Page 58 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 58
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Angajare unanima, responsabila (Urmare din pag. 1) Utilizarea eficientă
pentru realizarea tuturor indicatorilor ria, Haţeg, Gurabarza, a resurselor materiale iTEI
Petroşani şi aie oraşului
gazdă — a continuat 15,00Telex
Cooperativa îrieş teş ugă- roni, Rozalia Danci, Dumi — Secţia de timplărie a (Urmare din pag. 1) lor utilizate — arăta Petru 15,0.5 Viaţa
15,2.5 Desen
rească „Retezatul" din I-Ia- tru Ursu, Toan Ooţolan, avut sarcina să creeze pro dupâ-amiază, in sala de Filip. Cînd se adună un 15,43La urc
ţeg raportează pe perioa Trandafir Oprişoni, Viorel duse noi — a subliniat co cultură, cu prezenţa unor tone cupru, 0,7 tone bronz, stoc de subansamble, îl des naţion
da expirată din actualul Prejban, Constantin Miclo- munistul Anton Opruţa. Nu prestigioase brigăzi artis 0,2 tone alamă, 0,1 tanc compunem, iar metalul re Romă;
16,15Cărţi
cincinal rezultate de pres şoni ş.a., că a existat o ne-am implicat suficient tice din ţară, iar seara, plumb, 1,6 tone cenuşă de zultat, dacă nu mai poate 20,00Teleju
tigiu. Valoarea producţiei preocupare deosebită pen pentru a ne realiza aceas- la balul inetalurgiştilor, plumb, 0,3 tone aluminiu, fi rcfolosit, îl predăm la lor)
marfă a crescut cu 7 mi tru valorificarea materiilor tî sarcină ; este momentul s-au intilnit la dans ti 0,17 tone corpuri abrazive, I.J.R.V.M.R. Iată, spre e- 20,20 Ţara
lioane lei, producţia globa prime din resurse locale, să reflectăm mai profund, neri şi virstnici, încheind 10,5 tone ulei uzat, 16,5 tone xcmplu, bilanţul activităţii nă Ct
lă industrială cu 5 milioa achiziţionarea şi recondi- să fim mai receptivi pentru plăcut şi reconfortant o zi hîrtie. Cu excepţia cupru noastre din cele trei zile Iea a
nnmis
ne Ici, prestările de ser tionarea bunurilor de la a ne achita cu responsabi în care sărbătoarea rneta- lui şi bronzului, la toate ale săptămînii: am recu 20,3.5 Ani )
vicii cu 10 milioane populaţie şi valorificarea litate de această datorie. lurgiştilor, organizată de celelalte sortimente sarci perat 300 kg aluminiu, 200 hiruin
lei ; bilanţul pe perioa materialelor refolosibile. — Am încercat să deter Consiliul orăşenesc de nile de plan au fost reali kg cupru, 160 kg bronz şi triotie
nare
da care a trecut din anul N-au fost trecute însă minăm colectivul în care educaţie politică şi cultu- zate şi depăşite. 200 kg alamă. 20,55 Tcatri
curent scoate în evidenţă cu vederea aspectele ne lucrez — a continuat Du în secţiile de producţie Maximă atenţie se acor 22,20Teleju
llland:
că la unii indicatori, cum gative care s-au manifes mitru Balintoni — la res aveam să ne convingem că dă şi valorificării supe lor).
sînt producţia marfă indus tat în activitatea secţiilor, pectarea cu stricteţe a dis Sărbăforirea programele de măsuri, bine rioare a materiei prime, co
trială şi livrări la fondul ca nerespectarea programu ciplinei şi să ne axăm în fundamentate, cuprinzătoa lectivul întreprinderii di-
pieţei s-au obţinut impor lui de lucru, absenţele ne- treaga atenţie asupra cali „Zilei re, vizînd creşterea eficien recţionîndu-şi eforturile în
tante depăşiri faţă de pre tăţii confecţiilor metalice. tei economice a întreprin vederea materializării sar
vederi. Adunări generale Nu ne confruntăm cu ne- metalurgistului' 1 derii, se aplică cu riguro cinilor trasate de partid, în
Adunarea generală de de dare de seama împliniri la acest capitol, zitate. lumina obiectivelor funda BUCURE!
dare de seamă şi alegeri a iar pe opt luni înregistrăm — Aceasta se datorează, mentale ale dezvoltării e- letin dc şti
matinala ;
organizaţiei de partid a coo şi alegeri depăşiri de plan substan ră socialistă Călan, le-a înainte de toate — spunea conomico-soeiale a patriei, gramul din
perativei a evidenţiat că în organizaţiile ţiale. Solicităm serviciului conferit momente de ne ing. Tanoş Bence — şeful cuprinse şi în Proiectul de lctin de şt
aceste rezultate au fost po de parfid aprovizionare să ne asigure uitat. şecţiei prelucrare — activi Directive ale celui de-al (a ; 11,00 I
sibile datorită muncii pli constant materia primă de ★ tăţii desfăşurate de organe XlII-lea Congres al parti 11.05 Micro
lor ; 12,00
ne de răspundere a comu motivate, amînarea nejusti care avem nevoie. „Şarje de lumină pen le şi organizaţiile de partid dului. Inginera Ana Muc, 12.05 Tribu
niştilor care, manifestînd ficată a executării comen în acest mod au vorbit tru ţarâ“ s-a intitulat spec şi de consiliul oamenilor şeful compartimentului Din cornoa
un roi dinamic în viaţa zilor la termenul stabilit, şi ceilalţi participanţi la tacolul ce a avut loc pe muncii, care se ocupă de C.T.C., a ţinut să adauge : 12,45 Avan]
TV. 13,00 D
unităţii, au urmat îndemnul calitatea scăzută a unor scena Casei de cultură antrenarea activă şi res — Deşi blocurile pe ca Clubul curi
patriotic al secretarului ge lucrări şi servicii, insufi cuvînt, între care Mirian din Hunedoara. A lost ponsabilă a muncitorilor şi re le prelucrăm în ultima lctin dc şt
neral al partidului, tova cienta preocupare pentru Balintoni, Ida Roşian, Si- omagiul pe care mişcarea specialiştilor la identifica vreme au multe fisuri as Şi grupuri
sale ; 16,15
răşul Nicolae Ceauşescu, păstrarea ordinii şi cură donia Mureşan, Ovidiu Ila- artistică l-a adus, de ziua rea şi valorificarea a noi cunse, ne străduim să exe licc de Liv
raga, Adriana Munteanu,
de a acţiona cu înaltă exi ţeniei, aspectului unor vi Marta Cadar, loan Alim- lor, celor ce plămădesc soluţii de reducere a con cutăm cele mai importante Radiogazcta
16,53 Sfatul
genţă revoluţionară pentru trine, reclama ineficientă pescu ş.a. oţelul şi tonta. La reali sumurilor materiale, de în sortimente, să onorăm prio Buletin di
ca anul 1984, anul celei a unor produse şi servicii. zarea spectacolului regi lăturare a risipei. Piesele ritar comenzile la export. Partidul —
Participanţii la dezbateri
de-a 40-a aniversări a re — Acum cînd, paralel cu şi-au exprimat cu deose zat de Mircea Ocoş, pe şi subansamblele care nu Se valorifică fiecare placă conştiinţa i
17,30 Audiei
voluţiei de eliberare socia bilanţul activităţii desfăşu bită căldură adeziunea una un libret semnat de scrii mai sînt utilizate în pro de marmură, cil de neîn serii Congr
lă şi naţională, antifascistă rate, dezbatem proiectul de torul Eugen Evu, şi-au dat ducţie sînt strînse şi valo semnată ar fi, sub formă Reperele de
şi ăntiimperialistă, al celui Directive ale Congresului nimă la hotărîrea Plenarei concursul corul şi orches rificate în alt chip. La o de contur poligonal pentru juma.' Ten
C.C. al P.C.R. din iunie
romig
de-al XlII-lea Congres al al XIII-lca al partidului, a.e. cu privire la realege tra semisimionică, ansam asemenea muncă l-am găsit pardoseli, granule de mo — rai,, .itirr
partidului — să marcheze care conturează treptele blul de cintece şi dansuri pe lăcătuşul Petru Fibp, zaic pentru dale marmură rii muzical
o îmbunătăţire radicală a dezvoltării ţării noastre în rea tovarăşului Nicolae ,,Ardeleana“ ale combina secretarul comitetului U.T.C. măcinată (praf) cu diferi 23.30—5.00 >.
activităţii în toate ramurile perioada 1980-1990 şi pină Ceauşescu, la al XlII-lea tului siderurgic, grupul al întreprinderii, care îm te întrebuinţări. Merită evi eal.
i economiei naţionale. în anul 2000 — sublinia co Congres, în funcţia supre vocal-instrumental ,,Ca preună eu sudorul Gheor- denţiaţi pentru contribuţia
mă de secretar general al
Darea de seamă a subli munistul loan Vlăiconi — partidului, angajîndu-se cu non" şi formaţia de dans ghe Tămaş şi maistrul Vic la îndeplinirea ritmică a îCini
niat că la rezultatele obţi avem datoria să analizăm însufleţire să consolideze modern aie casei de cul tor Florea recuperau me planului sortimental, în
nute de cooperativă un a- cu exigenţă întreaga noas rezultatele obţinute, pentru tură, recitatorii Simona talul din radiatoarele uza condiţiile încadrării în con
port substanţial l-au avut tră activitate, astfel ca ex ca unitatea lor să se si Gălbenuşe, Doina lacob, te de la unele motoare ter sumurile specifice, mai DEVA ; s
z
secţiile confecţii-metal, len perienţa 'p° ‘tivă s-o ex tueze în viitor între coo Florin Busuioc şi Anca mice. mulţi lucrători. între ei trţţp ; Fai
jerie, tăbăcărie, confecţii- tindem în toate sferele ac perativele meşteşugăreşti Hrisov. Li s-a adăugat La întreprindere sînt con Ludovic Rek, Emeric Şiito, b),>la) ; 11U.
vltura lulge.
piele, în cadrul cărora s-au tivităţii noastre, pentru ca fruntaşe din judeţ. colectivul artistic al Tea tainere speciale pentru Margareta Hin, Violina Şte — Sala A) .
remarcat comuniştii Dumi şi indicatorii producţia trului de estradă din Deva. şpan, locuri stabilite pen fan, Ivdoehia Bălgrădean, doi (seriile
tru Balintoni, Nicolae Mun- marfă şi prestări servicii ESTERA ŞINA tru depozitarea materiale- Vaier Dara, Leontina To- dern — Sa)
teanu, Băiuţ Vîrtopcan, să fie realizaţi în între ma, Ioana Ştefan, Elena de la Agiţi
Ana Vasiu, Mihaela Lăză- gime. Pădurean, Otilia Ciur, Au Valul verdi
TROŞAN1:
riră Rola, Viorel Radu, (Paring); jv:
Dumitru Radu, Gheorghe rille I şi 11)
Priorităţi în agricultură Truşcă, Vili Rusii, Marin lax (7 Noi<
PENI ; Cap
Crişan şi alţii.
(Culî
rieră
(Urmare din pag. 1) tală şi marfă, apelîndu-se CAN : Carr
(Lui
la hrănirea suplimentară CONCURS DE şi 11) Urge
NEA :
Recoltarea, a animalelor acolo unde PROTECŢIA MUNCII ncrul) ; AN
este cazul. • Pregătirea sta- nele din se
transportul bulaţiei 1984/1985. Trebuie Concursul desfăşurat în resc) ; URIC
(Rel
şi depozitarea reparate, dezinfectate şi sala de festivităţi a l.M.C. sinceră centri
Deva sub genericul „Cunos
Gară
sporite adăposturile, verifi când şi aplicind normele şi I' 'Ste;
urgentă a furajelor, cate şi puse la punct insta de protecţia muncii, pre RAŞ /; A
(Patn„) ; Ci
realizarea efectivelor laţiile de apă, bucătăriile venim accidentele", a În Ryn (l’iacăr
trunit un mare număr de
furajere, instalaţiile de participanţi — oameni ai
şi producţiei muls ş.a. muncii din cadrul între BAI : pieri
prinderii. vii (Casa de
de lapte planificate în îndeplinirea sarcini S-au situat pe primele ŢEG : Nu \
(Daci:
adult
© Strîngerea tuturor fu lor ce se ridică în această trei locuri, în ordine, lă Ancheta a st.
rajelor, aducerea lor în perioadă în agricultură, în cătuşul Emil fuga, opera CALAN : 1
toarea Dorina Hara'oagiu şi
bazele furajere, utilizîn- buna desfăşurare a campa electricianul loan Bălaşa, propria dori
du-se cu prioritate atelajele niei de toamnă organele şi care au dat răspunsurile cultură) ; s
cu tracţiune animală. • organizaţiile de partid, cele mai exacte, întrunind sacrificiului
1LIA : Am £
la
punctaje
pro
maxime
Realizarea efectivelor de consiliile populare, condu bele do concurs. mina).
animale planificate pe acest cerile colective ale unită T u t u r o r concurenţilor
an, în care scop trebuie ţilor trebuie să se implice le-au fost acordate premii
în obiecte şi, ca un sim
evitate pierderile, o Spori cu cea mai mare respon bol, cîtc o cască de pro
rea producţiei de lapte to- sabilitate. tecţie pe care erau înscrise
cuvintele „Concursul de
Cantităţi tot mai mari de legume livrate protecţia muncii — 1984“, Rezultatele
precum şi locul pe care
Prima zi de şcoala — încă un început, încă un pas spre deprinderea tainelor s-a clasat fiecare. (Gheor cep(ionale ii
unităţilor de desfacere vieţii. ghe Păun — corespondent). bric 1984 :
Grădina de legume a de cai, ceea ce oferă mul Ex. 1 : 54,
Cooperativei agricole de tă operativitate acestei ac • - • • — a — • • - • - • « — • 37, 55, 32, 8:
Ex. a 11-a
producţie din Orăştie are tivităţi. Ing. loan Muntea 35, 79, 26, 17
o participare însemnată la nu, de la C.L.F. Orăştie, ne Ex. a lll-a
buna aprovizionare a popu spunea : investiţiile — dimensiune definitorie a dezvoltării 33, 36, 1, 53,
laţiei cu legume, la înfăp — în acest an, de altfel Ex. a IV-a
tuirea autoconducerii şi ca şi în anii trecuţi, grădi (Urmare din pag. 1) continuu, armonios, cu cea creşterea accentuată a pro în anii glorioşi ai :ons'ruc- 72, 44, 20. 29
Ex. a V-a
autoaprovizionării teritoria na din Orăştie are o recol acordată îmbunătăţirii condi ductivităţii muncii, tipizarea ţiei socialiste în România — 78, 83.
le. Pină în momentul de tă foarte bună. .Meritul venitului naţional, 70 la sută ţiilor sociale şi de trai ale construcţiilor în toate sec şi am putea aminti marile Ex. a Vl-a
faţă, au fost livrate uni principal îi revine briga fiind destinat fondului de oamenilor muncii. In acest toarele de activitate. combinate metalurgice şi pe 1G, 38.
Ex. a VII
tăţilor de desfacere peste dierului Iosif Rusan. consum. sens, investiţiile alocate pen Orientările şi sarcinile din trochimice, Metroul bucu- 37. 57, 73.
15 000 kg ardei, 70 000 kg în această perioadă, cînd tru locuinţe, învăţămînt, cul proiectul de Directive ale reştean şi canalul Dunăre-
Importante fonduri de in
varză, 2 500 kg morcovi din recoltările se află în plină vestiţii, de peste 190 miliar tură, ocrotirea sănătăţii, e- Congresului al XlII-lea al Marea Neagră, poporul ro lei. Fond de ciţ
răritură, 12 000 kg roşii, desfăşurare, cele trei echi de lei, sînt alocate pentru ducaţie fizică şi sport vor partidului pentru perioada mân, condus ca şi pînâ a-
6 000 kg vinete ş.a. In pe pe de legumicultori, condu dezvoltarea agriculturii, pen însuma aproape 135 miliar 1986-1990 şi oină în anul cum, cu strălucire şi cute PS
rioada trecută din acest an se de Florica Orăşan, loan tru înfăptuirea programului de lei. Se va insista pe mai 2000 îi angajează pe oa zanţă de partidul nostru
grădina a realizat venituri Dăncescu şi Aurel Popa. de îmbunătăţiri funciare şi departe pe sistematizarea menii muncii hunedoreni la o comunist, are capacitatea să
în valoare de peste 370 000 lucrează cu hărnicie. mecanizarea lucrărilor agri economico-socială a teritoriu activitate dinamică, iesponsa- finalizeze exemplar şi sarci
lei, mai mult de jumătate — Avem în fiecare zi la cole, realizarea unei agricul lui, pe modernizarea şi în bilă, fructuoasă. Aceasta, cu nile viitorului cincinal. Timpul p
azi, 18 st
din planul pe acest an. Ve lucru — ne spunea Florica turi intensive, de înalt ran frumuseţarea tuturor localită atît mai mult, dacă avem în înfăptuind neabătut preve Vremea va
niturile vor spori substan Orăşan — 20—25 de. femei. dament, ceea ce va determi ţilor ţării, extinderea şi per vedere că domeniile cărora derile deosebit de mobiliza instabilă, cu
ţial în perioada următoare, De-a lungul timpului gră na creşterea şi îmbunătăţi fecţionarea reţelei edili) ar- le vor fi destinate cu prio toare din domeniu! investiţii noros. Loc;
cînd se vor recolta cultu dina noastră şi-a format rea producţiilor vegetale şi gospodăreşti şi de transport ritate cele mai mari volume lor — factor horărîtor pentru ploi, care \
racter de
rile de toamnă, existînd legumicultoare pricepute şi animaliere, sporirea mai pu în comun. de investiţii — dezvoltarea întreaga dezvoltare econo pe alocuri,
condiţii să se îndeplineas harnice, cum ar fi Gheor- ternică a contribuţiei agricul în domeniu! construcţiilor, bazei de rezerve minerale mico-socială a patriei —, se cari electric
că nivelul planificat pe ghiţa Lupşa, F.ugenia Sal- turii la dezvoltarea economi- accentul principal va fi pus utile şi resurse energetice, va asigura creşterea tot nici sufla slab,
rat din suc
1984. Pentru a scurta dru oău, Ana Cornea, Ludovi- co-socială a patriei. pe industrializarea lucrărilor, deci mineritul şi energetica accentuată a forţei economi Temperaturi
mul legumelor spre unită ca Perţa şi altele ce se eliminarea supradimensionări — sînt reprezentate generos ce a ţării, a nivelului de trai fi cuprinse
grade, iar c
ţile de desfacere, transpor străduiesc să efectueze toa Grija partidului şi statului lor şi folosirea unor soluţii în judeţul nostru. material şi spiritual al între tre 18 şi 26 (
tul acestora se face cu mij te lucrările la timp ii de nostru pentru dezvoltarea tot constructive mai eficiente, Martor şi autor al unor dimineaţa
loace ale C.L.F. Orăştie, bună calitate. mai accentuată a industriei promovarea tehnologiilor de realizări de înalt prestigiu gului popor, progresul şi în ceaţă.
dar şi cu platforma trasă TRAIAN BONDOR şi agriculturii se va împleti execuţie de mare randament, pe plan mondial, dobîndire florirea patriei noastre so
cialiste.