Page 41 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 41
in intimpinarea Congresului al XIlMea al P.C.R.
Reducerea consumurilor —
sursa sigura de creştere
*
a eficientei economice
La recenta Consfătuire 5 210 tone materiale din
de lucru de la C. C. al oţel, 1041 tone produse
ORGAN ftl COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA fll P.C.R. P.C.R., s-a indifc'ât să se din fontă, 1 205 kg bronz,
acţioneze energic, în toate 42,5 tone plumb, 25,5 tone
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N unităţile economice, pentru uleiuri, 500 kg cupru, 7,5
respectarea consumurilor tone aluminiu. Au fost re
stabilite, diminuarea lor condiţionate, peste sarcini
în continuare, să se ia njă- le de plan iniţiale, 321 bu
Anul XXXVI, nr. 8 347 JOI, 13 SEPTEMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani suri ferme în vederea creş căţi de osii pentru vagoane,
terii gradului de valorifi piese de schimb specifice
care a materiilor prime şi mijloacelor de transport
PLANUL LA EXPORT
PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P.C.R. REALIZAT materialelor, pentru înca feroviar în valoare de peste
( Atenţia deosebită pe ^
Obiectivul fundamental al care oamenii muncii din i LA I.M.M.! . SIMERIA
i cadrul Sectorului de in- î
dustrializare a lemnului )
1,6 milioane lei, s-au re
viitorului cincinal inscrie exigenţe Orăştie o acordă realiză- l drarea strictă a fiecărui condiţionat piese de schimb
produs în consumurile pla
\ rii sarcinilor la produc- ? nificate. Toate acestea în diverse, a căror valoare de
ţia destinată exportului 1
păşeşte 6,3 milioane lei.
condiţiile respectării indi
de maximă actualitate este elocvent ilustrată ^ catorilor tehnici şi calita Subliniez, toate acestea în
de livrarea, peste pre- t tivi ai produselor. condiţiile depăşirii indica
vederile cuprinse în pla- / torilor stabiliţi la produc
Document programatic de ros, al acestui obiectiv tehnic — factor determi nul pe cele opt luni i Cum se acţionează la ţia marfă şi netă, la pro
însemnătate fundamentală fundamental se conturează, nant al modernizării eco şi o decadă din an, a ţ I.M.M.R. Simeria în această ductivitatea muncii şi la
pentru edificarea multilate ca o caracteristică defini nomiei, al creşterii cali direcţie prioritară pentru producţia fizică, precum şi
rală a societăţii noastre torie pentru viitorul cinci tăţii şi productivităţii, a \ unei cantităţi de 1 200 1 creşterea eficienţei econo reducerii cheltuielilor to
mc cherestea, înregis- /
socialiste şi înaintarea nal, dinamismul economi- întregii activităţi economi- \ trînd un beneficiu su- j mice, aflăm de la tehni tale cu 2,122 milioane lei,
României spre comunism, co-social al patriei, relevat co-sociale. cianul Iosif Rădic, secreta a celor materiale cu 1,6
\ plimentar de 5,5 milioa- l
în paralel cu dezvolta
Pi'oiectul de Directive ale de cifrele privind creşte rea intensivă a industriei, \ ne lei. La temelia a- ? rul comitetului de partid milioane lei, încadrării în
Congresului al XlII-lea al rile însemnate ale majo cestui succes stau hărni- ) al întreprinderii. cerinţele şi exigenţele cali
Partidului Comunist Ro rităţii indicatorilor de asigurarea unul raport op \ cia şi dăruirea în mun- ^ —- După opt luni de tative.
mân oferă tabloul luminos plan, mai cu seamă pro tim între industrie şi agri că dovedite de colecti- l muncă din acest an, co — Sînt cifre care vorbesc
lectivul nostru raportează
al evoluţiei ţării în perioa ducţiile marfă şi netă in cultură şi urmărirea dez de la sine despre răs
da următoare, evidenţiază dustrială, globală şi netă voltării armonioase şi echi f vele de oameni ai mun- / nu doar încadrarea în con punderea şi dăruirea cu
resursele sigure ale poporu agricolă, volumul comer librate a tuturor ramurilor cii de la hala gatere ) sumurile stabilite, ci şi eco care acţionează cei peste
(formaţii conduse de î
de (
lui de înălţare a naţiunii ţului exterior, al venitului economiei naţionale, se vor maiştrii Ion lliasă şi l nomisirea a 615 tone la 800 de comunişti, întregul
pe noi trepte de progres naţional etc. amplifica activitatea Dumitru Marc) şi depo- / minate finite din oţel, 366. nostru colectiv, fiecare lu
şi civilizaţie. ^ înfăptuirea prevederilor comerţ exterior, relaţiile \ tone alte materiale meta crător la locul său de
internaţionale,
economice
zitul de cherestea (for- J
Aşa cum se subliniază în din acest domeniu se va cooperarea în producţie, \ maţii conduse de şefii } lice, 1 199 metri cubi che muncă, sînt dovezi ale în
proiectul de Directive, realiza prin modernizarea ştiinţă şi tehnică cu toate de echipă Costache Ti- 1 restea de brad, 260 metri făptuirii concrete în viaţă»
„Obiectivul fundamental al mai accentuată a produc statele lumii, asigurîn s cubi cherestea de stejar,
planului cincinal 198C—1990 ţiei, ridicarea permanentă du-se participarea activă, \ mofte şi Kiss Francisc). ’ 184 000 kWh energie elec GH. I. NEGREA
îl constituie dezvoltarea a nivelului tehnic şi cali cît mai avantajoasă, a \ trică, peste 30 tone com
puternică, în continuare, a tativ al produselor, spori României la diviziunea in MINERII DE LA bustibil convenţional. în
forţelor de producţie, a rea productivităţii muncii, ternaţională a muncii, la \ LIVEZENI OBŢIN acelaşi timp, am recuperat (Continuare în pag. a 2-a)
bazei tehnico-matcrialc, în utilizarea raţională, la pa schimbul mondial de va REALIZĂRI BUNE
\
făptuirea în linii generale rametri, a capacităţilor de lori. \
a Programului partidului producţie, economisirea şi Colectivele de muncă ^
de făurire a societăţii so valorificarea superioară a Şi în viitorul cincinal, \ de la mina Livezeni sînt ^
materiilor prime, combusti investiţiile vor fi orientate
cialiste multilateral dezvol cu prioritate spre lărgirea \ puternic mobilizate în l
tate, crearea condiţiilor ne bililor şi energiei, recu bazei proprii de materii \ abataje, ferm hotărîte >
cesare trecerii, în perioada perarea şi refolosirea re prime şi energie, realiza să extragă mai mult ţ
următoare, la realizarea surselor rezultate din pro rea programului de îm \ cărbune pentru ţară, ţ
fazei superioare a socie cesele de producţie şi con bunătăţiri funciare, dezvol să întîmpine forumul i
tăţii socialiste, la con sum, reducerea costurilor tarea şi modernizarea in \
I comuniştilor — Congre- J
strucţia comunismului în de producţie, cu deosebire dustriei şi agriculturii, a sul al XlII-lea al parti- \
România", Vom avea de a cheltuielilor materiale, tuturor sectoarelor econo- J dului — cu realizări re- 1
’ străbătut, aşadar, o etapă creşterea substanţială a efi mico-sociale.
superioară de dezvoltare, cienţei economice în toate marcabilc în producţie, i
pe solul căreia vor creşte ramurile şi sectoarele de în acelaşi timp, interac Tovarăşa Veronica ju- 1
lot mai mult forţa mate activitate. ţiunea dintre calitatea gănaru, de la serviciul \
rială a patriei, bunăstarea între aceste sarcini şi muncii şi calitatea vieţii î plan al unităţii, ne-a (
întregului popor, se va orientări există o strînsă capătă, în perspectiva vii comunicat că si în luna ■
întări independenţa şi su interdependenţă, transpu torului cincinal, semnifica I septembrie minerii de /
veranitatea naţională. Să nerea lor neabătută în ţii profunde, cu incidenţe la Livezeni obţimranda- \
privim cu încredere şi op practică determinînd, în majore la scara fiecărui t mente bune în subteran, ||
timism în viitor, pentru mod firesc şi necesar, creş colectiv muncitoresc. Pe fapt care face ca plusul i
că stadiul atins prin pu terea venitului naţional, acest temei, în proiectul la cărbune extras în pe- J
ternica dezvoltare de pînă asigurîndu-se, din volumul de Directive sînt înscrise, rioada trecută din acest \
acum ne oferă baza sigură său total, 70 la sută pen între sarcinile şi orientă an să se ridice la cir- I
a înfăptuirii noilor obiec tru fondul de consum şi rile obiectivului fundamen ca 22 500 tone. O con- )
tive, iar siguranţa şi înţe 30 la sută pentru acu tal al cincinalului, măsuri tribuţie deosebită la J
lepciunea cu care partidul mulare. vlzînd ridicarea nivelului obţinerea acestei depă- \
nostru comunist a condus Un accent principal se de trai pe măsura creşterii şiri şi-au adus-o co- '
poporul spre marile împli va pune în continuare pe venitului naţional şi a
niri din anii socialismului, •lărgirea bazei energetice productivităţii muncii, a lectivelc din cadrul sec- i
toarelor II, III, şi IV, 1
cu deosebire din ultimele şi de materii prime şi va reducerii costurilor de pro Din cele 12G de vagoane cisternă reparate pesto plan
două decenii, ne dă garan lorificarea lor superioară, ducţie, măsuri vizînd creş respectiv brigăzile con- ^ la I.M.M.R. Simeria, 71 au fost reparate în secţia 1 montaj,
duse de Valache Cris- '
secţie fruntaşă pe întreprindere. Tot aici lucrează şi lăcă
ţia că mobilizatoarele pre pe intensificarea activită terea bunăstării poporului, tea, Miliai Bucevschi, tuşul ioan Plenar (din dreapta imaginii), care în anul tre
vederi ale proiectului de ţii de cercetare ştiinţifică dezvoltarea generală a so Mircea Secrieru, Ion Co- cut a ocupat locul I pe întreprindere. Acum, împrciuîă cu
Directive vor fi materiali şi dezvoltare tehnologică, cietăţii. maistrul principal Mihai Vilca, verifică înainte de montaj
zate neabătut. accelerarea introducerii in jocaru, Aurelian Pipan. ţ o crapondină O.R. confecţionată in întreprindere şi caro în
locuieşte originalele tip K.D.G. Foto N. GHEORGHIU
In contextul larg, gene producţie a progresului (Continuare în pag. a 2-a)
Toţi locuitorii satelor să ia parte la strîngerea recoltei,
la buna pregătire si desfăşurare a însămîntărilor!
La Cooperativa agricolă mai vrednici cooperatori agricole de producţie din pregătirea însămînţărîlor
de producţie din. Boşorod numărîndu-se Lucreţia Peş- Batiz, Nădăştie şi altele. de toamnă. Pe această temă
a început recoltarea carto terean, Maria Sinoi, Eva Cooperativa agricolă din am discutat cu Adam Mi~
filor de pe cele 30 ha Perţa, Victoria Vladi şi Strei are de’ strîns cartofii hăilă, inginerul şef . al
ocupate eu această cultură. alţii. Recoltarea se face de pe o mare suprafaţă C.A.P. Boşorod :
La această lucrare este , cu multă atenţie, cu grijă — 75 de ha. Lucrarea n-a — Ne preocupă asigura
angrenată brigadă condusă rea tuturor condiţiilor pen
de Eva Sas din Chitid. în tru a obţine în 1985 pro
fiecare zi la recoltarea TN C.U.A. .C. CĂLAN ducţii superioare de cereale
cartofilor participă aproa păioase. O primă condiţie
pe toţi locuitorii satului, — de însemnătate hotări-
inclusiv cei ce muncesc la să nu rămînă tuberculi în fost declanşată încă, în toare — este însămînţatul
combinatul „Victoria" din pămînt, iar sortarea car prezent lucrîndu-se abia — ne spunea interlocuto
Călan sau în alte între tofilor are loc în cîmp, ia tăierea vrejilor şi bu rul. în toamna aceasta
prinderi din localităţile în după care sînt transportaţi ruienilor (!). vom semăna cu orz 40 ha,
vecinate, în turele lor cu operativitate la locuri Cooperatorii, mecanizato
libere. In trei zile de le de depozitare. rii şi specialiştii din TRAIAN BONDOR
lucru s-au recoltat circa Recoltarea cartofilor a C.U.A.S.G. Călan se preo
şapte hectare, printre cei început şi la cooperativele cupă în aceste zile şi de (Continuare în pag. a 2-a)
