Page 46 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 46
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 348
PROGRAMUL UNIC - PROGRAMUL DEZVOLTĂRII FIECĂREI GOSPODĂRII ŢĂRĂNEŞTI
TOMEŞTI ii Pagina bunului gospodar ;■ 15.05 Muzică
15.00
Telex
nească
15.15 Viaţa
15.35 Desene
15.50 La voi
10.00 Emisim
' -<■ german
lor)
10,30 închide
lui
20.00 Telcjui
lor)
20.35 Ţara i
pină
XlII-le
Comun
20.50 Melodii
21.05 Şcoala
pentru
21,25 Coi.'firr
politicii
a pani
lui 110!
21.15 Eroi ;
socialis
române
22,20 Tete jur
lor)
BLCUKEŞ
programul ’
La ordinea
cultură; 7,0
7,30 Urmînd
varâşului Ni
în intimpin;
lui al XIII-
Comuna Tomeşti este si diţionale pe aceste locuri, de jumătate sînt bubaline, ral al partidului, la recenta lui realizări
tuată la marginea de nord- care le-au dus faima in Comuna în straie de lucru Tomeştiul fiind vestit in Consfătuire de lucru de la toate domen
vest a judeţului, la poalele ţară. Ca pe oricare oameni creşterea lor, 400 ovine, C. C. al P.C.R. — arăta tatc; 8,00 1
8,10 Curier
muntelui Găina, in legen ai muntelui natura i-a în Hrănesc porcii şi orătăniile, 1 450 porcine ş.a., iar nu Remus Rusu, secretarul con 0,00 Buletin
darul ţinut al Zarandului. zestrat cu dirzenie şi spirit de animale şi lucrători ai mărul lor creşte mereu, siliului popular - noi, to Răspundem
pămintului, dornici să-şi duc vitele în păşune, vin 10,00 Buletin
Compusă din şapte sate, de dreptate — atribute do mai ales de la aplicarea meştenii, sîntem mereu in
vadă gospodăriile şi comu acasă, fac mîncare şi văd Ştiinţa şi vi
înşirate in lungul Văii vedite de nenumărate ori, de copii, mai plivesc ceva Programului unic. O dată straie de lucru. Nu avem folcloric ;
Obirşia, la poalele şl pe de-a lungul istoriei zbu na tot mai prospere, mai în grădină. Apoi adu cu aceasta sporesc şi can timp de stat"... inima ţării ;
înălţimile unor dealuri mol ciumate a meleagurilor ză- frumoase". tităţile de produse livrate ... Chiar aşa am găsit de ştiri; 11,05
11,35 Publicil
come, comuna se mîndreşte răndene. Coboară bărbaţii din vitele şi mulge-le, pune-i la fondul de stat, în anul comuna şi oamenii săi, în letin hidrolo
cu o vechime, atestată do „Şl astăzi — arăta Lau- autobuzele care-i aduc de masa bărbatului, că-i gră curent tomeştenii angajîn- ziua cind ne-am aflat la letin de ştii
cumentar, de peste o ju renţiu Herbeiu, primarul la Barza ori de la Ţebea. bit... Şi asta zi de zi. du-se să livreze 135 bovine, Tomeşti. In straie de lucrul în publicistic
ideologică;
mătate de veac. Iar tomeş- comunei — oamenii satelor Trec pe-acasă cit să mă- Aşa se face că tomeş- 131 porcine, 50 ovine, 2 100 Iar imaginile din fotomon moara folclo
tenii, toţi ciţi sînt ei, se noastre sînt la fel. Chiar nînce ceva in grabă, pun teniî au gospodării fru hl lapte de vacă, însem tajul nostru, surprinse pe vanpremieră
consideră moţi crişenl. Oa dacă o parte dintre băr mina pe coasă, pe furcă moase, cu multe animale nate cantităţi de miere uliţele satelor, in curţile De Ia 1 la 3
club ; 1C,00 B
meni harnici, buni munci baţi s-au apucat de mine ori pe sapă şi-o pornesc în grajduri. La cele 476 de etc. unor gospodari, pe tinetele 16,05 •Vrvr
tori ai pămintului, nu prea rit - îndeosebi in cei din la un nou „şut". PJnă ei gospodării ale comunei — „Dar, pentru ca gospodă de sub coama pădurilor, 16,25 e
darnic, pe care-l stăpînesc, urmă 19 ani, cind dezvol sint plecaţi la „baie", de aflăm de la loan Bufz, riile şi viaţa fiecăruia şă tocmai acest aspect au cău veanu; i„,,o
pricepuţi crescători de a- tarea industriei ţării şi a gospodărie văd femeile. vicepreşedintele biroului prospere, să putem înfăp tat să-l releve. Oamenii conomice ; î;
Ştiri ; 17,05 I
nimale şi meseriaşi. Olăritul, judeţului a cunoscut mare Frumoase şi harnice lemei! executiv al consiliului popu tui sarcinile subliniate de comunei, bărbaţi şi lemei, 17,45 Recital f
dogăritul, spătăritul şi ro- amploare -, ei au rămas De cum se crapă de ziuă, lar comunal — revin 1 610 t o v a r ă ş u l Nicolae găsiţi in diversele ipos ghe Zamfir;
tăritul sînt îndeletniciri tra aceiaşi vrednici crescători pină întunecă n-au odihnă. bovine, din care mai mult Ceauşescu, secretarul gene taze ale muncii lor zilnice. seni ; 20,00
22.00 O zi
Radiojurnal;
telc trageri
Suita a in-a
op. 27 „Sătei
MÎNDRIA COMUNEI 3.00 Non sto
Iată alţi gospodari de ® ALEXANDRU LUN-
frunte ai comunei care CAN —■ cu 9 taurine în
cresc un număr mare de gospodărie
animale şi predau însem DEVA : Lo
e AZARIE FLOREA —
nate cantităţi de produse tina (Patria):
la fondul de stat: cu 9 bubaline în gos obişnuită (Ai
DOARA : Că
podărie dem, sala A
o TOMA FLOREA — ori start (Mo
• ŞTEFAN HERB EI —
cu 12 taurine în gospodă cu 6 bubaline în gos Febra aurulu
Ringul (Sidcr
rie podărie. boiul stelelor
(Arta); PETR
să ştiu de
(Parîng) ;
Bachus (Unir
Pigot (7 Noi
POVESTEA MOTOCOSITORII PENI: Febra
ture 1 '
VUL
C .are’'';
Cind, în primăvara lui dă şi de ia coadă la cap. ca pentru l
norul); ANI
1981, Emilian Oncu din Pînă la urmă i-am învăţat
mio.nul de
Tomeşti şi-a cumpărat o rostul. Cînd au văzut oa (Muncitoresc)
motocositoare „Carpati menii că într-o jumătate Imposibila iu
(Retezat)
I-II
na", vecinii şi ceilalţi de zi tăiam cît 10 cosaşi ţiunea Zuz
oameni din sat l-au cam într-una întreagă, au în roşie); ORA:
şoara Noorie
luat în rîs, mai ales că ceput să-şi scoată banii, O L A R I I bunarea hait
la început nici omul nu-i şi-au plecat prin ţară să-şi ra); GEOAG
Dacă Obîrşa, sal al co
migală şi răbdare pun cîte
ÎMPLINIRILE MUNCII ştia bine rostul. „Măi cumpere „Carpatina". As munei Tomeşti, este mai o părticică din sufelul lor. băieţi şi o şti
cultură);
de
Emiliane, tu te-ai smintit tăzi sîntem 36 în comună mori rănit d
„De cînd am prins a încadrează gospodăreşte, cunoscut în judeţ, în ţara Octogenarul Nicodim Bor viaţă (Daci
pricepe rosturile vieţii — nici de batoză, nici de acum la .bătrîneţe ■— zicea care avem motocositoare. şi chiar peste hotare decît za (în fotografia noastră Păcală — soi
zice Toma Benone Ivaşca motocicleta cu care mai cîte unul, mai în glumă, Sînt bune la noi, cosim, oricare localitate din jur alături de fiul său) este LAN : Vreau
— mi-au fost dragi ani umblă peste dealuri la mai în serios. Aruncă secerăm păioasele, chiar şi decît satul de reşedinţa mulţumit, deşi, după 70 de am aripi (C
ră) ; S1MERT
malele. Şi această dragos sapă ori la coasă, nici drăcovenia asta pe roate şi semănăm. Dar ne-ar meritul este fără îndoială, ani de modelat lutul în zează slrăb
unei
îndeletniciri
al
stră
te o port în mine şi as chiar de autoturismul din în Pîrîul Sec şi pune mîna fi de mare ajutor dacă vechi — olăritul — practi fel şi fel de obiecte („alt şui); ILIA : i
G
(Lumina);
ceva n-am făcut în viaţa
tăzi, cînd sînt om în pu curte, cît de animalele pe coasă. Tot ea-i baza la cooperaţia meşteşugăreas cată de oamenii locului din mea, decît numai am mun dul vărgat -
terea vîrstei". care-i umplu ograda. Opt noi pe deal, nu „moto- că — consiliul popular cele mai vechi timpuri şi cit la roată şi mi-am vă
Iar dovada cea mai la bovine, 6 porci, iepuri coasa“ asta care numai comunal a făcut propu transmisă nealferafă, din zut de gospodărie") îl cam
îndemîriă că niciodată n-a („de ei se ocupă, mai ales, pîrîie şi scoate fum". Dar neri în acest sens — generaţie în generaţie, ţine un junghi în piept, iar
abdicat de la rostul lui, Dănuţ, copilul meu"). Mai al lui Oncu ştia el ce ar deschide în comună pînă-n zilele noastre. Deşi mîinile îi sînt cam amor
de ţăran, deşi de 18 ani are şi 30 de stupi şi oră ştia. „Am citit cartea un atelier de reparaţii nu s-ar putea spune că cei ţite. „Am umblat prin toa Timpul pr
este miner la Barza, a tănii suficiente. „De greu tehnică de la cap la coa şi asistenţă tehnică". din Obîrşa nu sînt vrednici tă ţara cu oalele şi vasele azi, 14 sep
cărui datorie-i să-şi mun îi greu, nu zic ba, munca-i gospodari, ba dimpotrivă, noastre din Obîrşa. Sute de Vremea va
frumoasă, ci
cească pămîntul, mult, muncă şi la mină şi ei sînt buni şi harnici cres mii am făcut. Acum mai bil. Vintul vt
puţin cît îl are, să creas- acasă, din zori şi pînă-n cători de animale şi lucră puţine. Dar, am lăsat me ralurilp mini
moderat din
Dar seria pe mîini bune. Fecio
pămîntului.
că-n ogradă cîteva ani noapte, dar am noroc cu tori ai arta ceramicii rul meu Mircea Borza îmi prinse intre
olăritul,
male — de pe urma că Anica, nevastă-mea, care-i şi-a pus pecetea pe desti continuă munca". iar cele ma:
şi 25 grade,
rora, dacă-i harnic şi tare harnică şi aprigă la nul lor şi le-a dus faima „Şi o face tot atîf de dicate. Dinii
priceput, musai să pros treabă (dar şi la vorbă !), în lume. bine ca tatăl său — pre ceaţă pe vă
pere — este gospodăria La munte,
nu degeaba au pus-o oa Iar veteranii acestui meş ciza Cornelia Rusu, secre neral răcoro:
sa de la „Dîmbovana", menii deputat. Şi sîntem teşug sînt fraţii Nicodim tar al comitetului comunal bil. Vînt im
din saţul Tiuleşti. O gos şi Vălean Borza, oameni de partid. La ultimele edi tensificări t
podărie cum două nu-s mulţumiţi că tot ce ne-am la vîrsta senectuţii, dar ţii ale Festivalului naţional vest şi nord-'
do 70—90 1
agonisit, prin munca
pe tot cuprinsul comunei care şi astăzi mai stau „Cîntarea României" cu ceaţă.
Pentru urn
Tomeşti. Şi de nimic noastră ne-am agonisit. aplecaţi asupra roţii, în- ceramica prezentată s-a zile: Vremea
nu-i mai mîndru Toma Mai ales de pc urma ani vîrtind-o cu piciorul şi mo- situat mereu printre lau Sn general 1
Benone Ivaşca, atunci malelor — contractez şi delînd cu măiestrie lutul reaţii pe ţară, anul trecut r-ul variabil,
sibilc ploi sl.
Cînd îi păşeşti pragul şi predau în fiecare an la în care pe lîngă pricepere, cucerind chiar locul I". sufla slab pi:
te arăţi mirat de toate stat carne, lapte, miere, predominind
vestic. Tem pi
cîte le are — nici de ouă ş.a. —, obţin venituri Pagină realizată de me intro 6 ş
casa-i mare şi frumoasă, frumoase, pe lîngă cîşti- cele maxime,
nici do acareturile ce-o gul de la mină". MIRCEA LEPADATU şi TRAIAN BONDOR grade. Izolat
rolog ele ser
Fotografii - NICOLAE GHEORGHiU i> ut).
