Page 38 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 38
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 346 • I
Pag. 2
Hezuitatele obţinute vor fi Oi neîmpliniţi — maxime
‘"ELEV
consolidate si dezvoltate învăţăminte pentru jiiuM^CllITORIl 15,00Telex
13,05Tineri in
In ultimii ani, Coopera bogat, sînt exemple ur activitatea viitoare formaţii a
amatori S
tiva agricolă de producţie mate de toţi membrii AVEŢI CUVÎNTUL naţional
României**
din Pricaz obţine în mod organizaţiei, de un număr Unitatea agricolă din zclor ce le-au determinat. 15,15imagini di]
constant rezultate bune în tot mai mare dc săteni. Turdaş are aceleaşi condi Iată cîteva păreri: „în 12 iulie a.c., am ranţie au refuzat s-o facă. . .ocumenta
sectorul vegetal. în 1984, — O realizare de seamă ţii pedoclimatice ca şi cea Petru Nicula : Nu putem cumpărat un aparat de Şi această purtare pe dru 15,30Emisiune
de pildă, unitatea a reali a, organizaţiei noastre •— din Pricaz. Cu toate a- afirma că s-a desfăşurat radio „Solo — 500“ de la muri ca şi refuzul de a se maghiară
lor)
zat o producţie medie la releva comunistul Ioan cestea, rezultatele ce le o bună activitate politico- unitatea nr: 38 din Hu consemna în certificatul 20,00Telejurnal
hectar de 4 410 kg la grîu Barb — este că a reuşit raportează în cultura ve organizatorică de vreme ce nedoara. După numai o de garanţie s-a repetat lor)
şi 5 600 kg la orz. o bună antrenare la mun getală sînt mult diferite rezultatele la cultura mare săptămînă, aparatul s-a de cîteva ori, ca, în final, 20,20 Actualitate.
mie
Adunarea generală de că a oamenilor. Dar nu de cele ale unităţii veci sînt necorespunzătoare. defectat şi, cum era nor să mi se spună să-mi văd 20,35Marele fori
dare de seamă şi alegeri este mai puţin adevărat ne. Astfel, la orz s-au ob Ioan Ilaţegan : în 3984 mal, m-am prezentat la de treabă că nu mi se va ţiului, mar
al ţării
a organizaţiei de partid că reuşita în acest dome am obţinut la grîu şi orz Reprezentanţa Tehnoton. da nici un fel de negaţie. 20,30Telecincma
din cooperativa agricolă, niu nu este deplină. Mai ţinut 2 025 kg la hectar, producţii slabe, doar jumă Aici mi s-a spus că este Numele lucrătorilor de „Dosarele
pornind de la rezultatele iar la grîu 2 200 kg, rezul tate din cît a realizat slăbit tranzistorul BF 506 aici nu-1 cunosc pentru „Ultimul ji
bune înregistrate în acti sînt oameni în sat care tate ce se situează mult C.A.P. Pricaz. Asta dove şi să revin peste o săp că nu purtau nici un fel dueţie- a
nu vin la muncă, sau vin
americane,
vitatea productivă, a re cu întîrziere, lucrează de sub cifrele planificate. Co deşte că organizaţia de tămînă cu aparatul, cînd de ecuson. V-am scris în pe ţară (t
levat că aceste succese mîntuială. Iată un dome muniştii din cooperativa partid nu s-a implicat probabil vor avea piese speranţa că mă veţi 22,00Fotbal:
izvorăsc, în mod nemijlo niu în care trebuie să ac agricolă, întruniţi recent cum trebuie în buna or de schimb, dar cu toate ajuta". (Romulus Văleanu, Nortl — 1
cit, din activitatea politi- ţionăm cu mai multă în adunare de dare de ganizare şi desfăşurare a că i-am rugat să con Hunedoara, strada Mure preliminări
natului mo
şului, nr. 14, bloc C 46,
eo-orgahizatorieă desfăşu hotărîre. seamă şi alegeri au sub muncii din unitate. semneze această defecţiu Transmisiu
rată de Organizaţia de bază, liniat — cum e şi firesc — ne în certificatul dc ga ap. 60). tic la Belf;
•în acest mod au vorbit că aceste neîmpliniri se Aurel Caraşca: De multă 1 (color)
din munca plină de răs şi- alţi participanţi la dis vreme unitatea noastră 22,45Telejurnal
pundere a comuniştilor care datoresc şi lipsurilor din nu are preşedinte, iar ingi SESIZĂRI-SOLUŢII lor)
au fost mereu în fruntea cuţii — Ioan ’Şerban, Ilie activitatea organizaţiei de nerul şef este bolnav. In 23,00Fotbal: Ii
Nord — K
strădaniei depuse pentru Roşu, Tidia Petruţescu, O- partid. Sînt comunişti pre această situaţie organiza • La sesizarea unui lui Hunedoara. Din cer Repriza a
traducerea în viaţă a poli preana Stanca şi alţii cum Acs Ida, Dorina Bucur, ţia de partid, biroul aces grup dc locatari din mu cetările’ efectuate rezultă
ticii agrare a partidului, teia trebuiau să-şi asume nicipiul Deva, Bejan, blo că sînt reale cele sesi
a orientărilor şi indicaţii ADUNĂRI GENERALE DE DARE DE SEAMĂ mai hotărît conducerea cul 60, scara A, Grupul zate — respectiv , că lo IgADIC
catarul Scripcaru Alexan
întreprinderilor de gos
lor tovarăşului Nicolae SI ALEGERI ÎN ORGANIZAŢIILE DE PARTID treburilor din cooperativă. podărie comunală şi lo- dru a transformat uscă-
Ceauşescu în ce priveşte Dar n-au făcut-o şi au cativă răspunde că, în toria de pe casa scări
sporirea rolului agricultu lăsat lucrurile să se desfă urma cercetărilor efectua lor, o dependinţă de fo BUCUREŞTI ll
rii în dezvoltarea economi- suplinind o carenţă a dării Lucrcţia Bîldea, Constan şoare la voia întîmplării. te la faţa locului, s-a losinţă comună, în cres programul dinii
co-socială a patriei, pentru de seamă, care, în ce pri tin Bucur, Elena Duma, Iosif Teodor: Darea de constatat că într-adevăr cătorie de porumbei — La ordinea zili
ciutură; 7,00 R
înfăptuirea noii revoluţii veşte lipsurile din activi Ioan Ilaţegan şi alţii care seamă trebuia să fie mai coloana de apă caldă la depozitînd aici şi alte 7,30 Urmînd eht
agrare. tate, s-a limitat la genera participă zi dc zi la mun autocritică ţinînd seama apartamentele respective diferite obiecte şi că a varăşidui Ni colac
— Adevărul este — a- lităţi. în acelaşi timp vor ca pe ogoare. Dar nu sînt de rezultatele necorespun este defectă şi, ca urma vopsit geamurile acestei în intimpinarea
lui ai XlU-lea ,
răta în cuvîntul său co bitorii au făcut propu puţini nici cei ce nu iau zătoare obţinute. Ştim cu re, Secţia A.C.T. — secto încăperi, fapt care împie Iui realizări di
munistul Viorel Balotă — neri pentru îmbunătăţirea parte la muncă sau care toţii că sînt comunişti care rul deranjamente va re dică pătrunderea luminii toate domeniile
tate; 8,00 Re vis
că aceste rezultate nu muncii de viitor. efectuează lucrări de slabă manifestă indiferenţă faţă media defecţiunile în naturale şi impune folosi 8,10 Curierul )
erau posibile fără munca Desfăşurîndu-se într-un calitate. de unitatea agricolă, dar cursul lunii septembrie- rea becului electric pe pa 9.00 Buletin de i
plină de răspundere a fie climat de puternică res Darea de seamă pre darea de seamă nu i-a a.c. lierul dintre etajele 3 şi 4, Răspundem asoi
cărui membru de partid, ponsabilitate comunistă, de zentată a reliefat că adu criticat. tot timpul zilei. Şus-numi- 10.00 Buletin de;
Interpreţi de mti
a organizaţiei de bază în asumare conştientă a mă nările lunare s-au ţinut In acest spirit, critic şi • Anonimei expediate tul a fost obligat, conform Iară; io,:io Din
11,00.
ansamblul său, care îşi în reţelor sarcini ce-i revin la timp, învăţământul po- autocritic, au vorbit şi din Hunedoara, pe adre prevederilor legale, să cialiste ; il,05 Rac
ştiri ;
deplineşte cu cinste rolul agriculturii în anul vii litieo-ideologic s-a desfă ceilalţi participanţi la dis sa ziarului, în numele elibereze uscătoria şi să-i copiilor... pe i
conducător în unitatea tor şi în cincinalul 1986— şurat în bune condiţiuni cuţii — Viliam Burza, Ro- locatarilor de pe scara C, înlocuiască geamurile, lo canţei mari; li,
noastră. 1990, adunarea generală a ş.a. — dar nu. s-a oprit mulus Vlaic, Dorin Fili- bloc 5, strada Munteniei, catarii de pe scară de- tate ; 12,01* '*’•'),•
Ştiii
„„c.
12,05
în perioada supusă ana comuniştilor din Pricaz a suficient asupra neajunsu pescu, Petru Nicula, Ioan nr. 6, îi răspunde Consi clarîndu-se mulţumiţi de 12,25 Din „omo
lizei organizaţia de partid adoptat înlr-o atmosferă rilor. S-a arătat, de pildă, Podeanu şi alţii. în acest liul popular al municipiu măsurile luate. rului ; 12,45 Av
din C.A.P. Pricaz şi-a do de însufleţire şi entuziasm, că mecanizatorii vin la fel s-a desprins ideea că radio-tv. ; 13,00
3 ; 15,5 | Clubul :
vedit capacitatea de mobi hotărîrea unanimă ca to lucru,— chiar şi în timpul din activitatea necorespun 10.00 iMuIctin dc
lizare a oamenilor din varăşul Nicolae Ceauşescu campaniilor agricole — la zătoare desfăşurată, din IIP Hora muncii infr
rezultatele economice slabe
sat la munca în coopera să fie reales în funcţia ora şapte şi pleacă la orele trebuie să se tragă ma Coordonate ecom
Sfatul medicului
tivă. Comunişti precum supremă de secretar gene 16—17, dar nu s-a dat letin de ştiri; 17
Petru Mezel, Nicolae Mi- ral al partidului, expri- nici un nume. De aseme ximum de învăţăminte şi sitatea radio; 17,:
să se acţioneze cu mai
Rom
Ceauşescu,
liăilă, Ştefan Creţu, Vasile mînd totodată, angajarea nea, s-a spus că sînt co multă răspundere pentru gram de cintece
Bota, Dumitru Orăşan, puternică de a consolida munişti ce nu iau parte a redresa activitatea eco limbii române ;
Coriolan Măniuţ, Sof ica şi dezvolta rezultatele ob la muncă, dar şi peste a- nomică a cooperativei. în serii ; * Rădic
Revista
internai
Martin, Cornelia Ivăşcoi, ţinute pentru a înscrie şi ceastă lipsă s-a trecut cu conformitate cu Proiectul dio; 20,00 Rădic
Tidia Petruţescu, Petru în viitor unitatea lor prin uşurinţă. de directive ale Congresu Agricultura >81;
Voina, Opreana Stanca, tre cooperativele fruntaşe Participanţii Ia discuţii lui al XlII-lea al parti tia dv... ; 22,00 <
oră ; 23,00 Reztt
Ioan Furdui ete. s-au în ale agriculturii liimedo- s-au oprit pe larg în cu dului, producţia agricolă gerii Pronoexp
rolat cu trup şi suflet în renc. vîntul lor la neîmplinirile vegetală trebuie să crească Arii din operetă'
bătălia pentru a face pă- în ce priveşte activitatea substanţial în cincinalul Nou stop muzic
mîntul să rodească tot mai I. COJOCNEANU productivă şi asupra cau- 1986—1990. Organizaţia de
partid din C.A.P. Turdaş |] BNEWf,
trebuie să-şi îmbunătă
Prin eforturi conjugate, prin ordine si ţească activitatea, să acţio DEVA : Da
neze ca un puternic factor
(Patria) ; Elen
mobilizator în strădania HUNEDOARA:
(Modern, sala
disciplină, prevederile de pian pentru a se obţine produc patru ori start
ţii agricole la nivelul sar
cinilor ce-i revin agri sala B) ; Fel
(Flacăr-
pot fi îndeplinite culturii. B. TURDEANU __ .^ n , Vagine Da vid Olghiţa, una dintre muncitoarele cele ta);
să ştiu je e
mai harnice de la Secţia de bunuri metalice Brad.
(Parîng); Elegi
Afacerea Pigot
Fabrica de încălţăminte re, în organizaţiile de muncitori au urmat cursuri bric); LUPENI:
Hunedoara şi-a îndeplinit partid, sindicat şi U.T.C. de calificare, un alt ase Acţiuni ferme, tru doi —
(Cultural); VU
planul la producţia fizică, — a intervenit Aurelia menea curs urmînd să în CAMPANIA AGRICOLA D£ TOAMNA cilia — seriile
pe cele opt luni care au Răşinar, secretar al comi ceapă curînd, trei maiştri ceafărul); LONI
trecut din acest an, doar tetului de partid al fabri se află la şcolarizare. PARTICIPARE NUMEROASĂ stăruitoare gul Scliroth
în proporţie de 80 la sută. cii. în principal este vorba Aşa cum aveam să con LA STRÎNGEREA RECOLTEI PETHILA : De 1
Anca (Muncitoi
— Fără a încerca' să mi de întărirea ordinii şi dis statăm, lipsurile care pri (Urmare din pag. 1) NOASA : Fam
nimalizez lipsurile care ne ciplinei. Măsurile luate în vesc direct colectivul de (Urmare din pag. 1) tuarea celor două lucrări (Muncitoresc);
aparţin, trebuie totuşi să ultima perioadă încep să-şi oameni ai muncii din a- evidenţiindu-se mecaniza Căluţul sălbatk
tezat); BRAD ;î
arăt că situaţia necores arate roadele. Dacă în pri ceastă fabrică nu numai au şi fost trimise unită torii Nicolae Niculescu, montarea pe autovehicule, (Steaua roşie) ;l
punzătoare cu care ne mul semestru al anului că sînt cunoscute, dar se ţilor de desfacere. La re Gheorghe Fulea, Mihai în felul acesta a crescut ZA : Tatăl :
(Minerul); ORi
prezentăm la această dată trecut consemnam existen- şi acţionează pentru înlă coltarea fructelor iau parte Beşleagă şi alţii. operativitatea şi, mai cu tăi reginei (P.
turarea lor. Astfel, a cres zilnic 30 de cooperatori, Important este să se seamă, răspunderea celor meia dispărută
cut atenţia acordată unei iar sortarea fructelor se elibereze cît mai repede care recondiţionează aces GEOAGIU-BAl
te piese de schimb. A
P M & m m cît mai" strînse colaborări face cu multă grijă. din de recoltă suprafeţele ocu crescut, dc asemenea, nu şi regina (Cas
ră); HAŢEG: >]
în
Pînă
prezent,
pate cu culturi de toamnă
cu furnizorii şi beneficiarii,
(Dacia); BRAZ
ridicării nivelului de pregă cele 350 ha ce urmează a pentru a se trece cu ope mărul autovehiculelor ac CAL AN : Nauî:
tire profesională a tuturor fi semănate cu cereale rativitate la pregătirea a- tive în sprijinul sporirii de cultură) ;
Călătorul cu
oamenilor muncii, întăririi păioase au fost arate şi cestora în vederea însă- producţiei de cărbune de roşul); ilia :
este corelată şi cu alte ţa unui număr însemnat ordinii şi disciplinei. Sînt discuite 45 de ha, în efec mînţării cu orz şi grîu. la cariera Cîmpu lui Neag. pe front (Lum
'cauze — ne spunea Nicolae de ahsenţe de la program, căi de acţiune jalonate cu Aşa cum sublinia tova
Dragotoniu, contabilul şef datorită acordării cu lar claritate în Proiectul de ÎNTREAGA PRODUCŢIE DE FURAJE - răşul Nicolae Ceauşescu la
al fabricii. între ele, cali gheţe a învoirilor şi conce- Directive ale Congresului STRÎNSĂ SI DEPOZITATĂ !N CELE recenta Consfătuire do lu- gŞPi€Ti
tatea deseori slabă a ma "diilor fără plată, în aceeaşi al XlII-lea al partidului, cru de la C. C. al P.C.R.,
teriei prime, a pielsin-ului perioadă a. anului în curs, pe care şi oamenii muncii MAI BUNE CONDIŢII se impune ca în fiecare
(piele sintetică) în special. numărul lor a scăzut mult. de la Fabrica de încălţă (Urmare din pag. 1) cositul, strînsul şi depozi întreprindere să ,lse iniţieze de e petroşani „Val
stat
De asemenea, suportul nu De asemenea, s-au redus minte Hunedoara şi le în tatul finului. în continuare noi acţiuni, „Cu mască, fără
prezintă constanţă. între mult absenţele nemotivate:* suşesc întru totul şi pe care Intr-o situaţie asemănă mai cuprinzătoare, în ve spectacol de var
cauzele obiective ar mai fi Maistrul Ana Ilea şi in trebuie să le materializeze fineţe din zona de munte. toare se află şi C.A.P. derea extinderii activităţii zintă Cristina S
de amintit greutăţile pe ginerul Viorel Gorgan si neabătut în activitatea lor. Această unitate are depo Şerel şi Rîu Bărbat, unde
care le întîmpinăm în asi tuau între cauzele subiec Acţionînd în acest mod, cu zitate 300 tone fînuri pen mai există încă fîneţe de. recuperare-ref olosire-rc-
gurarea cu materie primă tive ale nerealizărilor înre exigenţă şi responsabilita tru bovine şi 80 tone pen necosite. valorificare a resurselor i VREME
în gama coloristică pen gistrate pînă acum lipsa te, colectivul Fabricii de tru ovine. Toate paiele Factorii de răspundere materiale, energetice, pie
tru care avem contractate de experienţă în meserie a încălţăminte Hunedoara îşi — 300 tone — sînt depo de la consiliul unic şi de selor şi subansamblelor. Timpul probai
produsele noastre cu be unor muncitori, ba chiar a va realiza integral planul zitate în şire şi s-au făcut la comune trebuie să in .Noi avem în toate autoba azi, 12 septeE
neficiarii. unor maiştri şi ingineri, de producţie, întîmpinînd şi 150 tone siloz. tervină energic pentru ter zele un cadru organizato Vremea va £i ră
Dar, cum arătam mai neasigurarea tuturor liniilor cu bune rezultate în mun Conducerea C.A.P. Pui minarea grabnică a cositu ric bine stabilit, în acest cerul variabil, te:
ros. Vor cădea
înainte, sîhtem conştienţi tehnologice cu maiştri (li că, în rînd cu celelalte — unitate care şi în anul lui ultimelor suprafeţe sens. Vom acţiona cu şi eu caracter de a
că există şi alte cauze care niile 2 şi 3, schimbul B, — harnice colective muncito trecut a cumpărat mari ocupate cu fîneţe naturale, mai multă fermitate şi tul va sufla m
& ne implică direct. tras-tălpuit, linia 3, schim reşti hunedorene, Congre cantităti de fîn — n-a pentru cositul miriştilor, perseverenţă pentru . ca vest şi nord-ves
râturile minime
— Cauze care au făcut bul A şi B- — cusut) ş.a. sul al XlII-lea al parti tras învăţămintele cuveni otăvii şl organizarea mai fiecare, lucrător, să fie pă prinse între 7 ş!
şi fac încă obiectul unor E drept, paşi în direcţia dului. te şi nu a luat măsuri bună a transportului, fo- truns de cel mai înalt spi iar cele maxim
responsabile analize în or remedierii acestor lipsuri pentru a se realiza cu losindu-se în acest scop rit . de economie şi chib şi 23 grade. Dini:
lat ceaţă.
ganul colectiv de conduce- s-au făcut; anul acesta, 70 MIRCEA DIACONU maximum de operativitate toate atelajele. zuinţă în activitatea sa.