Page 56 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 56
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 350 9 DUMINICĂ, 16 SEPTEMBRIE 1984
Vizita de lucru a tovarăşului Spre o nouă calitate
Nicolae Ceauşescu în judeţul Timiş în procesul
înstructiv-educativ
(Urmare din pag. 1) tovarăşa Elena Ceauşescu efort pentru a realiza o lui cu cercetarea şi pro-
ţiu fost, în cursul dimine nouă calitate în întreaga ducţia în institutele şi fa
ţii de sîmbătă, oaspeţii ca lor activitate, pentru a-şi cultăţile timişorene. (Urmare din pag. 1) Sabin Faur, director gene
celei de-a 40-a aniversări drelor didactice şi ai stu aduce o contribuţie sporită T o v a r ă ş u l u i Nicolae ral al combinatului side
a revoluţiei de eliberare denţilor Institutului poli la înfăptuirea măreţului Ceauşescu, tovarăşei Elena comitetelor executive ale rurgic, Traian Grădescu,
socială şi naţională, anti tehnic ..Traian Vuia“ din program de edificare a so Ceauşescu le-au fost pre consiliilor populare ju inspector general în Minis
fascistă şi antiimperialistă cietăţii socialiste multilate deţean, municipale şi o- terul Educaţiei şi învăţă
Timişoara, puternică uni zentate o serie de realizăi'i mîntului au evidenţiat în
şi ai Congresului al Xlllrlea tate de învăţămînt din ca ral dezvoltate în patria reprezentative ale cadrelor răşeneşti, reprezentanţi ai
al partidului, deschiderea drul acestui centru univer noastră. didactice şi studenţilor. organizaţiilor de masă şi cuvîntul lor satisfacţia
noului an de ’.nvăţămînt a sitar, care a cunoscut o T o v a r ă ş u l Nicolae în aplauzele şi ovaţiile obşteşti, ai întreprinderi începerii noului an uni
dobîndit dimensiunea unui amplă dezvoltare, îndeosebi Ceauşescu şi tovarăşa Elena studenţilor, care scandea lor patronatoare, părinţi. versitar pe fondul unor
exigenţe
şi
profesionale
eveniment de seamă, trăit în anii de după Congresul Ceauşescu au fost invitaţi ză continuu pentru patrie La Petroşani, în marele
cu intensă emoţie şi bucu de rectorul institutului, Co- şi partid, pentru secreta bazin carbonifer al Văii educaţionale sporite. S-au
rie de întregul popor. ăl IX-lea al partidului. leta de Sabata, să viziteze rul său general, tovarăşul Jiului, oraş devenit în de evidenţiat, de asemenea,
La sosire, tovarăşul sarcinile importante' ce
- Tuturor fiilor ţării le Facultatea de electrotehni Nicolae Ceauşescu şi tova ceniile libertăţii patriei şi stau în faţa Institutului de
este asigurat accesul liber, Nicolae Ceauşescu, tovară că, ale cărei realizări sînt răşa Elena Ceauşescu, au centru universitar — care a subingineri din Hunedoara
egal şi gratuit la cele mai şa Elena Ceauşescu au fost ilustrative pentru preocu fost invitaţi să parcurgă dat economiei naţionale în pregătirea cadrelor ne
înalte trepte de învăţătură. salutaţi cu sentimente de parea stăruitoare, asiduă a alte laboratoare. mai mult de 8 000 de spe cesare siderurgiei. Faţă de
In spiritul politicii consec aleasă stimă şi considera şcolii superioare timişorene Apreciind rezultatele ac cialişti — peste 4 500 de anii trecuţi, institutul s-a
vente a partidului nostru, ţie de Ion Teoreanu, mi la o bogată activitate de tivităţii productive desfă studenţi au trecut, ieri, îmbogăţit cu o nouă spe
privind crearea unor con nistrul educaţiei şi în- cercetare îndreptată spre şurate de cadrele didactice pragul institutului. 980 din cializare, în domeniul coc-
diţii superioare pentru îm văţămîntului, Petre Preo soluţionarea unor probleme şi studenţii din Timi tre ei au trăit emoţia de serici. A fost completată
plinirea şi afirmarea per teasa, ministrul indus de mare actualitate ale in şoara, tovarăşul Nicolae butului în primul an uni baza materială, s-au ela
sonalităţii umane, întărirea triei construcţiilor de dustriei şi agriculturii ju Ceauşescu a dat indi versitar, dar şi hotărîrea borat şi tipărit noi cursuri.
frăţiei tuturor oamenilor maşini, Alexandru Necula, deţului, ale economiei na caţii menite să conducă de a-şi onox'a cu cinste ti In cea mai mare unita
ministrul industriei de ma- tlul de student, aşa cum a
muncii, fără deosebire de ţionale în general. la dezvoltarea în continua exprimat, la tribuna festivă, te şcolară a judeţului —
naţionalitate, în ţară func şini-unelte, electrotehnicii T o v a r ă ş u l Nicolae re a cercetării ştiinţifice Marius Frenţiu, din anul I, Liceul industrial nr. 1 Hu
ţionează 3130 de unităţi şi electronicii, Tudor Mo Ceauşescu şi tovarăşa studenţeşti, la valorificarea ca şi colegul său din anul nedoara — se pregătesc
de învăţămînt cu predarea hora, secretar al C.C. al Elena Ceauşescu sînt in superioară a rezultatelor ei V, Lazăr Ciroe, preşedin anul acesta 3 400 elevi pen
în limbile naţionalităţilor U.T.C., preşedintele Uniu vitaţi să viziteze o cu în producţie. Secretarul ge tele Consiliului A.S.C. Sta tru a deveni muncitori cu
conlocuitoare, ceea ce re nii Asociaţiilor Studenţilor prinzătoare • expoziţie ce neral al partidului a cerut tutul institutului în viaţa temeinică pregătire în si
prezintă 10,7 la sută din Comunişti, de reprezentanţi miniştrilor prezenţi să a- universitară a ţării, co derurgie. „Şcoala noastră,
totalul unităţilor de învă ai conducerii institutului. ilustrează dinamica dez corde o atentie deosebită mandamentele şale sociale, ne spunea ing. Alexan
ţămînt. Miile de studenţi au fă voltării învăţămîntului su preluării de către produc ca şi angajarea cu care dru Lupu, secretarul orga
Aceste prefaceri înnoi cut tovarăşului Nicolae perior româneşc. ţie a rezultatelor cercetări cadrele didactice de aici nizaţiei de partid, îi aş
toare petrecute în viaţa Ceauşescu şi tovarăşei Elena în cadrul unui stand spe lor efectuate de cadrele di păşesc în noul an univer teaptă pe elevi cu cabinete
şcolii româneşti îşi găsesc Ceauşescu acum, la început cial sînt reunite opere din dactice şi studenţi, să se sitar au fost relevate de şi laboratoare noi sau re
o vie şi elocventă ilustrare de an universitar, o primi gîndirea revoluţionară a realizeze o colaborare mai prof. univ. dr. ing. Nicolae organizate, un nou atelier
şi aici, la Timişoara, în re entuziastă. Ei au dat t o v a r ă ş u l u i Nicolae strînsă între institutele de Leţu, conf. univ. dr. ing. de electrotehnică. Există
astfel glas imensei bucu create condiţii pentru ca
semnat centru şcolar şi u- rii de a-i saluta ca oaspeţi Ceauşescu, publicate în învăţămînt superior şi in Emil Pop, Vasile Isac, in cele 91 clase să-şi desfă
niversitar al ţării, căruia dragi pe tovarăşul Nicolae ţară şi peste hotare. Sînt dustrie. spector în Ministerul Edu şoare activitatea în bune
i-a revenit acum cinstea de Ceauşescu şi pe tovarăşa prezentate, de asemenea, Pornind de la rezultatele caţiei şi învăţămîntului. condiţii".
a găzdui deschiderea anu Elena Ceauşescu în aceas valoroasele lucrări ştiinţi obţinute în domeniul ro- Analiza muncii anului de
lui de învăţămînt. fice editate în ţară şi în boticii, s-a indicat ca aten învăţămînt încheiat, făcută Instituţie şcolară cunos
tă zi de aleasă sărbătoare de prof. univ. dr. ing. cută, Liceul industrial nr.
T o v a r ă ş u l Nicolae pentru şcoala românească, străinătate ce poartă sem ţia specialiştilor să fie în 1 Deva reuneşte în acest
Ceauşescu, tovarăşa Elena de a le exprima recunoş nătura tovarăşei academi dreptată în direcţia reali Dumitru Fodor, rectorul an un număr record de
Ceauşescu s-au îndreptat, tinţa fierbinte pentru con cian, doctor inginer Elena zării de secţii de producţie institutului, a evidenţiat elevi înscrişi la cursurile
efortul comun al colecti
într-o maşină deschisă, diţiile minunate de muncă Ceauşescu. complet mecanizate şi au vului, care a condus la o de zi şi serale, precum şi
spre Institutul politehnic şi studiu «create de parti Gazdele înfăţişează pe tomatizate, asigurînd astfel sensibilă creştere calitativă în şcolile profesională şi
din Timişoara. Pe întregul dul şi statul nostru, pentru larg, prin intermediul a valorificarea deplină a ex a promovabilităţii faţă de de maiştri. După cum ne
traseu, mii de tineri şi ti atenţia cu care sînt încon numeroase planşe şi grafi perienţei acumulate, creş anul precedent, la o prac relatează prof. Bogdan
nere, studenţi şi elevi au juraţi de secretarul gene ce, al altor exponate con terea productivităţii mun tică productivă de mai Poraicu, directorul liceu
venit pentru a ovaţio ral al partidului, tovarăşul tribuţia de seamă a îfivă- cii, îmbunătăţirea condiţii mare eficienţă, evaluată lui, cursurile încep cu 57
na pe tovarăşul Nicolae Nicolae Ceauşescu, de to ţămîntului românesc la lor de lucru. atît în sporirea producţiei de clase la sediu şi în lo
Ceauşescu, pe tovarăşa varăşa Elena Ceauşescu. rezolvarea unor probleme de cărbune şi minereuri, calităţile Vaţa de Jos,
Elena Ceauşescu, pentru a S-a scandat puternic complexe ale economiei na La ieşirea din laboratoa cu 100 000 tone, cît şi în Băiţa, Certeju de Sus, Ghe-
da glas mulţumirii lor pro „Ceauşescu şi studenţii ţionale, modul în care au rele Facultăţii de mecani cunoaşterea climatului de lari, Brazi.
funde pentru minunatele „Ceauşescu reales la al fost transpuse în viaţă că domneşte aceeaşi atmo muncă, a problemelor cu în cea mai modernă uni
condiţii de viaţă şi studiu Xlll-lea Congres l“, dîn- sferă entuziastă, însufleţi care se confruntă unităţile tate de învăţămînt din salba
de care beneficiază, pen du-se astfel glas dragostei indicaţiile şi orientările tă. Răsună din nou urale industriale miniere. celor 28 de licee hunedo-
tru grija şi atenţia părin neţărmurite pe care o t o v a r ă ş u l u i Nicolae şi ovaţii neîntrerupte. In cadrul festivităţii de rene — Liceul industrial
tească cu care este încon poartă celui mai iubit fiu Ceauşescu cu privire la T o v a r ă ş u l Nicolae la Petroşani a luat cuvîn ’nr. 4 Deva — şi-au în
jurată tînăra generaţie a al poporului cadrele didac prezenţa tot mai activă a Ceauşescu a felicitat din tul tovarăşa Maria Mitro- ceput, ieri, cursurile, 10
patriei. tice, elevii şi studenţii Ti şcolii în viaţa societăţii, la nou pe cei prezenţi, luîn- fan, secretar al Comitetului clase a' IX-a şi 4 cla
T o va r ă ş u l . Nicolae mişoarei, hotărîrii acestora modul în care se realizea du-şi un călduros rămas judeţean de partid. După ce se profesionale. „Spriji
Ceauşescu, împreună cu de a nu precupeţi nici un ză integrarea învăţămîntu- bun. a felicitat studenţii şi ca nul deosebit al conducerii
drele didactice pentru suc T.A.G.C.M. ne-a dat po
sibilitate ca în acest nou
Marea adunare populară cesele obţinute şi le-a urat an şcolar grupul de atelie
în numele Comitetului ju
deţean de partid şi al Con re şi poligonul de prefa
pentru
bricate
practica
din municipiul Timişoara noi izbînzi în procesul elevilor să funcţioneze la
siliului popular judeţean,
instructiv-educativ, vorbi întreaga capacitate. Aici —
(Urmare din pag. 1) Au luat apoi cuvîntul to Marea adunare populară O gardă formată din os toarea a stăruit asupra nece ne spune prof. Robert
varăşii Ioniţă Bagiu, direc s-a încheiat într-o atmo taşi ai forţelor armate, din sităţii unei mai reale in Singer, directorul liceului
ţa ca la marele forum torul întreprinderii meca sferă de vibrant entuziasm membri ai gărzilor patrio tegrări a învăţămîntului cu — vom realiza în anul
al comuniştilor tovarăşul nice Timişoara, Coleta de patriotic. Scandînd cu în tice şi ai detaşamentelor cercetarea şi producţia,, a şcolar pe care îl începem
Nicolae Ceauşescu să fie Sabata, rectorul Institutu flăcărare numele partidului de pregătire a tineretului sporirii efortului în forma azi o producţie în valoare
reales în funcţia supremă lui politehnic „Traian şi al secretarului 'său gene pentru apărarea patriei a rea profesională, politică de două milioane lei".
de secretar general al Vuia" Timişoara, Tamara prezentat onorul, şi morală a specialiştilor de „Şi la noi anul şcolar
Partidului Comunist Ro Anghel, secretar al comi ral, zecile de mii de par Thîine. s-a deschis sub semnul
mân, de a traduce în via tetului de partid de la În ticipanţi îşi reafirmă încă A fost intonat Imnul de în climatul optimist al înnoirii — ne spune ing.
ţă măreţul program de e- treprinderea de aparate e- o dată cu putere încrederea Stat al Republicii Socialiste •debutului noului an univer Ana Băcilă, directorul Li
dificare a societăţii socia lectrice de măsurat Timi lor nestrămutată în partid, România. sitar, * participanţii la ma- ceului agroindustrial Geoa-
liste multilateral dezvolta şoara, Mirela Cîrpanu, pre în politica sa clarvăză T o v a r ă ş u l Nicolae -nifestarea din aula institu giu. în liceu funcţionează
te şi înaintare a României şedinte al Consiliului toare, consacrată edificării Ceauşescu şi tovarăşa Elena tului de mine au adresat de azi şi o clasă de învă
spre comunism. U.A.S.C. din Institutul a- societăţii socialiste multi ■Ceauşescu şi-au luat, apoi, C.C. al P.C.R., tovarăşului ţămînt profesional cu pro
T o v a r ă ş u l Nicolae gronomic Timişoara. lateral dezvoltate în patria rămas bun de la î’eprezen- NICOLAE CEAUŞESCU, o fil horticol-mecanizator. Din
Ceauşescu, tovarăşa Elena Dînd glas dorinţei tutu noastră. tanţii organelor locale de telegramă, în care îşi ex cei peste 1 000 de elevi ai
Ceauşescu sînt primiţi de partid şi de stat, de la toţi primă adeziunea la Hotă- liceului, 300 participă la
zecile de mii de partici ror celor prezenţi, a tutu în aclamaţiile entuziaste timişorenii aflaţi la aero rîrea plenarei C.C. al P.C.R. învăţămîntul comasat de
ror locuitorilor din Timiş,
panţi eu aplauze şi ovaţii, primul secretar al Comite ale mulţimii, tovarăşul port. de realegere a tovară care vor beneficia lucrători
Care nu mai contenesc. Se tului judeţean de partid a Nicolae Cpauşescu şi tova şului Nicolae Ceauşescu din agricultură".
scandează pentru partid şi adresat tovarăşului Nicolae răşa Elena Ceauşescu iau La plecare, adresîndu-se la Congresul al Xlll-lea, în 450 de şcoli primare
secretarul său general, pen Ceauşescu rugămintea de loc într-o maşină deschi color de faţă şi, prin ei, în suprema funcţie de se şi gimnaziale, în 271 de
tru politica sa dedicată ri a lua cuvîntul la marea să, îndreptîndu-se spre tuturor locuitorilor jude cretar general al partidu unităţi preşcolare, cadrele
dicării ţării pe noi culmi adunare populară. aeroport, unde a avut loc ţului, tovarăşul Nicolae lui, angajîndu-se să răs didactice şi elevii au pornit
de progres şi civilizaţie, festivitatea plecării. Ceauşescu le-a urat noi plătească, printr-o pregă ieri la drum cu dorinţa de
bunăstării materiale şi spi Intîmpinat cu deosebit succese în muncă, multă tire calitativă superioară, a ridica la un nivel su
rituale a întregului popor. entuziasm, cu vii şi înde Se străbat bulevardele o- sănătate şi fericire. grija ce li se poartă pentru perior întreaga activitate,
' . T o v a r ă ş u l Nicolae lungi aplauze, a luat cu raşului, de-a lungul căro formarea lor. însuşindu-şi cerinţele ma
Ceauşescu, tovarăşa Elena vîntul tovarăşul NICOLAE ra se află un număr im ★ La Institutul de subin- rilor responsabilităţi ce le
Ceauşescu au răspuns cu CEAUŞESCU. presionant de timişoreni, gineri din Hunedoara, prof. revin din Proiectul de Di
căldură manifestărilor de Cuvîntarea secretarului veniţi să salute, din nou, T o v a r ă ş u l Nicolae dr. Anton Saimac, decanul rective ale celui de al
dragoste şi preţuire ale general al partidului a fost din adîncul inimii, pe iu Ceauşescu, împreună cu to institutului, lector dr. Ni Xlll-lea Congres al parti
nv! unii. urmărită cu deosebit inte biţii oaspeţi. varăşa Elena Ceauşescu, colae Vintilă, secretarul dului, pe care îl dezbat
sunarea a fost deschi res, cu deplină aprobare şi organizaţiei de partid, stu cu mîndrie patriotică şi în
să de tovarăşul Cornel Pa satisfacţie, fiind sublinia în această ambianţă emo s-au înapoiat sîmbătă la denţii Ileana Florea şi Con lumina cărora îşi vor con
coste, prim-secretar al Co tă în repetate rînduri cu ţionantă, de profundă sem amiază în Capitală din vi stantin Cazan, Maria Coca, cretiza sarcinile pentru o
mitetului judeţean Timiş îndelungi aplauze, cu ura nificaţie, s-a desfăşurat ce zitele de lUcru efectuate în secretar al Comitetului nouă calitate în procesul
al P.C.R. le şi ovaţii. remonia plecării. judeţele Arad şi Timiş. municipal de partid, ing. instructiv-educativ.
uOLEGIUl DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei. Tiberiu Istrate (redactor şef), lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob | nucii |
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA) 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza. ar. 35. Telefoane ) 11275, 12157, 11585. Telexi 72288. TIPARULi Tipografia Deva, str. 23 August, tir. 257,