destinată creşterii care va înregistra o dinamică de 52—56 Haţeg, Orăştie — se depun cuperări, cele mai bune auto de la Gîmpu lui
la sută. eforturi stăruitoare privind
potenţialului productiv al economiei. Tot rezultate le înregistrează Neag, ea să mai dau un
odată, se va pune accent pe dezvoltarea Judeţului nostru îi vor reveni, în acest folosirea şt gospodărirea autobaza din Orăştie, la exemplu, şeful A.R.A. Brad,
şi modernizarea agriculturii, pe construc domeniu, sarcini continuu sporite, avînd în cît mai judicioasă a car reşaparea anvelopelor sînt subinginerul Gheorghe Ma-
ţia de locuinţe, în scopul ridicării neconte vedere că dispunem de mari unităţi eco buranţilor şi lubrifianţilor, fruntaşe autobazele din cavei, constată la faţa lo
nite a nivelului de trai al celor ce mun nomice care consumă cantităţi apreciabilă a pieselor de schimb, sub- Hunedoara şi Haţeg, iar la cului piesele defecte, le
cesc. de materii prime şi resurse energetice din ansamblelor, anvelopelor, recondiţionarea pieselor şi expediază operativ la uni
in judeţul Hunedoara, ponderea investi import — cărbune, cocs, minereu de fier, celorlalte materiale. Măr subansamblelor auto, uni tatea pe care o conduce,
ţiilor o vor avea pe mai departe mineritul, fero-aliaje, alte produse —, a căror asigu turie stau economiile ob tatea noastră specializată le face apoi recepţia după
energetica şi metalurgia, dar şi construc rare trebuie s-o compensăm prin mărfurile ţinute, apoi exemplele unor A.R.A. din Brad se pre
ţia de maşini, chimia şi industria uşoară, pe care le exportăm. Aceasta presupune să conducători auto care au zintă, pe opt luni, cu pla Convorbire realizată de
alte domenii industriale, precum şi agri realizăm produse de înalt nivel tehnic şi dus autovehiculele mult nul ÎQdeplinit în procent GH. I. NEGREA
cultura şi locuinţele, modernizarea şi sis calitativ, să le livrăm la timp partenerilor peste normele de rulaj fără de 120,3 la sută. Aş vrea
tematizarea localităţilor. externi. reparaţie sau cu mai pu să adaug că la A.R.A.
ţine reparaţii, ceea ce nu Brad se repară, recondi (Continuare in pag. a 2-a)
Participară «groasă la strlngerea recoltei, pregătiri temeinice întreaga producţie de furaje — strînsă
pentru insămtnţarea cerealelor pioase şi depozitată in cele mai bune condiţii!
La C.A.P. Sîntandrei, din Victoria Oprea, Ioan Raz- Băda. în cele două zile zent peste 15 tone morcovi în unităţile agricole din ducţie de paie — 255 tone
cele 100 ha cultivate cu ba şi alţii, care şi-au re de lucru formaţia a recol şi pătrunjel. In livada de Consiliul unic agroindus şi 280 tone suculente.
cartofi, pînă în prezent, coltat printre primii su tat peste şapte hectare cu pomi brigada din satul trial Haţeg s-au strîns şi Acum se recoltează şi se
s-au recoltat 40 de ha. prafeţele repartizate. Te cartofi, evidenţiindu-se Săuleşti condusă de Remus depozitat peste 2 000 tone însilozează masa verde
Munca este bine organizată de pe cultura de cartofi.
şi in fiecare zi la strînge- Totodată se dă zor cu co
rea producţiei iau parte DE TOAMNĂ situl otăvii de pe cele 48
un mare număr de coope ha fineţe cultivate, rezul-
ratori. Cei doi mecaniza tînd o producţie de 1 000—
1 200 kg/ha. întregul ne
tori ce scot tuberculii la renul de pe care s-au cooperatorii Mihai Huieţ, Cornea' lucrează la recol de fînuri, 2 756 tone gro cesar de furaje pentru
suprafaţă — Alexandru strîns cartofii a fost arat Rodica Oaidă, Juja I-Iaida, tarea perelor şi merelor de siere şi s-au însilozat 6 235 hrana animalelor în pe
Dete.şan şi Ioan Tiliban — şi discuit, după fiecare Jenica Muntean şi alţii. vară. In două zile de tone. La ora actuală o rioada de iarnă şi-l asi
muncesc de dimineaţa de din cele două lucrări efec- Se lucrează cu aceeaşi lucru au fost adunate şase mare parte de fîn — peste gură din producţie proprie
vreme pînă seara tîrziu şi tuîndu-se strîngerea tuber hărnicie şi la strîngerea tone de mere şi pere ce 5 000 tone — se mai află şi C.A.P. Livadia. Aici şe
efectuează o lucrare de culilor rămaşi după re recoltei de legume şi fruc încă în cîmp. cosesc ultimele 50 de ha
bună calitate. Printre cei coltare. Luni a început te. In ferma legumicolă se TRAIAN BONDOR La C.A.P. Sîntămăria-
mai vrednici cooperatori se recoltarea cartofilor şi bri recoltează rădăcinoasele, Orlea sînt depozitate 200
numără Elena Dobrotă, gada condusă de Juja fiind livrate pînă în pre (Continuare in pag. a 2-a) tone fînuri, întreaga pro (Continuare in pag. a 2-a)
