Page 67 - Drumul_socialismului_1984_09

53 e JOI, 20 SEPTEMBRIE 1984

A m g ă s i t T a p a e a Lucrător destoinic,
ift]
Cu aceste cuvinte ne-a Pentru a înfrunta puter­ şaua de legătură, fortifi­ activist cultural
intîmpinat arheologul A- nicele armate romane la caţia e triplată şi chiar îm­
şi sănătatea driana Rusu, muzeograf Tapae, Decebal a construit pătrită cu tot atîtea valuri dăruit pasiunii © Expoziţie de pictură
ul tineretului principal la Muzeul jude­ intr-un timp extrem de de pămînt. S-au făcut să­ şi grafică. Casa de cul­
* animate ţean Hunedoara, in mo­ scurt fortificaţii de pămînt pături de sondaj la nord tură din Hunedoara găz­
: Sportul Stu- Meseria şi funcţia Elvi- matori din I.C.S. Mixtă duieşte expoziţia aparţi-
c — InteŢ^aruo- mentul in care am păşit în puternice, vizibile şi astăzi şi sud de calea ferată
lilano (transini- şantierul arheologic deschis după aproape două milenii. Haţeg-Caransebeş. Fortifi­ rei Nan nu are nimic deo­ nu este o întîmplarc. Ar­ nind lui Petru Mihuţ, mem­ I
directă de la la Porţile de Fier ale Ele aveau menirea de a caţiile de la Tapae, prin sebit ori spectaculos. Este tiştii amatori vin aici bru al cenaclului de artă
iul 23 August) închide accesul pe culoarul dimensiunea şi masivitatea lucrător comercial şi în­ pentru instruetoarea lor. plastică' al instituţiei. Re­
rnal (p.c.) Transilvaniei, în apropie­ ţine atenţia preocuparea
utreagă întimpi- rea localităţii Zeicani. în­ Bistrei spre Jara Haţegu­ lor, sint unice în Europa. deplineşte funcţia de şef Căci pe lîngă pasiunea
ngresul al XIII- soţit de un mare pasionat lui. Ele au ca replică doar for­ de unitate la modernul pentru munca sa, Elvira pentru creaţia militantă.
Partidului Co- al istoriei poporului nostru, tificaţiile de la Cioclovina — bar-„Central" din Brad. Nan o are şi pe aceea a Menţionăm in acest sens
! Român „Anul acesta am efectuat Să conduci 22 de oameni, artei. Este o pasionată lucrările : „Studiu cu po­
ului, inima şi Hristache Tatu, din Haţeg, săpături de sondaj, ne re­ Ponorici de lingă Pui. S-a
, Cîntcce şi ver- cel care a intuit acest latează cercetătorul Ion descoperit aici ceramică în totalitate tineri, nu-i instrueţoare-regizoare a rumbel", „Mater universa-
itrioticc şi revo- punct de importanţă arheo­ dacică, ţiglă romană. In uşor. Să-i conduci bine, formaţiilor artistice ale lis" animate de un puter­
irc Glodariu. Constatarea - astfel îneît fiecare să-şi I.C.S. Mixtă: un grup nic umanism ; „Castelul
i cu care ne logică, am dorit să cu­ fortificaţiile constau din sprijinul afirmaţiilor noastre
im noaştem care sint primele valuri de pămînt întinse pe vine şi descoperirea unui facă datoria fără a preju­ de satiră şi umor, montaj Corvinilor", „Valea Cer-
serial pentru ti- observaţii ale săpăturilor castru de marş la apro­ dicia în vreun fel renu- literar-muzical, solişti de nei ruscane“, „Peisaj in­
„Eroii nu au un front de 1,7 km. Iniţial ximativ 5 km vest de Bu- mele unităţii cîştigat cu muzică populară, uşoară, dustrial“, „Hunedoara ver­
1 (color) efectuate aici de o echipă au măsurat 2 km. Azi, parte ticală“, lucrări inspirate
de cercetători din Deva şi cova. trudă e greu. Nu-şi face folk. Şi iată că rîndurile
a literar-artisti- din ele au fost distruse de din realitatea hunedorea-
Cluj-Napoca. riul Bistra“. - Tot aici, am descoperit însă complexe din această acestea nu au doar un
rnal (p.c.) Importanţa descoperirii, o cetate de pămînt feudală cauză. Dublînd răspunde­ destinatar — instructoa- nă cotidiană.
• Dezbatere. La Cămi­
confirmată de dr. Ion Glo- de formă neregulată, ne-a rea cu o altă calitate, rea —, ci au pe toţi aceşti nul muncitoresc nr. 5 al
dariu, cercetător ştiinţific O REMARCABILĂ informat în continuare pasiunea, ea reuşeşte să pasionaţi care sacrifica Combinatului siderurgic
principal la institutul de DESCOPERIRE Ştefan Matei, cercetător la ţină sus prestigiul unităţii mult din timpul lor liber din Hunedoara a avut loc
istorie clujean a însemnat Muzeul de istorie al Tran­ pe care o conduce. Ca să cîntînd şi dansînd pentru dezbaterea „Drama emi­
atragi oamenii, să-i deter­
ŞTI i : 6,oo Ra­ finalizarea unor căutări de ARHEOLOGICĂ silvaniei din Cluj-Napoca. mini să prefere serviciile alţii, pentru a produce grantului, oglindită in li­
iul dimineţii ; aproximativ 200 de ani Pe latura de nord-vest şi oamenilor bucurii. teratură". Au fost prezen­
ilinca zilei in a- efectuate de istorici, arheo­ sud există un val construit ce le oferi îţi trebuie şi
! 7,00 Radiojur- logi care au încercat să Am bătut şi noi cu picio­ cu citeva colţuri în formă multă inventivitate. Şi, Sub conducerea instruc­ tate creaţii semnate de
rmind chemările Elvira Nan nu e lipsită toarei lor, artiştii amatori scriitorii Paul Everac şi
u l u i Nicolae localizeze acest punct al rul acest pămînt ridicat de de unghi pentru flancare. de la I.C.S. Mixtă Brad Horia Lovinescu.
Congresului al încleştării extraordinare daci, udat de sîngele lor, Pe latura de răsărit, ceta­ de inventivitate, de fan­ sînt deţinători ai unor
ptclc noastre de daco-romane. După cum înfioraţi că sub iarba ar­ tea se sprijină pe valul tezie. „Joia brădeană", • Expoziţie de carte.
0 Revista presei; importante premii şi tro­ „Cărţi pentru metalurgiştii
îl melodiilor; 9,00 consemnează Mircea Muşat gintată de rouă dimineţii dacic. Ca şi acesta, valul cu program folcloric şi fee cucerite în întrecerile hunedoreni" se intitulea­
ştiri; 9,05 Răs- şi Ion Ardeleanu in „De la de septembrie îşi dorm som­ cetăţii e înalt de 2 m acum. satiric-muzical, realizat
cultătorilor; 10,00 nul atîtea mii de eroi, Atunci ajungea la 4 m. de interpreţi din forma­ în cadrul diferitelor ma­ ză expoziţia deschisă la
ştiri ; 10,05 Mo- statul geto-dac la statul Biblioteca Clubului „Side-
orie susţinut de român unitar", in vara anu­ Pămintul de aici adăpos­ Perioada de construcţie a ţiile locale de amatori sau nifestări cultural-artistice rurgislui“ din Hunedoara,
Festivalului na- lui 87 e.n., Cornelius Fus- teşte, deopotrivă, dovezi de cetăţii nu poate fi ante­ din cele ale întreprinde­ sau în cadrul Festivalului
tarca României"; cultură materială dacică şi rioară secolului al XV-lea, rii comerciale de stat naţional „Cîntarea Româ­ cuprinzind volume, studii
mii corale; 11,00 cus, unul dintre generalii romană, peste care s-a fiind probabil ridicată in mixte — de care aparţine niei". în ediţia a V-a a de specialitate ce vin în
ştiri ; 11,05 Sîn- împăratului Domiţian a tre­ sprijinul ridicării pregăti­
Soarelui ; 12,00 aşezat apoi cultura medie­ timpul lui lancu de Hune­ — „balul femeii", „balul acestui grandios festival rii profesionale a oame­
ştiri "2,05 Din cut Dunărea indreptîndu-se vală. doara. La sud de drumul strugurilor", alte şi alte al muncii şi creaţiei, în
ro’^j, 1 ; 12,15 spre Sarmizegetusa urmînd de piatră se găseşte o ce­ manifestări de această întrecerea artiştilor ama­ nilor muncii din marele
tch'n 1 , ştiinţific ; defileul Bistrei. Aici, la - Ce au scos la iveală combinat siderurgic.
la 1 i 1; 15,00 aceste prime cercetări ? tate de apărare tn formă natură constituie atracţia tori din sectorul circula­ • Vernisaj. La Clubul
ers 20; 16,00 Bu- Tapae a fost învins de De- de stea din sec. XVII — „Centralului". ţiei mărfurilor „Iiermes
iri ; 16,15 Solişti cebal. In anul 88 e.n. Do­ — Cu siguranţă, ne rela­ XVIII. sindicatelor din Lupeni a
i folclorice de la tează acelaşi interlocutor, Nu numai din acest ’84“, grupul de satiră şi avut loc vernisajul expo­
> Radiogazeta e- miţian iniţiază o nouă ofen­ primul val de pămînt a fost Cercetările vor continua motiv, însă, scriem rîn- umor a obţinut locul al ziţiei de pictură şi grafi­
16,55 Sfatul me- sivă, condusă de generalul mai mulţi ani. Ziarul va re­ durile de faţă. Faptul că II-lea pe ţară, iar instruc-
,00 Fotbal. Spor­ Tettius lulianus, care la dacic. Acesta avea in faţă lata la timpul potrivit noi că cu lucrări ale partici­
esc — Internazio- Tapae reuşeşte să-l infrîn- un şanţ. Azi, diferenţa din­ adesea pentru oamenii toarea — locui al III-lea panţilor la tabăra de crea- î
tno în C u p a date despre această re­ muncii brădeni, care pe­ pentru contribuţia adusă ţie 1984 de la Cîmpu lui I
* Orele scrii: ★ gă pe Decebal, lupta în- tre icul şanţului şi virful marcabilă descoperire ar­ trec cîteva momente plă­
outăţi: 19,30 Ra- cheindu-se însă cu o pace valului este de 3,8 m, ini­ heologică. la dezvoltarea mişcării Neag. Membrii cercului '
. Realizator A- defavorabilă romanilor. Au ţial avind 5-6 m înălţime. cute la „Central", se ma­ artistice de amatori. (Ion „Paleta" al clubului gaz- |
nescu: 20.00 O zi nifestă cu patos şi dă­ dă expun peisaje în gra- * *
; 23,00 din urmat războaiele cu Traian. In porţiunea apropiată de M1NEL BODEA ruire artistică artişti a- Coţoi, corespondent).
hengrin" de Wag- fi că şi acuarelă desprinse |
0—5,00 Non stop din natura in care s-a t
desfăşurat tabăra. Linia J
artistică, culorile, ambian- ţ
ţa relevă talentul autori- 1
lor exponatelor - Tiberiu J
'sxssmmswsm Haiasz, Ion Gali, Ana Kin- |
Salamandra (Pa- CIUTURII cses, Vasile Vasinc, Came- s
afacere murdară WBMSBBStBBtSntKSBttBBaSM lia Balint, Petre Radu, I
UNEDOARA : Lo-
gerâtoare (Modern Maria Pop, aceasta din *
0 ; Gară pentru urmă de 20 de ani mem- |
le I şi II) (Mo- bră a cercului de artă *
>ala B) ; Salutări AVEŢI CUVINTUL plastică pe care losil j!
gigea (Flacăra) ; I
iarna (Arta); PE- Tellmann ii conduce cu (
: Fşbra aurului „Scitul Cîrneşti este aşezat pe malurile Rîului Mare, pe impresionantă tinereţe J
1 ; C^’ăuza Pană care, aşa cum se ştie, se construiesc o seamă de amena­ (Gh. Bozu, corespondent). |
LireC* >alax (7
î) ; Li .*1 : Yan- jări hidroenergetice. Transporturile de materiale către 9 Acţiune cu filmul. Pe '
eriile 1-II (Cultu- şantier se fac pe drumul ce traversează satul, pe o lun­ marginea filmelor docu- I
XAN: Vreau să gime de aproape 1 200 m. In urmă cu doi ani au înce­
2Q am aripi (Lu- mentare „Coşuri în ftă- «!
; LONEA : Elegie put lucrările de modernizare a acestui drum. Sătenii şi-au cari", „Inculpatul", „Ne- |j
; PETRILA : Se- retras împrejmuirile după indicaţiile constructorului şi au glijenţa provoacă trage- J
Baclius (Muncito- contribuit ia transportarea şi înşiruirea pe drum a bor­
tICANI: Relaţii de durilor. in anul 1983 au fost puse circa 80 la sută din dii“ a avut loc o educa- >,
(Retezat); BRAD: tivă acţiune de preveni- I
munţii Lus Han borduri pe o parte de drum iar pe o lungime de circa re a incendiilor, organi- '
oşie) ; GURABAR- 700 m s-au amenajat trotuarul şi rigolele de scurgere, in
^rto Carlos şi dia- vara lui 1983 lucrarea a fost sistată. Acum, pe arum se zată de Antrepriza de |
oz (Minerul); O- construcţii hidroenergetice *
Să mori rănit poate circula foarte greu, în perioadele cu ploi drumul Păclişa şi Punctul cine- |
>ste de viaţă (Pa- devenind practic inutilizabil. Cu toate insistenţele noastre,
imul spre victorie nu am putut afla care este situaţia acestei lucrări în viitor, matografic Haţeg. Beneli- *
; GEOAGTU-BĂI : darii acţiunii - formaţii- n
2asa de cultură) ; se continuă sau nu ? Constructorul lucrării este I.C.F. Deva". le civile de pompieri - I
Mi-e teamă (Da-
FtAZI : O simplă Semnează 20 de cetăţeni din satul Cîrneşti. /-au avut interlocutori la J
de timp ; CA- instructive dezbateri pe |
u) Măriei (Casa de Stimaţi cetăţeni .ai satului Cîrneşti, în întîmpinarea inginerul Nicolae Bogdan '
SI MERI A: S-a în- doleanţei dv. am luat legătura cu inginerul şef al Antre­
i.ngă Rostov (Mu* şi tehnicienii Maria An- I
ILTA : Păcală — prizei de construcţii, montaj şi reparaţii Deva (I.C.F. cum Omagiu — o comună in plină dezvoltare economico-socială. drei şi Ion Stegărescu. >.
[I (Lumina) : GHE- i-aţi spus dumneavoastră) de la care am aflat că la
ransportul (Mine- 1 octombrie se vor relua lucrările la drum, că ele se vor
încheia în luna octombrie, mai puţin îmbrăcămintea as-
faltică penetrantă peste infrastructura drumului, care se
IESLEA! va executa în anul viitor.
Am publicat totuşi scrisoarea dv. cu convingerea că * Punerea în valoare a calităţii oamenilor
un text tipărit obligă mai mult şi constituie mărturie
probabil pentru
septembrie 1984 : pentru o afirmaţie verbală. j (Urmare din pag. 1) dere şi care de la începu­ deschideri întreprinderea, lăsînd la o parte tecto­
va fi in general tul anului a extras supli­ nu-s uşor de realizat". nica grea, porneşte de la
devine umedă. Ce- oamenilor muncii de la mentar 11 698 tone cărbune, Doar sectorul II, condus exploatarea în avans, o me­
1 variabil la ince- I
10I se va acoperi SESIZÂRI-SQLUŢII mina Paroşeni. Astfel, sub- Mihai Şchiopu şi Francisc de sing. Cornel David, nu todă nouă, care cere expe­
ncepînd din sud- inginerii Remus Becuş, Do- Fazakaş, sectorul III, Con­ se înscrie, deocamdată, în rienţă multă, lucrări supli­
: cădea prccipita- rel Tamaş şi Ilici Garaliu, stantin Ciobănoiu, sectorul rîndul celor cu producţii mentare de întreţinere a
formă de ploaie, • Tovarăşe Wilhelm Io- stabilite de organul exa­
vent în jumătatea falvi, punctul dumnea­ minator. Locul acesta nu şefii sectoarelor I, III şi IV. peste plan, aici acumulîn- galeriilor de aeraj, mai
zonei, mai ales în IV, ne-au relatat cu justi­ „Scrieţi sau nu despre du-se pînă acum o restan­ mulţi oameni. Dar n-am
parte a intervalu- voastră de vedere nu coin­ este întotdeauna în stra­ ficată mîndrie despre plu­ noi, cei de la producţie, ţă de 7 600 tone „Este clar renunţat. Experienţa nu
rl va sufla mode- cide cu cel al organelor da Mihai Viteazul. surile de producţie pe care
est şi sud-est, ou locale din Hunedoara. Sta­ însă nu uitaţi de brigăzile că nu putem fi mulţumiţi se poate eîştiga decît mun­
ăi'l locale pînă la • La sesizarea dv., to­ minerii din cele trei sec­ de la sectorul Investiţii, cu actuala situaţie — aflăm cind. Şi nu avem de fiînd
Temperaturile ţia de autobuz va rămî- varăşe Gheorghe Panfilie, toare de producţie le înre­ ne spunea şeful de brigadă de la şeful de brigadă să ne dăm bătuţi. Vom
ror fl cuprinse în- ne acolo unde a fost sta­
13 grade, iar cele bilită de acestea. Călătorii ne răspunde Miliţia muni­ gistrează în cele opt luni Gavrilă Meszaroş. Dacă Nicolae Andraşic. Şi asta scoate tot cărbunele din
intre 21 şl 27 gra- cipiului Hunedoara. Pen­ şi jumătate care au trecut noi dăm producţii mari, pentru că nici noi, minerii panoul 1, stratul 5 !".
îeaţa, izolat ceaţă. din micro VI nord au sta­ tru săvîrşirea faptelor a- din acest an — 30 000, 5 000 tot mare este şi meritul din sectorul II, ai şefului Aşa sînt minerii de la
ite t Vremea va fl ţie aproape de ei, pe rătate de dv. în sesizare, şi, respectiv, 15 000 tone. Ei lor, al celor care lucrează de brigadă Ţene Oprea sau Paroşeni. Harnici, liotărîţi,
il umedă. Cerul se strada Mureşului. Pregă­ Motiu Piroska, gestionara ne-au cerut să nu omitem la deschideri. La mina ai mei, nu sîntem cu ni­ fără teamă în faţa greută­
ri treptat. Vor eă- tirea conducătorilor auto unităţii alimentare nr. 20 cumva să-i amintim, indiso­ noastră lucrează brigada mic mai prejos ca ceilalţi. ţilor iminente ale acestei
temporore. Vint
eu intensificări amatori se face pe un po­ din Hunedoara, a fost lubil legat de aceste rezul­ lui Alexandru Laszlo, frun­ Au fost luni de zile, de bărbăteşti meserii. între
:st şi sud pină la ligon special amenajat, sancţionată In baza Legii tate, pe realizatorii lor, taşă nu numai pe între­ exemplu august, cînd am rezultatele meritorii obţi­
n/h. Local eeaţâ. iar plecarea la examina­ 3/1972 cu amendă de 250 harnicii mineri din brigă­ prindere ei şi pe tot com­ depăşit planul cu 6,2 la nute şi calitatea acestor
!og de serviciu 1 zile conduse de Gavrilă binatul minier. 108 ml sută, cei din brigada mea, oameni există o legătură
pau). re se face din locurile lei.
Meszaroş, sectorul I, briga­ peste plan, din cei 265 pe şi 3,7 la sută, brigada lui ce nu poate fi pusă la
dă fruntaşă pe întreprin­ care ii are la lucrările de Oprea, Dar tot necazul, îndoială.