Page 65 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 65
jN iHTiMPINAREA CONGRESULUI Ai
4t\WV PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNITI-VĂ
r#<*'' .......... '......... .
Punerea în valoare a calităţilor oamenilor—
temelia trainică a succeselor în producţie
C 1A L I S M U L muncii de la întreprinde cheiem acest an pe locul între relativele constante —
Colecthwsl de oameni ai
mai cu seamă în ultimii
întîi — sublinia ing. Iosif
ani, practica a demonstrat
Bocan, directorul întreprin
rea minieră Paroşeni îşi
că în sistemul producţiei,
derii miniere Paroşeni. în
exprimă deplina adeziune
ceea ce priveşte poziţia pe
utilaje şi instalaţii, condiţii
la prevederile cuprinse în
Congresului al XIII-lea al
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. Proiectul de Directive ale care o ocupăm în întrece de muncă, număr de per
P.C.R. — document de ex
S I A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N cepţională însemnătate teo
retică şi practică, ce fun
damentează, pe baza rea
lităţii actuale, strategia
Anul XXXVI, nr. 8 353 JOI, 20 SEPTEMBRIE 1984 4 pagini — 50 bani dezvoltării viitoare a pa
triei noastre socialiste. Iar rea socialistă pe ramură, sonal — variabila este
această exprimare se regă ea poate fi şi vrem să o omul. De aceea, punerea
în valoare a variabilei OM
PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI seşte şi în cele 42 411 tone îmbunătăţim substanţial. a fost şi rămînc* în conti
Nu este vorba despre un
de cărbune obţinute peste
plan de la începutul anu interes special acordat... nuare cea mai solidă te
lui şi pînă la mijlocul clasamentelor, ci de rele melie pentru succesele
AL XIII-LEA AL P. C. R. - PROGRAMUL IZBiHZILOR lunii septembrie a.c. Un varea dorinţei ce animă noastre în muncă.
succes de seamă, care con
Celor afirmate de direc
feră, pînă la această dată, întregul nostru colectiv torul întreprinderii le dau
muncitoresc pentru conti
VIITOARE, PERSPECTIVEI LUMINOASE minei Paroşeni locul I în nua îmbunătăţire a cali contururi precise faptele
întrecerea socialistă dintre
tăţii muncii, situarea ei la
unităţile miniere din Va cotele superioare pe care
lea Jiului şi locul al IV-lea MIRCEA DIACONU
A DEZVOLTĂRII Şl BUNĂSTĂRII pe ramură. i le conferă valoarea oa (Continuare in pag. a 3-a)
— Sîntem hotărîţi să în
menilor de aici. Pentru că,
* aiww t JHW t immmr t mmm + n«xi t mmm 0 ornam 0 mama 0 mama a «m» a 1 ■ mm t amma 0
Modernizarea continuă a bazei tehnico-
materiale—condiţie a ridicării calităţii
v 9
produselor şi eficienţei economice Ştafeta
Un capitol important’ în Această veritabilă avan din cariere, perfecţionarea răspunderii
proieciul de Directive ale gardă a progresului genera! fluxurilor de înnobilare a căr
Congresului a1 XIII-lea al al societăţii noastre socia bunelui şi minereurilor. O comuniste
partidului îl constituie cer liste - cercetarea ştiinţifică, deosebită atenţie se cere
cetarea ştiinţifico şi ingineria dezvolfarea tehnologică şi acordată elaborării de noi M o m e n t important :
tehnologică, introducerec tehnologii pentru valorifica membrii noului birou ales
progresului tehnic — factori introducerea progresului teh rea eficientă a zăcămintelor se retrag in prima lor şe
determinanţi ai dezvoltării, nic — va trebui să se implice cu conţinuturi utile mai scă dinţă pentru a-şi stabi
creşterii calităţii şi produc dinamic şi eficient în primul zute sau situate în condiţii li răspunderile desfăşură
tivităţii muncii, sporirii efi rînd în modernizarea conti mai grele de exploatare, pen rii viitoare a activităţii po-
cienţei economice. „Realiza tru atragerea în circuitul eco litico-organizatorice. La
rea sarcinilor de mare răs nomic a tuturor resurselor masa prezidiului rămîne
pundere din următorii ani, refolosibilă rezultate din pro Niculai Lazăr, fostul se
dezvoltarea economico-socia- cesele de producţie şi con cretar al organizaţiei de
sum. Totodată, vor fi am bază, maistru principal
lă a ţării — sublinia secre specialist la atelierul repa
tarul general al partidului, plificate cercetările privind Moment memorabil, care va ramine scris în cronica raţii cazane dc la termo
tovarăşul Nicolae Ceauşescu creşterea fondului naţional construirii Hidrocentralei din Retezai : Inginerul Radu Topal, centrala Mintia, li cău
— cer o activitate susţinută de rezerve geologice şi va cu brigada de mineri pe care a condus-o, ajutaţi de maşina tăm ochii. Au aceeaşi pri
lorificarea integrală a com de perforat la secţiune plină, au realizat străpungerea la
în domeniul cercetării ştiinţi ponenţilor din resursele mi Valea Mare—aval, pe aducţiunea principală. vire limpede, directă, aco
fice, o concentrare mai pu nerale, pentru identificarea perită acum de-o uşoară
ternică a forţelor din insti strălucire spre lacrimă.
şi punerea în valoare a noi
tutele de cercetare în vede surse de energie şi înlocuirea - Regrete, păreri do
rea solu)ionării problemelor tehnologiilor mari consuma rău ?...
-
Firesc, omeneşte, nu ?
tehnice şi tehnologice ce se toare de energie. După mulţi ani în fruntea
pun în faţa întreprinderilor Cercetarea ştiinţifică, in Fapte de prestigiu j organizaţiei, astăzi...
gineria tehnologică şi pro
şi economiei naţionale, a - Dar vi s-au adus
gresul tehnic vor trebui să
perfecţionării tehnologiilor, nuă a bazei tehnico-mate- pună un accent cu totul deo muncitoresc j laude pentru rodnica dum
reducerii consumurilor, ridi riale a unităţilor economice, neavoastră activitate, aţi
sebit pe descoperirea şi pro fost propus pentru comi
cării nivelului tehnic şi cali în investiţii şi în transpor movarea unor tehnologii a- Colectivul de muncă al I.G.C.L. Hunedoara rapor- l tetul dc partid al între
tativ al produselor". turi, 'determinînd noi salturi vansate de lucru, crearea de tează că în perioada care a trecut din acest an, ! prinderii, nu aţi fost
indicatorii de bază sînt realizaţi şi depăşiţi. La pro- 1
lată sintetizate obiectivele calitative şi rentabilitate în schimbat pentru activitate
maşini, agregate şi instalaţii . ducţia globală s-a realizat un plus de 6,1 milioane \ slabă...
majore ale ştiinţei şi . cerce toate sectoarele de activi ij lei, iar la producţia industrială mai bine de 1,9 mi- ^
care să conducă la creşterea - Totul este adevărat.
tării de azi şi de mîine, o- tate. lioanc lei. Sporuri însemnate s-au înregistrat şi la l Predau în mîini bune. Pe
productivităţii muncii şi, pe
biective de care depinde in domeniul asigurării ba prestările în construcţii şi gospodăria comunală. In Mircea Marc eu l-am
această bază, a producţiei
tocul pe care îl va ocupa zei de materii prime şi re acelaşi timp s-au economisit 400 MW energie electrică, } crescut. Au trecut mai
materiale, ta ridicarea conti bine de zece ani de cînd
România socialistă în compe surse energetice trebuie gă 70 000 metri cubi gaze naturale, peste 100 tone ci- )
nuă a nivelului tehnic şi ca a venit in formaţia pe care
tiţia mondială a valorilor, site soluţii privind reducerea ^ mont, 50 metri cubi cherestea, 15 tone ţevi din oţel \
litativ al produselor — con o conduc. Harnic, săritor
pînă la independenţa energe ciclului cercefcire-producţie, \ pentru instalaţii. O remarcă deosebită se cuvine pen- I) la nevoie, disciplinat.
diţie a competitivităţii lor pe
tică a ţării şi asigurarea promovarea unor tehnologii tru munca bine făcută de lucrătorii Dumitru Con- (j L-am crescut şi ca mese
plan mondial. Se va insista riaş şi ca om politic, să
unei calităţi noi, superioare, avansate de extracţie şi pre ţ stantin, Tibor Petrescu, Gheorghe Costea, Mariana l
pentru realizai ea de linii, zic aşa. A fost secretar
în întreaga viaţă economică parare, mecanizarea lucrări l Neamţu, Petru Sima, Alexandru Pop şi alţii. (loan 1 al organizaţiei U.T.C.,
şi socială. lor dic abatajele miniere şi (Continuare in pag. a 2-a) Vlad, corespondent). membru în birou, a avut
alte sarcini. Mi-a ţinut
locul uneori. A făcut şi
şcoala de maiştri. Mircea,
i-am spus, de astăzi... Eşti
tinăr, ambiţios, bun mun
citor, bun comunist. Eu am
ajuns la cincizeci de ani.
ion locuitorii satelor - prezenţi zilnic Tu să duci ştafeta muncii
comuniste mai bine ca
în cîmp la strînsul roadelor pămîntului I mine... noului birou
Membrii
ales şi-au reluat locurile
— întrucît în mai multe locuitorii satelor, la o ac întâlnit marţi, lfi septem in sală. In numele lui,
unităţi din consiliul nostru, tivitate susţinută în câmp, brie, oameni la datorie. Mircea Marc, noul secre
releva Aurel Doboş, pre pentru a efectua în timpul Cea mai puternică mobili tar vorbeşte, li caut ochii.
şedintele C.U.A.S.C. Geoa- optim şi de calitate toate zare de forţe era la bri Umezi, strălucind spre la
giu, au început însămînţă- lucrările necesare. în acest gada Gelmar, unde ieşise crimă. Seamănă cu ai
rile cerealelor păioase şi scop, în sprijinul coopera aproape tot sătul, bărbaţi şi meşterului şi fostului se
recoltatul porumbului, iar torilor ies zilnic la recolta femei, bunici şi nepoţi, la cretar.
strînsul recoltei de cartofi tul cartofilor şi al legume strînsul cartofilor şi ardei - Sint emoţionat. Mi
şi a legumelor se aflu în lor cîtc 300 dc elevi de la lor graşi. în tarlaua „Scur s-a încredinţat o sarcină
toi, nc-am străduit — aşa Liceul agroindustrial Geoa- tele" se aflau la. adunatul grea. Am invăţat muite
cum ne cerea tovarăşul giu, numeroşi lucrători cartofilor peste 100 de oa de la nea Lazăr. In nu
Nicolae Ceauşescu, secreta din unităţile şi instituţiile meni. „Este, de fapt, a doua mele noului birou ales mă
rul general al partidului, dc pe raza comunei, mem operaţie — ne spunea bri angajez să ducem mal
la recenta Consfătuire dc brii comitetului comunal gadiera Stela Homorodean. bine şi mai sus ştafeta
lucru de la C. C. al P.C.R, de partid fiind repartizaţi Primele cantităţi, care au preluată astăzi. Bineînţe
— să organizăm cit mai pe unităţi să sprijine con fost scoase cU plugul, au les, cu ajutorul dumnea
temeinic activitatea pe o- cret activitatea, să mobili fost de mult adunate, se- voastră, al tuturor...
Aspect rte muncă (lin atelierul de croit, schimbul B, al goare, să mobilizăm toate zeze oamenii la muncă. ' MIRCEA LEPADATU
fabricii de inefilţămuUe din Hunedoara. forţele umane şi mijloace Intr-adevăr, în toate bri
Foto N. GHEORGHIU GH. I. NEGREA
le mecanice, practic toţi găzile C.A.P. Geoagiu am (Continuare în pag. a 2-a)
