Page 61 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 61
IN iHTiMPINAREA CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P.C.R.
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
SPIRITUL REVOLUŢIONAR - Ieri dimineaţă am pri
mit telefonic o veste bu
DIMENSIUNE DEFINITORIE A MUNCII nă de la Antrepriza de
construcţii hidroenerge
_ __ ___4juotnu HUNtooţşşt Şl VIEŢII COMUNIŞTILOR tice Păclişa. Colectivele
A L S S M U L U I tori care execută ame
de constructori şi mon-
Nucleul de forţă, gîndire şi acţiune
najările hidroenergetice
şi construiesc salba dc
hidrocentrale de pe Rîu
Mare-aval au lansat, în
0RG4V ai COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA muncitorească al întregului colectiv ziua de 17 septembrie
şi
secţiile
Intre
—
atelierele oameni
exprimată
este
a.c., primul rotor — în
pentru
l C O K I Ş U I U L U I P O P U L A R J U Întreprinderii construcţii mate elocvent prin rezultatele ob vederea apropiatei pu
riale
de
Ne-au
producţie.
in
neri în funcţiune — la
Deva, ţinute
secţia b.c.a. se detaşează vorbit maistrul loan Posa, turbina nr. 1 a centra
in întrecerea socialistă la lăcătuşii loan Bucur, Pop lei de la Ostrovu Mic.
Anul XXXVI, nr. 8 352 MIERCURI, 19 SEPTEMBRIE 1934 4 pagini - 50 bani nivel de unitate prin rezul Ladislau, Anton Lovasz, su Avînd o putere de 15,9
tatele constant bune cu ca dorul luliu Drăgan, autori,
re se prezintă cei 200 de cu gindul şi fapta, ai unei A FOST LANSAT
oameni care işi desfăşoară iniţiative
PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI activitatea aici. zează in ce se materiali PRIMUL ROTOR LA
însemnate
sporuri
— In strinsă legătură cu de producţie. „Introducerea
aceste rezultate, la temelia sistemului de retribuire in HIDROCENTRALA
LEA AL P. C. R - PROGRAMUL IZBÎNZILOR lor, se află rolul şi locul pe acord mai mult, ne-a dus la DE LA OSTROVU MIC
global
mobili
care
îl
au
a
din zat
comuniştii
secţie. Cunoscindu-i mai creşterea gradului de coin
îndeaproape, la locurile lor teresare laţă de soarta pro MW, centrala hidroelec
VIITOARE, PERSPECTIVEI LUMINOASE de muncă, veţi descoperi ducţiei şi a celor din for trică de aici va produ
in ei nucleul de forţă, gin- maţiile de întreţinere — a-
dire şi acţiune muncitoreas răta maistrul Posa. Aşa a ce anual 23,40 MWh e-
nergic electrică.
 DEZVOLTĂRII 81 BUNĂSTĂRII că al întregului colectiv apărut ideea cu de be ces şi-au adus deopotri
La acest frumos suc
redimen-
blocurilor
— ne-a spus tovarăşul Petru sionarea
7 __ _________________________ Bugnaru, secretarul comi ton autoclavizat. Prin con vă contribuţia colectivul
tetului de partid al între fecţionarea unor distanţieri A.C.II. Păclişa şi T.A.G.
prinderii. la dimensiuni care să per „Energomontaj Bucu
14
DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALÂ Şeful secţiei b.c.a., ing. mită tratarea materialelor reşti, remareîndu-se, în
Constantin Bălăci, ne-a... a- in autoclave, cu acelaşi nu mod deosebit, echipele
A ROMÂNIEI IN CINCINALUL 1986-1990 vertizat : „Poate vă aştep măr de personal, cu ace dc dulgheri conduse de
taţi la ceva foarte specta leaşi consumuri de mano Gheorghe Compot şi Io-
culos. Ceea ce veţi intilni peră şi energie producţia
insă in secţia noastră va fi a sporit cu 7 500 mc pe lu sif Catană, cele de fic-
NUMĂRUL DE PRODUCTIVITATEA spectaculosul incorporat 'in nă. Deocamdată, acest tip rari-betonişti conduse
munca de fiecare zi a u- de distanţieri este folosit la de Aurel Burlacu şi Io-
autoclave,
dar
dintre
personal MUNCII ÎN INDUSTRIA nor oameni ce s-au obiş una cursul lunii septembrie, sif Fartili, maiştrii Ni-
in
colae Moga şi Gheorghe
nuit ca munca lor să în
MUNCITOR REPUBLiCANÂ semne mereu mai mult, în intimpinarea Congresului Culda, şeful de lot Ti-
al Xlll-lea al partidului, se
mai repede, mai bine“.
va generaliza la toate şa beriu Viţionescu şi şe
ful dc brigadă Corneliu
% (CALCULATĂ PE 0AZA PRODUCŢIEI l-am cunoscut, am discu se. Spun ,,deocamdată“ Ivănescu.
mapfa) tat cu ciţiva dintre cei ca pentru că ideea e... tinără,
~r^i0 2 . 5 re poartă cu mindrie înal din august anul acesta“. Constructorii şi mon-
tul titlu de comunist, oameni torii de la A.C.H. Pă
103.5 ai muncii care înţeleg că MIRCEA DIACONU clişa dedică acest suc
ces Congresului al XIII-
adevărata
a
măsură
valo
rii lor — ca meseriaşi, ca (Continuare în pag. a 3-a) lea al partidului.
Preocupare mai susţinută pentru asigurarea furajelor
1985 1990 1990
___________________t
şi pregătirea fermelor zootehnice pentru iarnă
in baza sarcinilor şi orien bită se va acorda ramuri centuate a productivităţii
tărilor din Proiectul de lor prioritare ale industriei muncii, asigurîndu-se dubla constata cum se acţionea
Directive ale Congresului al — construcţia de maşini, rea acesteia în 1990 faţă ză pentru asigurarea nece
Xlll-lea al partidului, în metalurgia, industria minie de 1980. Din volumul total La însămînţăn — ritm intens,
cincinalul 1986—1990 se vor ră, petrolieră, chimică, a de creştere a productivită calitate superioară sarului de nutreţuri şi,
crea noi locuri de muncă, materialelor de construcţii, ţii muncii, 55 Ia sută se va totodată, ce măsuri s-au
numărui personalului mun se va insista pe policalifi realiza pe seama introdu Cooperativa agricolă de producţie din Ilărău este luat pentru prevenirea in
citor urmînd să ajungă la carea cadrelor, creîndu-se cerii şi generalizării progre prima unitate din Consiliul unic agroindustial Deva cendiilor.
7,8—7,9 milioane persoane. astfel condiţii pentru adap sului tehnic, îndeosebi prin care a început însămînţările de toamnă. Pînă în pre
Astfel, numărul total al tarea rapidă la nevoile con aplicarea tehnologiilor noi zent, a fost semănată toată suprafaţa destinată fura Asociaţia economică in-
populaţiei ocupate în eco crete, de la o perioadă la de fabricaţie, mecanizarea jelor cultivate şi a fost pregătit patul germinativ tercooperatistă Ilia. Cine
nomia naţională va ajunge alta, ale producţiei mate şi automatizarea producţiei, •pentru cerealele păioase pe o suprafaţă de 70 ha. pătrunde în incinta unită
în 1990 la 11,5 milioane riale. De asemenea, se va dotarea cu instalaţii şi ma Luni a început însămînţarea orzului. Lucrarea se
persoane, reprezsntînd 48 asigura formarea a 590 000 şini de înalt randament- şi desfăşoară sub îndrumarea permanentă a lui Andrei ţii rămîne plăcut impresio
la sută din populaţio tota persoane calificate pentru modernizarea celor exis Dima, inginerul şef al cooperativei. Se urmăreşte nat de ordinea şi curăţenia
lă a ţării. Din totalul popu agricultură. tente. Se vor extinde sis atingerea vitezei planificate — realizîndu-se pînă ce domneşte aici. Din dis
laţiei ocupate, circa 75 la Ar temele de lucru automati acum 8 ha, şi, totodată, efectuarea unei lucrări de cuţia cu Dimitrio Ioschici,
sută urmează să lucreze in După cum rezultă din zate, se va accelera proce cea mai bună calitate — garanţia obţinerii unei recolte
ramurile neagricole, iar în graficele de mai sus, pro sul de electronizare şi ro superioare în anul viitor. Lt. col. GHEORGHE VASIU
agricultură 27 la sută, a- centul de creştere a perso botizare a producţiei.
sigurîndu-se îmbunătăţirea nalului muncitor în cincina Toate aceste sarcini şi TRAIAN BONDOR
structurii pe vîrste a popu lul 1986-1990 va fi mult măsuri vor fi corelate strîns Asigurarea unei bogate cent un raid prin cîteva
laţiei active in acest sector. mai mic decît al producti cu cele de ridicare a nive baze furajere pentru stabu- ferme zootehnice pentru a (Continuare în pag. a 3-a)
Pentru asigurarea nece vităţii muncii în industria lului de pregătire profesio laţia 1984—1985 presupune
sarului de cadre al econo republicană, productivitate nală a tuturor categoriilor o preocupare stăruitoare
miei naţionale, în perioada calculată pe baza produc de oameni ai muncii, impli pentru strîngerea tuturor
viitorului cincinal vor fi ţiei marfă, ceea ce presu cit cu ridicarea nivelului lor nutreţurilor şi depozitarea
pregătiţi peste 1,2 milioane pune că nivelul de dezvol de conştiinţă muncitorească, acestora în astfel de con
de muncitori calificaţi, teh tare a producţiei industria patriotică, cu asigurarea u- diţii îneît să fie evitate ori
nicieni şi maiştri şi 146 000 le — marfă şi netă, a pro nui climat fertil de ordine ce pierderi. Printre aceste
de ingineri şi alte cadre dusului social şi venitulu’ şi disciplină în toate sec condiţii se înscriu şi cele
de specialitate cu studii su naţional se va realiza pe toarele de activitate, la fie
perioare. O atenţie deose seama creşterii tot mai ac care loc de muncă. privind prevenirea incen
diilor. Am întreprins re
Analiză responsabilă, critică şi autocritică
Adunarea comuniştilor stilului şi metodelor mun vine a scăzut într-un sin terenului şi întreţinerea
din cooperativa agricolă cii biroului organizaţiei de gur an de la 95 la 60 la culturilor, asigurarea efec
Peştişu Mic s-a caracteri bază. ■> sută, în timp ce la ovine tivelor matcă din plăsilă
zat, de la început pînă la în adunare s-a relevat acest indice s-a realizat doar proprie, îngrijirea şi hră-
sfîrşit, printr-un pronunţat faptul că în anii 1982—1984 în anul 1984. Darea de 'ft'i rea bună a viţeilor.
spirit de analiză responsa O consecinţă firească a
bilă, critică şi autocritică neîndeplinirii planului la
a întregii activităţi desfă Adunări generale de dare de seamă producţia vegetală şi ani
şurate de biroul organiza malieră este faptul că u-
ţiei de bază, dc întreaga şi alegeri în organizaţiile de partid nitatea a rămas datoare la
organizaţie. fondul de stat cu impor
De ce a fost nevoie dc tante cantităţi de lapte de
critică ? Pentru că rezul nivelul producţiei agricole seamă a apreciat că biroul vacă şi oaie. Pe de altă
tatele dobîndite de unitate vegetale s-a situat mult organizaţiei de bază şi con parte, cooperativa a fost
nu 'sînt pe măsura efortu sub cel planificat. Asemă siliul de conducere au avut nevoită ca în anii 1982 şi
rilor majorităţii comuniş nătoare este situaţia şi în o slabă preocupare pentru CORNEL ARMEANU Vinetele produse la Oritştie sînt luate de C.I..F. din loca
tilor, ele reflectînd nevoia sectorul zootehnic, unde in amplasarea corespunzătoa litate Ia calitatea extra. In foto : legumicultoarele strlng
recolta de vinete.
stringentă a perfecţionării dicele de natalitate la bo re a culturilor, pregătirea (Continuare in pag. a 3-a)
