Page 52 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 52
Petei 4
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 349 © SIMBĂTĂ, 15 SEPTEMBRIE 1984
Vizita de lucru a
CENTRUL TERITORIAL DE CALCUL
Nicoiae Ceauşescu ELECTRONIC TÎRGU-JIU
sfr. Tudor Vladimirescu nr. 17, telefon 14767,
(Urmare din pag. 1) T o v a r ă ş u l Nicoiae lii româneşti sînt şi rea tuiri din întreaga istorie
Ceauşescu, tovarăşa Elena lizările elevilor de la acest a patriei. O R G A N I Z E A Z Ă
anul în curs şi pe întregul Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi liceu, reunite în expoziţia în ansamblul său, expo
cincinal. din conducerea partidului special organizată. Printr-o ziţia ilustrează imaginea în ziua de 28 septembrie 1984, la sediul C.T.C.E.
In continuare, a fost vi şi statului au vizitat, în strînsă legătură cu între viguroasă a Timişului con
zitată întreprinderea de a- continuare, Liceul indus prinderile colaboratoare, temporan, amploarea în Tîrgu-Jiu
parate electrice de măsurat, trial „Electrotimiş". liceul şi-a îndeplinit sarci făptuirilor harnicilor locui
una din primele unităţi e- Desfăşurată în preziua nile de producţie şcolare. tori ai judeţului, dimen C O N C U R S
conomice de pe noua plat deschiderii noului an de Este vizitată, în conti siunea efortului lor creator
formă industrială a muni învăţămînt, vizita de lucru nuare, „Expoziţia realiză consacrat îndeplinirii exem pentru ocuparea următoarelor posturi :
cipiului Timişoara, apăru a secretarului general al rilor învăţămîntului gim plare a sarcinilor ce le re
tă, asemenea altor impre partidului în acest lăcaş de nazial şi liceal din jude vin. • INGINER DE SISTEM (2 posturi)
sionante ctitorii contempo învăţămînt a prilejuit exa ţul Timiş". T o v a r ă ş u l Nicoiae
rane, în epoca celor mai minarea unor aspecte im Ceauşescu şi tovarăşa Elena • PROGRAMATORI, ANALIŞTI (2 posturi)
măreţe împliniri din via portante privind desfăşu T o v a r ă ş u l u i Nicoiae Ceauşescu au avut cuvinte Se primesc numai absolvenţi ai facultăţilor
ţa patriei — „ E p o c a rarea procesului instructiv- Ceauşescu, tovarăşei Elena de apreciere pentru reali
Ceauşescu". educativ, de pregătire pen Ceauşescu le sînt prezen zările colectivelor din eco de profil.
Gazdele l-au informat pe tru muncă şi viaţă a tine tate de către elevii prezenţi
larg pe secretarul general retului şcolar, dezvoltarea în faţa standurilor realiză nomia timişeană, cărora
le-au urat noi şi tot mai
al partidului prin interme învăţămîntului, legarea tot rile obţinute în cadrul a-
diul unor ilustrative gra mai strînsă cu cercetarea telierelor-şcoală, a cercu importante succese în în
treaga activitate.
fice şi panouri, a unor ex şi producţia. rilor tehnice şi aplicative
poziţii organizate de-a lun ale şcolarilor timişoreni. Vizita la „Expoziţia rea
gul principalelor sectoare Secretarul general al T o v a r ă ş u l Nicoiae lizărilor economiei judeţu
de producţie, despre reali partidului este informat de Ceauşescu, tovarăşa Elena lui Timiş" s-a încheiat.
zările şi preocupările în directorul liceului, că a- Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi De-a lungul străzilor stră
ceastă unitate a învăţămîn
perioada care a trecut de tului timişean, care dispu din conducerea partidului bătute de coloana de ma
la înfiinţarea întreprin şi statului au vizitat, în şini, în drum spre reşe
derii. ne de 20 de săli de clasă continuare, „Expoziţia rea dinţa oficială, mii de timi
T o v a r ă ş u l Nicoiae şi 17 cabinete şi labora lizărilor economiei judeţu şoreni, tineri şi vîrstnici,
Ceauşescu, tovarăşa Elena toare, cantină, internat, lui Timiş", semnificativă aplaudă cu însufleţire.
Ceauşescu au fost invitaţi, sală de sport şi club, pre sinteză a marilor împliniri Locuitorii oraşului l-au
în continuare, să viziteze găteşte forţa de muncă tî- obţinute în anii socialis salutat, încă o dată, pe
mai multe secţii şi ateliere nără pentru unităţile indus mului în această parte a conducătorul partidului şi
u.ide le-au fost prezentate triale situate pe platforma ţării. statului cu entuziaste a-
noi tehnologii de asamblat din imediata vecinătate — Cuprinzătoarea expoziţie plauze şi ovaţii, au scan
şi verificat aparate minia „Eleetrotimiş", întreprinde înfăţişează, prin interme dat cu putere „Ceauşescu I. C. S. MĂRFURI INDUSTRIALE
turizate pentru sălile de rea de aparate electrice de diul unei game largi de şi poporul !“, „Ceauşescu
măsurat şi „Tehnometal".
comandă de la centralele produse realizate în peste reales la al XlII-lea Con HUNEDOARA
electrice, preocupările pe Rînd pe rînd, sînt vizi 110 unităţi prin panouri, gres !“, „Ceauşescu — pa
linia reducerii gabaritelor tate laboratoarele de mă grafice, machete, forţa, di ce !“. Este expresia senti
şi greutăţii aparatelor a- surări electrice şi electro namismul, gradul înalt de mentelor de adîncă dragos ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
flrte în fabricaţie. nice, de acţionări şi auto tehnicitate ale industriei te şi preţuire pe care timi
In cadrul unei expoziţii matizări, de rezistenţă şi judeţului, dezvoltarea în şorenii, asemenea întregu ® lucrăiori-gestionari la magazinul din LUN
organizată în incinta între organe de maşini şi meca ritm accelerat a tuturor lui popor, le poartă secre CA CERNII şi GOVĂJDIA.
prinderii, au fost reunite nisme, de tehnologie şi stu sectoarelor economiei ti- tarului general al partidu
produse realizate în cola diul materialelor, care, prin mişene in perioada care a lui, bucuriei de a-1 avea Condiţii de încadrare: şcoală profesională
borare cu institutele de dotările de înalt nivel, a- trecut de la actul istoric din nou în mijlocul lor.
învăţămînt superior din lo sigură bune condiţii de in de la 23 August 1944, şi Vizita de lucru a tovară comercială, cu o vechime de un an şi trei luni
calitate, precum şi o serie struire teoretică şi practi îndeosebi în etapa parcur şului Nicoiae Ceauşescu, în comerţ, sau calificare la locul de muncă; li
de instalaţii de automati că a elevilor. să de la cel de-al IX-lea împreună cu tovarăşa
zare şi control al funcţio Elocvente pentru orien Congres al partidului, epo- Elena Ceauşescu, în jude ceul economic şi vechime în comerţ de un an.
nării utilajelor agricole. tarea fundamentală a şco ca cea: mai bogată în infăp- ţul Timiş, continuă.
Relaţii suplimentare la compartimentul per-
v.vr.w.v.v.v.vv.vwr.v.-. v.vav/avavavvvawjvavwv'jvw.v^m.v^.w/v.vwa'vwwj'.vm
sonal-învăţămînt, I.C.S. mărfuri industriale Hu . O î»
nedoara, telefon 12244. &
ml ilcS lăk m
! f
Agendă diplomatică 1 '
Conducerea noului gu- ţ | j ml i
1 *—** k i
© Situaţia din Africa rea celor două ţări de a-şi vern va fi deţinută, suc- t *
australă şi consecinţele po extinde colaborarea pe di sil cesiv, ’, timp de doi ani, de ’ |
liticii agresive promovate verse planuri, şi s-a pro îifi liderii ii celor două forma- j J
de regimul rasist din R.S.A. cedat la un util schimb de ţiuni politice, Shimon Pe- i t j r z S S k \
s-au aflat în centrul con opinii asupra unor proble jjgj ROMA. — in cadrul res şi, respectiv, Yitzhak ? «
vorbirilor pe care le-a pur me majore ale vieţii inter „Săptămînii culturale româ Shamir, conform acordului 1 J
tat la ROMA preşedintele naţionale actuale. neşti" ce se desfăşoară la intervenit între aceştia. De ţ j
Chianciano (Italia), la bi asemenea, fiecare dintre ei / *
Republicii Populare Ango © Modalităţile extinde
la, Eduardo Dos Santos, cu rii relaţiilor bilaterale în blioteca orăşenească din va fi vicepremier şi mi- 1 I
nistru de externe în perioa- \ '
preşedintele ţării-gazdă, localitate, au fost inaugu
diverse domenii şi o ana rate „Zilele filmului româ da în care nu deţine func- l I
Sandro Pertini, şi cu pre liză a evoluţiilor pe plan nesc". ţia de prim-minisfru. / ,
mierul italian, Bettino regional şi internaţional au La manifestare au fost HI LOME. — Preşedintele 1 I
Craxi. , fost prilejuite de convorbi prezenţi Mario Paccagnini, Republicii Togo, Gnassing- ţ j ÎNTREPRINDEREA DE PRODUCŢIE
rile purtate cu oficialită primarul oraşului Chian be Eyadema, a procedat la i I
© Preşedintele Austriei, ciano, Francesco Gligora, o remaniere guvernamenta- .< J
Rudolf Kirchschlaeger, şi-a ţile iraniene, a declarat la INDUSTRIALĂ PENTRU CONSTRUCŢII
ISLAMABAD, ministrul pa preşedintele Academiei in lâ, desemnînd ca ministru \ |
încheiat convorbirile de la kistanez de externe, Sa- ternaţionale de propagan de externe pe Koffi Amega i J
ATENA cu preşedintele hibzada Yaqub Khan, la da culturală, autorităţi lo şi încredinţînd portofoliul | CĂI FERATE DEVA
Republicii Elene, Constan încheierea vizitei sale de cale, critici de film. economiei şi finanţelor lui t î
tin Karamanlis, şi cu pre trei zile în Iran. gg HANOI. - Secreta Komlan Alipui, cunoscut e- l | ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
mierul Andrea’s Papandreu. riatul C.C. al P.C. din Viet conomist şi specialist în i J
A fost evidenţiată hotărî- (Agerpres) nam a adoptat o hotărîre probleme bancare, fransmi- 1 >
cu privire Ia continuarea te agenţia Reuter. Yaovi ţ ( © strungari pentru borwerg
transformărilor socialiste în Adocfo a fost numit minis- i J
DIN ŢĂRILE SOCIALISTE agricultura din partea su tru al planificării şi indus- ) |
dică a R.S. Vietnam. triei. ) >■ © strungari pentru Carusel
© MOSCOVA. — Uzina ze repede, sigur şi sincro In sudul Vietnamului — MADRID. — Intr-un * |
constructoare de maşini din nizat. Cabina acestui trans se subliniază în document interviu acordat revistei 1 v @ sudori
Ceieabinsk a primit o co portor pe roţi va fi dotată — există în prezent 23 000 madrilene „Tiempo", mi- , |
mandă mai puţin obişnuită cu sisteme de comandă arfeluri de producţie şi nistrui de externe al Spa- ) J © frezori
- să realizeze pentru pe automatizate şi electronice. peste 200 de cooperative niei, Fernando Moran, alt
troliştii din zona Tumeni, agricole, care reunesc mai declarat că ţara sa trebuie 1 I
© ULAN BATOR. - In întreprinderea asigură permise pe C.F.R. pen
din Siberia, două transpor vederea dezvoltării econo mult de jumătate din gos să părăsească Comitetul 1 J
toare pe roţi cu o capaci miei naţionale pe multiple podăriile. ţărăneşti, făcînd militar al N.A.T.O. - cea ^ | tru titulari şi familiile lor şi abonament sub 60
tate de 600 tone şi, res ca peste 47 la sută din mai înaltă autoritate mili- t >«
planuri, invăţămintul teh- pămîntul cultivabil să fie tară a organizaţiei nord- ) I
pectiv, 1 300 tone. După nico-profesional capătă o colectivizat. km de la locul de muncă la domiciliu.
cum relatează agenţia tot mai mare importanţă ln atlantice, compusă din şefii ) J
TASS, primul exemplar al R.P. Mongolă. In ultimele [S TEL AVIV. - Parla de Stat Major ai tuturor l j
transportorului de 600 tone două decenii, peste 100 000 mentul israelian (Knessetul) ţărilor membre, cu excep- / *
se află în probe tehnolo de absolvenţi de şcoli pro a acordat votul de învesti fia Franţei. „Nu văd cum t J
gice. fesionale au devenit munci tură guvernului de uniune putem susţine că Spania i |
naţională condus de Shimon nu face parte din structu- 1 '
Cel de-al doilea gigant, tori de inaltă calificare, Peres şi alcătuit, în cea ra militară a N.A.T.O., da- 1 |
cu o capacitate de 1 300 mecanizatori, constructori, mai mare parte, din repre că noi sîntem membri ai ţ <,
de tone, va avea o lungi mineri, silvicultori. zentanţi ai principalelor acestui comitet" — a adău- t I
me de 60 m, 144 de sus In prezent, in R.P. Mon două grupări politice din gat el. Ministrul spaniol a ’ J
pensii, 576 de roţi şi 288 de golă funcţionează aproxi Israel — Partidul Muncii şi subliniat, de asemenea, im- ţ &
mecanisme de Irină. Cel mativ 40 de şcoli tehnico- blocul „Likud", informează porfanţa denuclearizării l I
mai complex mecanism este profesionale, ce pregătesc agenţiile internaţionale de pentru menţinerea echili- / J
sistemul pirgliiilor de frina- specialişti in peste o sută presă. brului Est-Vest. j I
re, care trebuie să acţione de profesii. i i
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclel, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicoiae Tîrcob IIOGS |
REDAGŢTA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza. ar. 35. Telefoane i 11275, 12157, 11585. Telext 72288. TIPARtTLi Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257.