Page 50 - Drumul_socialismului_1984_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 349

de „Ziua metalurgistului"
19.30 Muzic.
Aici sînt izvoarele Realului. In fapte. Că viaţa nu-i abstractă şi-i mănoasă In jurul o
In schimbul de zi şi în schimbul Cînd sorbi, prin arderea fertil-o parte misiun
munici
de noapte. Din zbaterea aceasta fără moarte. j . Aduna
Poetul oricît cîntă rămîne-va dator prileju
Metaforei transfigurind, sonor, Iar patria aude-ntotdeauna, lucru
Nicolai
Prin truda lor, ideogramele luminii Ea nu îngăduie prin imn minciuna judeţul
Care cu palme aspre scriu apocrifa Acolo, în conştiinţe şi în acea lumină dcschii
1
pîinii. Căreia-i te restitui, cinstind învăţăi
,.... /. y Limba Română, 13.30 Telex
Aici, la Hunedoara, poeţii sînt acasă. Prin Ars Poetica ce-n Viaţa Ta 13,35 La sfii
cdracter nu numai explica­
Dicţionarul elevilor tiv, ci şi normativ. Al doi­ Nimic retoric. Nici ipocrizie. EUGEN EVU nă (co
se-inbină.
* Sus
lea mare merit al său il In tot ce scrii, cînd simţi prin poezie ramuri
popula;
vedem deci tocmai in fap­ * Gala
Un nou an şcolar e aici profesorul, nici părinţii n-o tul că, odată cu definiţiile mat
. şi, odată cu el, in librării tac sau n-o pot face, o va detaliate şi accesibile, se * Cînt»
* 40 d(
un nou dar, de fapt un pre­ face dicţionarul. Dadă exis­ indică scrierea şi pronun­ Concurs nouă
ţios instrument de lucru tă. Şi, din toamna aceas­ ţarea termenului, forma s~i ODA DASCĂLULUI * Şah
pentru elevi. Dar nu numai ta, el există la indemina gramaticală de bază, cir­ * Marii
pentru elevi, ci, deopotrivă, oricui. culaţia in timp iar, unde e de creaţie versuri GLIGOR HASA muzica-I0AN RUP baletul;
* Telcs
pentru profesorii lor. indi­ Dicţionarul limbii româ­ cazul, chiar şi valoarea sti­ * Din
ferent de specialitate. Şi, ne pentru elevi, apărut listică. Comitetul tic culturi şi edu­ sau... ]
nu in ultimul rind, pentru recent la Editura Didactică O bună parte dintre elevi caţie socialistă al judeţului oară Ia
* Din •
părinţi, desigur, pentru acei şi Pedagogică, este realizat are un vocabular sărac, Călăraşi, în colaborare cu * Auto)
părinţi conştienţi şi respon­ de un colectiv de cadre di­ stereotip, grevat de inco­ ziarul „Vremuri noi“ şi U- 16.30 Popas i
sabili, care nu lasă totul dactice de diverse specia­ rectitudini de diverse tipuri. niunca Scriitorilor din R.S.R. 16,45 Săptăm
concursul
interju-
organizează
in seama şcolii, ci sînt lităţi, avindu-i ca redactori £ o realitate care iscă deţean de creaţie în domeniul 19,00 Telejuri
lor)
preocupaţi, ei inaintea tu­ numeroase discuţii, mese reportajului şi fotoreportaju­ 19.50 Tineri,
turor, de formarea spiri­ rotunde, anchete şi statistici lui purtînd pe generic numele ţii (coli
scriitorului Alexandru Sahia.
tuală a copiilor lor. Iar a- în mediile şcolare. Dicţio­ Concursul este deschis tu­ 20,15 Invăţăn
ceăstă formare nu e nici narul limbii române pentru turor creatorilor care nu sînt sub se
lină, nici simplă azi, cind elevi vine să elimine măcar membri ai Uniunii Scriitorilor, revoluţi
nu au cărţi de reportaj sau taje
dezvoltarea spectaculoasă a una dintre cauzele acestei
responsabili pe reputaţii albume tipărite. Pot fi pre­ 20.30 Film a
ştiinţelor se răsfringe asupra stări de lucruri : lipsa unui „Muntcl
cercetători ştiinţifici, lexico- zentate reportaje literare (pînă
repetatelor restructurări ale dicţionar complex care să ducţie a
logi, doctori în filologie, la 10 pagini dactilografiate) film tv
programelor şcolare şi, de se adreseze deopotrivă in-
Luiza Seche şi Mircea Seche care să pună în valoare fru­ 21.50 Mamaia
aici, asupra conţinutului văţămintului gimnazial şi museţile plaiurilor româneşti, Selccţiu
ale căror nume sint din liceal. Luiza Seche şi Mircea ghea-zâ ti - ne - re, - ţeo cu pa-ti- mi - le vor . bei
manualelor. Una dintre con­ mutaţiile structurale ale ora­ lurile O
capul locului o garanţie Seche, împreună cu colecti­ muzică :
secinţele imediate ale feno­ şelor şi satelor patriei, erois­
pentru probitatea profesio­ vul pe care l-au coordonat nească ,
menului este abandonarea mul cotidian al oamenilor 22,25 Telejurn
nală a lucrării. Noutatea pun astfel la dispoziţia
subită a limbajului didactic muncii ; portrete literare, note, ttT
şi principalul merit al a- şcolii româneşti această 3 I
tradiţional şi invazia neolo­ consemnări cu valoare lite­ Das-cdti cu-roţi co. qnu-n Io - nul ce dîi - ne
cestui dicţionar stau in fap­ operă de referinţă care rară, alte forme publicistico ;
gismelor în paginile de n-ar trebui să lipsească 'Sol , Re, , , Col
manual. Faptul că azi copiii tul că işi propune (şi reu­ din biblioteca nici unui fotografii alb-ncgru şi color
nu mai învaţă despre ochi, şeşte) să rezolve dificultă­ elev şi a nici unui profe­ care să îndeplinească tematic
ţile lexicale din toate ma­ şi stilistic statutul de repor­ TTT rfTTTT BUCUKEŞX
să zicem, ci despre analiza­ sor. Apariţia sa poate fi taj (pînă la dimensiunea de programul d
n
torul vizual poate fi bun nualele şcolare aliate in socotită un veritabil eveni­ 10 x GO centimetri). în va-tro ro-mâ-neas-co Şi* cu-num de ta - u r La ordinea
sau rău, după unghiul din uz. Cu modestie, autorii işi ment editorial care se cu­ Lucrările literare şi foto­ Sol , k Re t , io7 c Rr cultură; 7,00
7,30 Urmînd
care este judecat. Rămine definesc lucrarea drept „un vine intimpinat cu aceeaşi grafice pot fi trimise pe adresa varăşului Nic
glosar al manualelor şco­
de văzut care ar li cişti- căldură şi competenţă cu Centrului de îndrumare a miş­ nrrtTTT rW r f f ţ f in Antimpinai
gul. In mod sigur insă, noul lare". In realitate insă, e care a fost realizat. cării artistice de masă al Ju­ lui „al XIll-1,
Iui realizări
cuvint trebuie neapărat ex­ vorba de un adevărat mic deţului Călăraşi, str. 13 De­ toate domeni
plicat. Iar atunci cind nici dicţionar enciclopedic cu RADU CIOBANU cembrie, nr. 19, cod 8500, pînă tate; 8,00 R
8,10 Curicru
la data de 25 septembrie a.c. 9.00 Buletin i
Audienţa rac
lctin de ştiri
literară rădic
chestra de
Iară a Fila
Intr-adevăr, există o ţara - aşa cum spunea Arad; 11,00‘
clipă a., sublimului, vieţii. E x i s t ă o c l i p ă . . , Delavrancea prin Marele ştiri ; 11,05
intr-un ghiozi
Spre ea tindem zi după zi, Ştefan al Moldovei - nu Mărturiseşte zilnic cu crezul său fierbir te lctin de ştiri
an după an, acumulînd aparţine doar unor oameni cultural; 12,35
folclorului; 13
valori generate de cu­ - Acum, cînd sorocul In această călătorie nu-nii sau unor generaţii, ci e Cum am ţinut prin vreme străbunele hotare. 3 ; 15,00 Mc:
noaştere. Cu fiecare zi ne unui nou arăduit de an voi astupa urechile cu simbolul continuităţii spiri­ Şi zeci de generaţii luînd la el aminte, 16.00 Buletin
simţim mai bogaţi, mai şcolar se află în faţă cu ceară asemenea tovarăşilor tualităţii, al luminii şi gîn- Cresc mîndru şi temeinic spre vremea viitoare. Caleidoscop
înnobilaţi sufleteşte, mai întreaga unicitate a splen­ lui Ulise, nu pot şi nici dirii neamului nostru aici nesc ; 1G,30
cloric ; 16,45:;
bun' şi mai condescen­ dorii sale, pot răspunde nu doresc să-nu întorc în umbra Carpafilor, şi a- cu minut; *i
denţi cu semenii noştri. că trăiesc sublimul frămîn- auzul de la cîntul viselor, parfine întotdeauna „ur­ Posta redacţiei 20.00 Radiojur
O clipă pe care o dorim, tat al lui Ulise ce înainta al speranţelor, al luminii maşilor noştri şi urmaşi­ Ruxandra Jianu — Petro­ deocamdată : „Orice român o culturală; +,
dv. ; 22,00 Rad
dar care, paradoxal, ne cu corabia spre sfîrşitul şi al vieţii ce se împros­ şani. Se cunoaşte că sînteţi - mîndru şi aşa va fi mereu / Muzică de da
găseşte nepregătiţi sufle­ odişeicei sale călătorii, pătează cu fiecare nou lor, urmaşilor noştri" — la început de' drum. Deo? Căci are-n palmares victorii 6.00 o stop
teşte... Un mîine... stînd „oblu", legat cu frîn- început de an şcolar şi dascăli şi învăţăcei - camdată doar . gînduri fru­ ca un zeu“. Trebuie să lu­
moase. Pînă la înlîlnirea cu
pentru
ca
Ce va însemna acest ghii de catarg, dar cu cărora le urez, din toată poezia mai este. craţi foarte mult dobîndească
să
dv.
versurile
mîine, după o viaţă de auzul slobod s-asculte invadează şcolile satelor şi inima : multe şi mari suc­ Nicula Daniela — Valea măcar fiorul artistic- specific. fflflNE»
oraşelor ţării.
eminent om al catedrei ? - „viersul Sirenelor celeste", Brad. Emoţia cu care solici­ Radu Ostaficiuc — Hune­
creaţiei
ne-am adresat profesorului pe care orcine-l aude „se In truda ce-am ţesut-o cese, satisfacţii în şcoală taţi un sfat asupra impresio­ doara. Ne bucură încrederea DEVA : Loc
este
dumneavoastră
Dumitru Susan, personali­ desfată şi-nvafă mult (...) de-a lungul anilor am în­ şi-n viaţă ! nantă. Nici o încercare nu pe care ne-o acordaţi. Ne tina (Patria);
tate hunedoreană de pres­ din toate cîte se petrec pe ţeles,' de asemenea, cu este zadarnică cînd credeţi în vom strădui să vă ajutăm. Un obişnuită (Ari
tigiu. lume". prisosinţă, că şcoala ca şi MINEL BODEA ceea ce faceţi şi aveţi con­ prim sfat — încercaţi să scrieţi DOARA : Ca-;
mai scurt (o creaţie de trei
vingerea că realizaţi un lucru
dern, sala A)
bun, de calitate. Poezia dv. pagini este cam mult). Poe­ ori start (Mod
are versuri înflăcărate. Dar zia este totuşi o metaforă. Febra aurului
Ringul (Sidcru
boiul stelelor;
(Arta) ; PETRI,
Ion Dumitrescu, Nicolae Andrei : rude... în situaţii în care ţumiţi cu ceea ce aţi leone şi de ce? în aştep­ zini a avut ideea proiec­ să ştiu de «
(Paring)
s
;
se trăieşte şi se munceşte realizat". tarea răspunsului la aces­ ţiei unui film demasca­ Bachus (Unire
„ASPIRAŢII SI ATITUDINI în comun, nu serveşte cu Incontestabil că, în te întrebări, ni se oferă tor, comentat de colone­ Pigot (7 Noie
nimic la sudarea colecti­ aceeaşi măsură, factorii o adevărată avalanşă de lul Matucci, din care a- PENI; Febra ;
ÎN ADOLESCENTĂ" vului dacă cei mai tineri responsabili de îndruma­ crime, care măresc gra­ sistenţa uluită ia cunoş­ tural); VULC
(Luceafărul); 1
se vor adresa celorlalţi rea, educarea şi realiza­ dul de spectaculos şi ten­ tinţă de crimele comise cald pentru lu
Prezentăm această carte adolescenţi, autorii răs­ cu «tu». Din contră"... rea tineretului nostru siune. Dar şi pe cel de de Leporello şi de lovi­ nerul); ANIN
pentru valoarea şi actua­ pund, în prima parte, în partea a treia şi şcolar, că, de asemenea, violenţă. Poate subiectul tura de stat pusă la cale mionul de <
(Muncitoresc) ;
litatea ei, cît şi pentru a întrebărilor reţinute din' ultimă a volumului — elevii şi studenţii de grav, politic merita o împreună cu prinţul Bal- Imposibila iub
semnala activitatea şi rea­ contactele directe şi mai „Dialoguri mai puţin cu­ toate vîrstele şi gradele altă tratare decît aceea tassare. în prezenţa tu­ I-II (Retezat);
lizările pedagogice de ales de la întîlnirea cu noscute" —, din ansam­ vor găsi în lucrarea peda­ a unui film poliţist în turor, cei doi sînt ares­ Domnişoara No
excepţională importanţă cei 500 de tineri de la blul ingenioaselor îndru- gogilor craioveni, Ion Du- care goana după suspans taţi. Răzbunarea ha'
GE<
căra)
;
ale universităţii craiovene. prima sesiune ştiinţifică e mult prea vizibilă. Distribuţia este de zile Şapte băieţi ş
Drept dovadă, se cuvine naţională a elevilor, din Printre eroi, un perso­ mari : din nou Franco riţă (Casa de t
să menţionăm lucrările septembrie 1979, desfăşu­ naj exotic, industriaşul Nero, în rolul titular ; ŢEG ; Să mor
dragoste de vi
celor loi distinşi peda­ rată la Craiova. miliardar Bruno Manzini, într-un rol episodic, puţin BRAZI: Păca
gogi, Ion Dumitrescu şi Partea a doua a lucră- fratele vitreg al victimei, măgulitor — Claudia Car­ I-II; cAlan
Nicolae Andrei : „Munca ii, ,,De la aspiraţii la figură legendară, fost dinale ; Martin Balsam, ştiu de-.ce am
de cultură) ;
metodică în şcolile gene­ atitudini şi comportamen­ mări adresate generaţii­ mitrescu şi Nicolae An­ partizan în timpul răz­ Alo, aterizeazi
rale şi în licee" (1966), te", dă soluţii unor pro­ lor viitoare, desprindem : drei, premise dintre cele boiului şi o apariţie fe­ cu un joc sobru, con­ (Mureşul); ILI.
„Activitatea educativă a bleme cu o deosebită com­ „Să cunoaşteţi şi să trăiţi mai preţioase soluţionării minină atrăgătoare, Lili vingător ; inegalabilul iarna (Lumina!
dirigintelui", (1976), „în petenţă ştiinţifică şi rea­ o permanentă stare' de problemelor ce stau în Anders (Sybil Danning), Anthony Quinn — cine
dialog adolescenţii şi a- lă înţelepciune umană. nelinişte, în sensul’ de a faţă şi realizării succe­ prietena generalului ucis, altul decît faimoasa „sa­
dulţii" (1978), „Adoles­ Spre exemplificare, redăm fi mereu dornici, însetaţi selor dorite. concurînd mai întîi la lamandră" ?
cenţii — lumea lor spi­ consideraţiile asupra în­ de cunoaştere, adevăr şi încîlcirea dar mai apoi Actorii cunoscuţi, su­
rituală şi activitatea edu­ trebuinţării impertinen­ dreptate, mereu nemul- VICTOR ISAC descîlcirea intrigii. biectul de mare actualita­ Timpul prob
cativă" (19110), „Conduce­ tului Tu, care dăunează în final, arc loc de­ te şi tratarea poliţistă a azi, 15 septei
rea ştiinţifică a unităţi­ atît de mult bunei-cuviin- „ S A L A M A N D R A " mascarea capului acţiunii acestuia — într-un stil Vremea va fi
lor şcolare — Teorie şi ţe în relaţiile dintre ge­ subversive — generalul alert, propriu peliculelor frumoasă, cu
bil, mai mult s
metodă" (1983), şi ultima, neraţii şi chiar dintre Un subiect „tare", inspi­ lizare a unei lovituri de Leporello, făcută de Man­ de gen •— cu un mesaj tul izolat, în z
asupra căreia relatăm părinţi şi copii. „Nu este rat de o realitate — din stat pusă la cale de ofi­ zini cu prilejul unei în- care cu siguranţă va a- vor cădea ploi
de aversă. Vîiv
cîteva date, „Aspiraţii şi firesc să ne adresăm cu păcate — foarte acută azi ţeri superiori ai armatei. tîlniri, unde sînt invitaţi junge la ţină, iată pre­ slab pînă la r
atitudini în adolescenţă". «tu» unor persoane pe în Italia, şi nu numai Şeful Statului Major şi puternicii zilei, în frun­ misele succesului „Sa­ sectorul sudic,
Cu opinii noi asupra care le-am cunoscut de acolo : recrudescenţa neo- italian, Pantaleone, moare te cu Leporello. Pentru a lamandrei". iile minime vo
adolescenţei şi cu o afec­ curînd, unor persoane mai fascismului. Concret, asis­ subit. Cine a avut interes împiedica reuşita lovitu­ se între 8 şi l
cele maxime în
ţiune deosebită faţă de în vîrstă, fie ele chiar tăm la acţiunea de para­ să-l asasineze pe Panta­ rii de stat fasciste, Man­ VERONICA PALADE de grade. Conc
ţă dimineaţa.