Page 66 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 66
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NP
lîi PREGĂTIREA CONGRESULUI AL Xlil-LEA ĂL P.C.R.
Creşterea fizică a barajului hidrocentralei —
15.00
15,05 <
oglindă a muncii comuniştilor din transporturi 15.20 i
16.20 i
17.00 i
„Lucrez de 6 ani aici, în la schimbul II, suprave riere, repararea şi întreţi
Retezat - spunea în cuvîn- gherea căderilor do pietre nerea drumurilor şi poduri
tul său conducătorul auto la deschiderea treptelor în lor, completarea şi moder
Vasile Cîrcu. Ne-am con carieră, pregătirea încă de nizarea utilajelor din ga 20,00 1
fruntat de multe ori cu pe acum a drumurilor pen raj, a S.D.V.-urilor, core 20,20 1
I
greutăţi pe lima aprovizio tru iarnă ete. — a ilustrat, larea activităţii excavatoa J
nării autovehiculelor, cu de fapt, atmosfera de lu relor cu a transportului, 1
cele necesare, în privinţa cru în care s-au desfăşu cursuri de pregătire pro 20,35 )
întreţinerii şi reparării lor, rat lucrările adunării gene fesională intensivă pentru
dar, mai ales, greutăţi da rale de dare de seamă şi completarea personalului i
torate vitregiei naturii •— alegeri a organizaţiei de de la întreţinere si repara 20,55 (
J
căderi de pietre, drumuri bază din cadrul garajului ţii auto ete. 21,15 i
desfundate sau înboienite auto Netiş, aparţinînd An — Importanţa actuală a
ş.a. De fiecare dată comu treprizei generale pentru activităţii de transporturi
niştii, întregul nostru co construcţii hidrotehnice Rîu a materiilor în corpul ba 22,00 )
lectiv au ştiut să le învin Mare-Retezat. rajului — sublinia în cuvîn
gă prin muncă şi dăruire, Din darea de seamă pre tul său ing. Viorel Dănilă, 22,20 '
contribuind la înaintarea în zentată, cît şi din dezbateri, directorul antreprizei —
construcţia hidrocentralei. a rezultat că în 8 luni din rezultă şi din potenţialul
Prefacerile noi care au avut 1984 au fost transportate deosebit pe care îl are
loc pe cuprinsul întregii în corpul barajului 721 595 autobaza. în prezent a Instalaţia mobilă de perforat găuri de mină I.M.P.—2 realizată de un colectiv de
ţări s-au petrecut şi aici. ajuns la peste 850 de oa cadre didactice de la Institutul de mine Petroşani, introdusă in fabricaţie de serie Ia I.XJ.M. BU<
Petroşani. în imagine — I.M.P.—2 în montare în secţia montaj maşini miniere.
Avem în prezent tot ce ne Adunări generale meni, mai mare decît ori diopr<
6.30 I
trebuie şi este necesar ca de dare de seamă care din brigăzile antrepri gri cu)
pe baza experienţei acumu şi alegeri zei şi a treia autobază ca Modernizarea continuă nai; !
late să facem totul pentru în organizaţiile mărime, pe ţară. Dotarea i o v i
creşterea barajului, în sco tehnică este pe măsură, Ceauş
XIII-l
pul finalizării lucrărilor. de partid lată de ee consider că toţi a bazei tehnico-materiale munc
Proiectul de Directive ale mc anrocamente, realizînd comuniştii, întregul colec 8,10 C
Bulcti
Congresului al XIII-lea al o producţie valorică de a- tiv din transporturi auto, pundo
partidului conţine şi pen proape 30 milioane lei. noi toţi vom putea să în- a aportului cercetării ştiinţi tive şi asigurînd astfel creş Bulcti
tru noi, constructorii de Cifra fizică de anrocamen tîmpinăm eu succese deo (Urmare din pag. 1) fice şi dezvoltării tehnologice terea eficienţei economice ment
obiective energetice, pre te este superioară cu 4 432 sebite în muncă cel de-al — va trebui să vizeze şi do a acestora. laurca
ţional
vederi importante. Prin mc realizărilor din între XIII-lea Congres al parti secţii şi sectoare complet meniul eficienţei economice, în judeţul nostru — cu o 10.30
toate faptele noastre de gul an 1982, cînd au avut dului, pentru a demonstra automatizate şi robotizate, în scopul reducerii consumu puternică industrie minieră, Bulcti
muncă zilnice ne vom sus loc alegerile anterioare în încă de pe acum realismul industrializarea lucrărilor şi rilor de materii prime, com metalurgică, energetică şi, tem
Bulcti
ţine dorinţa ca tovarăşul organizaţia de pai-tid. prevederilor din proiectul mecanizarea produselor de bustibili şi energie, vor fi lua drept urmare, mare producă V*jiO2
Nicolae Ceauşescu, cel mai Acum, bătălia principală se de Directive în care se re muncă pe şantiere optimiza te măsuri pentru elaborarea, tor şi mare consumator dt fagas
iubit fiu al poporului, să dă pentru transportul a flectă pe deplin concepţia rea transporturilor auto şi introducerea şi generalizarea materii prime şi resurse ener i3,00
Club
fie reales în funcţia su 5 000 mc anrocamente pe zi, revoluţionară asupra dez feroviare. tehnologiilor cu randamente getice, cu un considerabil letin
premă de secretar general în scopul atingerii şi depă voltării patriei, a tovarăşu Pentru ca produsele româ ridicate, asigurîndu-se dimi volum de fonduri fixe — şi for
al partidului la cel de-al şirii cifrei lunare de 120 000 lui Nicolae Ceauşescu, ba neşti să atingă înalţi para nuarea consumului energetic sarcinile modernizării bazei sate ;
conon
XIII-lea Congres, pentru mc. Pentru realizarea a- zată pe o cunoaştere pro metri calitativi, sînt necesare pe unitatea de venit naţio tehnico-materiale trebuie să dicult
a ne conduce şi pe mai cestui obiectiv — cum sub fundă a posibilităţilor acţiuni şi măsuri vizînd rea nal cu peste 20 la sută în implice mai hotărît puterni tul sti
departe pentru împlinirea liniau, în cuvîntul lor, co Iloipâniei socialiste, a ca lizarea unei sisteme de ma 1990 faţă de 1985. Noi so cul potenţial tehnico-ştiinţi nalc
U.E.F.
luminoaselor perspective muniştii Grigore Ursaru, pacităţii de gîndire şi ac şini şi utilaje într-o concep luţii trebuie găsite şi aplicate fic în soluţionarea marilor Nouţă
ce ne sînt cunoscute tuturor Vasile Chiorbeja, Petru ţiune a poporului român. ţie modulară şi interfuncţio- în vederea recuperării şi probleme pe care le recla diocei
din proiectul de Directive". Bordea, Elena Rideg, Ioan Realegerea t o v a r ă ş u l u i nală, modernizarea si re- reintroducerii în circuitul pro mă înfăptuirea neabătută drian
Comunistul Vasile Cîrcu Negrea, Florea Maghiar Nicolae Ceauşescu în func proiectarea produselor, adap ductiv a materialelor refolo- prevederilor Proiectului 'se într-o
onora
ţia de secretar general al
şi-a încheiat cuvîntul cu ş.a. — este necesară înfăp partidului la cel de-al XIII- tarea mai rapidă a structu sibile, pieselor de schimb Directive ale Congresului al ner ;
faţa îmbujorată de emoţie. tuirea altor zeci de măsuri lea Congres constituie do rii producţiei la cerinţele uzate, subansamblelor şi e- XIII-lea al partidului, spo mu zic
Prin puţinele vorbe pe care adiacente : asigurarea unei rinţa noastră fierbinte şi pieţei interne şi externe. chipamentelor, diminuînd pe rind contribuţia oamenilor
le-a spus, în care a punctat medii de 20 „Belazuri" ac garanţia eă luminoasele Modernizarea bazei tehni- această cale tot mai mult muncii hunedoreni la înfăp
şi cîteva probleme de care tive pe schimb, întreţine prevederi ale viitorului vor co-materiole — pe seama > ponderea cheltuielilor mate tuirea Programului partidului
depinde rodnicia muncii rea şi exploatarea raţiona fi înfăptuite întocmai. de edificare mul'ilaterală a
conducătorilor auto — asi lă a maşinilor, asigurarea plicării celor mai noi cuce riale în costurile de pro României socialiste şi înain DEN
gurarea frontului de lucru frontului de lucru în ca- MARiN NEGOIŢĂ riri ale ştiinţei şi tehnicii, ducţie ale unităţilor produc- tare spre comunism. tria);
(Aria
,
iV.V.V. W.V»W.V/rtVkVA%V«W^ VdW.ViWrtVW>Vi iV^iWlCiV.S-«-« .-rtWKWWW V.SWWAV.VWllVWVZVVy ii*.W.Vi>VVVV^iAr»*eV»VJVVViV».V^i". .-i . . • .-.vz.v, vitur»
>
— Sa
Toţi locuitorii satelor — doi <
dern
PART.CiPARE LA
de 1;
O let
iNFAPTU;REA
prezenţi zilnic în c î m p ! AUTOAPRGv.. i ,N .Rll TROŞ
/Pari
Jibă
(Urmare din pag. 1) rodeanu, Ican Popa şi alţi TERITORIALE Noi cr
keii -
cooperatori au scos tuber ral); V
Pascuţ dai, Vaier Ci ar
lactate şi expediate unită culii din pămînt cu plugu deau, Emdian Cuţclan, Ioan ştiu d»
ţilor C.L.F. Acum se adu rile trase de vite. De la Au Tomoi şi Aurel Cotoi din ceafăru
(Miner
nă cartofii care au mai ră relia Ilieş, preşedintele comuna Oensuş au predat creţul
mas — pe care îi scoatem C.A.P. Cigmău, aflăm pe la Ionelul ele stat, de la în resc);
fa milie
din pămînt cu combinato cei mai vrednici coopera ceputul anului pînă in pre Idila
zent, cite 600 i lapte de
riii — în aşa fel îneît ni tori, care şi-au adunat pri vacă. Consemnînd acest (Steaiu
mic să nu se piardă din mii cartofii de pe parcelele fapt la rubrica „Cinste lor“, ZA: R<
mântui
de
perete din
recoltă". repartizate : Roman Crişan, gazeta comunei subliniază cen RAŞTI
trul
că
Cartofii se mai recoltau Bibiana Truşcă şi Gheor- exemplul lor este urmat din dr,
şi la „Folorît", unde în ghiţa Stanciu. de un mare număr de ce tria); i
(Flăcăi
urma mecanizatorului Va Antonie Pera, inginerul tăţeni din satele Densu- i Efendi
şului.
sile Cosmaru, cel care a şef al C.A.P. Aurel Vlaicu, HAŢEf
executat în acest an toate arăta că se munceşte la cia) ;
lucrările la cultura respec recoltatul legumelor şi car pro bl o
LAN :
tivă, de la pregătitul tere tofilor. „A fost adunată cultnr
nului şi semănat, pînă la ceapa de pe 17 ha, 10 tone tâmpla
rcşul) :
recoltat, cooperatorii adu de roşii, 8 tone de ardei Se recoltează ardeii iuţi. seriile
nau tuberculii selectîndu-i gras şi 70 tone de varză La lucru se află echipa LARI:
după calitate. de vară. Toate cantităţile condusă de Floriea Orăşan. r»n
în tarlaua „Conţoaie" me au fost livrate centrelor
canizatorii Nicolae Mărgi de legume şi fructe. Meca
nean şi Aron Inel au în nizatorul Nicolae Săndescu B
treieră fasolea de pe ulti
ceput semănatul orzului. mele 8 ha din cele 25 cul Să prevenim şi să nu îngăduim sustragerile din producţia agricolă!
„Este prima zi de semănat Tim;
— ne spunea brigadierul tivate. La cartofi se află Pui. Din controalele efec ne fără sancţiune nici azi,
Acum, cînd se strîng
Vreme
Ioan Şofronie — dar băie mecanizatorul Iosif Pono- roadele toamnei, este ne se înfruptă din avuţia tuate s-a constatat că Iosif fapta comisă de Lucre- caldă ;
C.A.P. şi a altor unităţi
ţii au mers bine. Au pus ran şi aproximativ 20 de cesar ca în fiecare unita agricole, fără a participa Ploscariu, Constantin To- ţia Holdean, care a sus rul va
pînă acum — şi este doar cooperatori. Am recoltat te agricolă să fie acordată efectiv la muncă pentru mescu şi Cornel Duma din tras 20 kg roşii de la C.A.P. put,
treptat
ora 17 — sămînţa sub pînă acum cartofii de pe atenţie maximă strîngerii realizarea produselor res Deva au furat cîte 76—130 Bretea Mureşană. Valentin vest. '■
brazdă pe aproape 20 ha“. 9 ha din cele 35 cultivate". fără pierderi a recoltei, în pective sau acestea să li se kg ceapă uscată, iar C. D. Armioni, mezelar la Aba ţii su'
mai
Cu cîteva sute de metri Cum la Aurel Vlaicu re cuvină drept retribuţie. şi-a mai „completat" stocul torul Haţeg, este cercetat sudică
mai departe, într-un lan de coltatul cartofilor a început registrării corecte a pro Aşa este cazul lui Si dor şi cu 225 kg grîu din avu în stare de arest pentru a dou.-
porumb de 15 ha, dat în de 10 zile, timp în care, ducţiei, onorării contracte Cilian, care a sustras de ţia obştească. Asemănător furtul a 14 kg carne, la lui. Vi
pîrg, cooperatorii intraseră datorită slabei participări lor, evitării oricăror risipe la C.A.P. Toteşti 99 kg car a procedat şi Teodor Vai- fel ca şi tractoristul Mihai rat di:,
şi a sustragerilor din avu
la recoltat. Notăm pe cîţi- a oamenilor din sat la ţia obştească. In localită tofi cu autobasculanta 31 da de la U.F.E.T. Orăştie, Doru, care a furat 245 kg intens!
50 kn
vn dintre ei: Maria Şofro muncă, s-au eliberat doar ţile şi unităţile agricole HD 1801, proprietate a care a furat 350 kg orz de grîu de la C.A.P. Valea minim
9 ha, e clar că este nece tre 7 .
nie, Maria Ştef, Emil Su- unde se desfăşoară o sus A.C.H. Rîu Mare-Retezat. la ferma de stat din loca Sîngiorgiului. maxim
sară o mai mare mobili de. P’
eiu, Maria Crişan ş.a. zare a cooperatorilor la ţinută muncă în vederea Tot de la aceeaşi unitate, litate, iar Vasile Şalău din Fireşte, cei vinovaţi îşi
Peste 70 cooperatori se această acţiune. Toţi lo prevenirii pagubelor, nu se Leontina Fucă a furat 480 Simeria a sustras 29 kg vor primi sancţiunile me La n
înregistrează cazuri de în kg cartofi, fapt pentru care ardei gras de la C.A.P. Bă- ritate pentru faptele lor în gen
aflau la adunat cartofii cuitorii satului trebuie să călcare a prevederilor le celor în cauză li s-au în eia. Ecaterina şi Elisabeta reprobabile. Este însă ne va aco
în tarlaua „Prunduri" a iasă neîntlrziat în cîmp, gale, formîndu-se o opinie tocmit dosare de cercetare Boca au furat 52 kg car cesar ca în toate unităţile dea pl
moder,
C.A.P. Cigmău, Fentru a-şi pentru a încheia cît mal fermă împotriva celor ten penală, produsele fiind res tofi de la C.A.P. Gurasada, agricole, conducerile aces din su
taţi să dijmulască produc tituite C.A.P. Condamna Iar Nicolae Costea din Min- tora să ia măsuri ferme 40—60
termina mai repede supra grabnic toate lucrările din (Meteo
ţia agricolă. bilă este şi fapta comisă de tîa s-a înfruptat cu 15 kg pentru prevenirea sustrage
feţele repartizate Gheorghe actuala campanie de toam Mai există însă şi situaţii Maria Stan, care a sustras vinete de la grădina C.A.P. rilor, pentru asigurarea I. Vra
Lănerăjan, Nicolae Homo- nă. c« atestă că unii cetăţeni 45 kg cartofi de la C.A.P. Sîntandrei. Nu va rămî- pazei bunurilor obşteşti.