Page 69 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 69
ÎN ÎNTiMPINAREA CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P.C.R.
P R O D U cfiă Fizici
m ^5 ha. I rj • / / f /i B
S O C I A L I S M I L Succesele obţinute -
es??
i
rezultat a! utilizării
v
ORGAM AL CDIVIITEtULUI JUDEŢEAN iHUl\iEPDARA Ali P.C;
C O M S I L I U L U I U L A R J U D E Ţ E A N capacităţilor de producţie
la înalţi parametri
Anul XXXVI, nr. 8 354 VINERI, 21 SEPTEMBRIE 1984 4 pagini - 50 ban
ECONOMII Folosirea cu randament util de 3 450 mc coc;s me
IN PRODUCŢIE
PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI Colectivul de oameni sporit a capacităţilor de talurgic, materie primă di
mare importanţă în asigu
producţie — cerinţă formu
ai muncii din cadrul lată cu claritate la recenta rarea bunului mers al fur
Consfătuire de lucru de la
nalelor. Asigurarea în per
AL XIII-LEA AL P. C. R. - PROGRAMUL IZBlMZILOR uzinei nr. (i — energe C.C. al P.C.R., ea fiind vi manenţă a volumului util
tic, de la C.S. Hune
doara, întîinpină cu rea na dintre condiţiile esen al bateriilor este condiţio
ţiale în realizarea sarcini
nată, în principal, do doi
lizări remarcabile Con
VIITOARE, PERSPECTIVEI LUMINOASE gresul al XHI-lea al lor de plan — îşi găseşte factori : folosirea corespun
partidului. Asigurîndu-se o elocventă ilustrare în ex zătoare a utilajelor de ba
o bună funcţionare a perienţa acumulată în n- ză (maşinile de şarjare) şi
A DEZVOLTĂRII SI BUNĂSTĂRII instalaţiilor, o utilizare cest sens de colectivul de respectarea disciplinei teh
nologice.
oameni ai muncii de la Pi
raţională a combustibi
lilor în activitatea pro zma nr. 1 — eoesochimică — De la ce se porneşte in
ductivă, în perioada tre din cadrul Combinatului urmărirea folosirii extensi
cută de la începutul siderurgie Hunedoara, tn ve a utilajelor de produc
DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALĂ A ROMÂNIEI anului şi pînă în pre legătură eu asigurarea u- ţie ?
ÎN CINCINALUL 1986-1990 zent, s-au economisit la nui regim de lucru optim, — în primul rînd — re
producerea fontei peste prin folosirea deplină a u- leva interlocutorul — d<
15 100 tone combustibil
CĂRBUNE NET % OTEL % ducerea oţetului Martin tila.jelor şi a fondului de la utilizarea în întregime
convenţional, iar la pro
disponibil,
timp
maxim
a parcului de maşini cU
128-135 şi electric mai. mult de Ning. I..iviu Ciubueă, şeful şarjare existent şi a tim
atelierului exploatare de la
5 200 tone c. c. între
125-128 cei mai harnici se secţia cocsjfic-are a uzinei, pului lor de funcţionaro
numără muncitorii din ne-a spus : Astfel. pe tot parcursa’
subordinea maistrului — Dintre numeroasele perioadei trecute din aces
Cornel Achim, de la fa capacităţi de producţie din an, s-îiu aflat în perina
brica de oxigen, Vasile nenţă în funcţiune patn
Greavu, atelierul staţii uzina nr. t, cele din secţia maşini de şarjare, cea d
şi reţele, losif lacob. noastră — am numit aici
C.E.T. 2. Vălean Pop cele patru baterii de cocsi rezervă fiind gata în orii
reparaţii electrice şi cei Î 4 ficare — au un aport ho- moment să supli neas'
coordonaţi de subingine- tărîtor Ii; realizarea între vrc-o oprire accidentală -
rul Aure! Toma, secţia
1985 1990 1905 1990 aer-gaz. gului plţvn ele producţie. uncia dintre celelalte mo
Firesc, dacă ne gîndim că MIRCEA DIACONU
Proiectul de Directive ale tere, constituind o bază în cincinalul viitor in ClUMIŞTIl CONTINUA fiecare baterie de cocsifi
Congresului al Xill-tea a! solidă a dezvoltării. dustria metalurgiei feroase SERIA SUCCESELOR care dispune de un volum (Conlinuare în pag. a 2-a'
partidului prevede pentru în 1990 vor fi extrase va creşte înfr-un ritm me
cincinalul 1986-1990 o di 95—100 milioane tone căr diu anual de 5,8-6,0 la In cele opt luni şi doun
namizare puternică a prin bune net, ceea ce va în sută. în 1990 se vor obţi decade trecute din acest \
4
îi-
cipalelor ramuri ale eco semna o creştere procen ne 20-20,5 milioane tone an — ne spunea tovară
nomiei naţionale, intensifi tuală de 28-35 la sută faţă de oţel, aceasta însemnînd şul Ioan Poraicu, secre
carea acţiunii factorilor ca- de anul 1985. Aceste nive 25—28 la sută în plus faţă tar adjunct cu probleme
litaiiyi „ai dezvoltării indus luri înalte ce vor fi obţi de prevederile planului pe de propagandă al comi
triei în aşa fel încît să se nute în industria extracti 1985. Producţia suplimen tetului de partid al în
asigure intrarea patriei vă a cărbunelui îşi au tară de oţel se va realiza treprinderii —, colecti
noastre într-o fază nouă, temelia în intensificarea în principal prin introdu vele de la „Chimica"
programului de cercetare cerea în funcţiune a noilor
superioară, de progres şi Orăştic, printr-o mobili
geologică pentru punerea capacităţi de prelucrare la
civilizaţie. Producţia marfă în valoare de noi cîmpuri zare exemplară îii pro
industrială va cunoaşte un Combinatul siderurgic din ducţie şi beneficiind de
miniere, în mecanizarea Călăraşi, dar şi prin intensi
ritm mediu anual de creş complexă a muncii, aplica o bună aprovizionare
tere de 6,0-6,5 la sută, ficarea activităţii din celelal cu materii prime, au
rea pe scară largă a meto te mari unităţi siderurgice reuşit să-şi depăşească
înregistrîndu-se în 1990 o delor de exploatare de - cum sînt şi cele două sarcinile de plan la prin
depăşire cu 34-37 la sută mare productivitate atît în
combinate din judeţul nos
. a .nivelului anului 1985, fapt tru. Producţia de laminate cipalii indicatori, după
'ce se va oglindi în creş subteran cît şi în cariere. cum urmează : la pro
Referitor la exploatarea la va ajunge în 1990 la 15,0— ducţia marfă cu 13.0 mi
terea bunăstării întregu suprafaţă a lignitului şi căr 15,4 milioane tone, iar cea lioane lei, preconizîndu-
lui popor.
bunelui brun, din producţia de ţevi din oţel la circa se ca pînă la finele lunii
Alături de industriile de de 84—89 milioane tone ce 2,2 milioane tone. Se va septembrie- plusul la
vîrf, purtătoare de nou şi se va obţine, se prevede diversifica structura produ „marfă" să sporească cu
maximă rentabilitate — care ca peste două treimi să fie selor metalurgice de pre încă un milion de lei.
vor căpăta noi dimensiuni realizată în cariere. Va lucrare avansată, va creşte la producţia fizică de
în viitor — ramurile „cla creşte în continuare canti calitatea lor, urmînd ca în mase plastice cu 21'.) to
sice" ale economiei- na tatea de cărbune cocsifica- cincinalul viitor să se ob ne, iar la oxizi de fier
ţionale - cum sînt extrac bil prin spălarea întregii ţină sporuri însemnate la cu 230 tone. De aseme
ţia cărbunelui şi metalur producţii brute de huilă. Se ţevi şi sîrme de mare re nea, la produsele din \ -......... Cciat u'in Oprea este finisa tor laminate la Laniiuoi-ul tic
gia feroasă, ale căror pro va dezvolta extracţia şis zistenţă trase la rece, table mase plastice recupera 638 mm al C.S. Hunedoara. I..U crinii pe strungul de decojire
duse sînt prezentate în cele turilor bituminoase şi a lig şi benzi laminate la rece, te, sarcinile prevăzute a laminatelor rotunde eu fisuri la suprafaţă, ci contribuie
două grafice de mai sus nitului, ca resurse primare cabluri din oţel, cord me au fost depăşite cu la recuperarea a circa 2 000 tone laminate in fiecare lună.
— vor cunoaşte, la rîndul valoroase pentru baza ener talic, tablă cositorită şi 215 tone. Foto N. GHEORGHIU
lor, înalte ritmuri de creş getică a ţării. altele. ’
Mobilizare puternică ia efectuarea tuturor lucrărilor pe ogoare!
AU ÎNCHEIAT
INSÂMÎNŢAREA
ORZULUI O preocupare importa.:
Organizîndu-şi temei în aceste zile de intense greşul al XHI-lea al parti Maria Stana, Doina Stan şi
nic munca pentru a eforturi pe ogoare, strădanii dului cu rezultate cît mai C.A.P. BURJUC alţii. în această toamnă tă a mecanizatorilor şi coo
pregăti baze trainice pro le cooperatorilor, mecaniza frumoase — sînt concen am reuşit o bună mobiliza peratorilor este însămînţa
ducţiei de orz din anul re ' la muncă a membrilor rea cerealelor păioase. Din
viitor, cooperatorii şi torilor şi specialiştilor — trate la strîngerea recoltei care s-au evidenţiat Maria suprafaţa ce trebuie semă
mecanizatorii din Roş mobilizaţi de îndemnurile de toamnă, însămînţarea Neag, Adina Mariş, Elena cooperatori. în zilele urmă
eam şi Răduleşti au în nată în această toamnă au
cheiat însămînţarea a- fost arate 110 ha şi s-au
cestei culturi pe întrea pregătit 90 de ha. Tracto
ga suprafaţă planifi CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA riştii Teofil Suba, Traian
cată. Tractoriştii Siminic Adam, Glieorghe Pencs,
Muntean şi Adrian Moi-
să au efectuat lucrarea Petru Petraşca şi alţii au
de bună calitate, res- şi orientările cuprinse în cerealelor păioase şi pregă Renete, Minerva Gherman toare vom începe culesul realizat un pat germinativ
pectînd normele tehnice cuvîntarea rostită de. tova tirea iernării animalelor. şi alţii. S-a lucrat, de a- porumbului. Am luat toate de bună calitate. Ştefan
stabilite prin tehnolo răşul Nicolae Ceauşescu, semenea, în aceste zile, la măsurile ca şi la această Ilerbei, şeful secţiei de
gie. De asemenea, trac secretarul general al parti Cum se desfăşoară aceste recoltarea fasolei, unde am lucrare să avem o partici
toristul Nicolae Petruse dului, la recenta consfătui acţiuni la C.A.P. Burjuc ? avut o puternică mobili pare .numeroasă de coope mecanizare, ne spunea :
a apropiat de încheiere Brigadiera Valeria Pau- zare'de cooperatori, printre ratori, să strîngem recoltă
însămînţarea orzului la re de lucru de la C. C. al şeniuc ne spunea : TRAIAN SONDOR
C.A.P. Bretea Mureşană. P.C.R. şi însufleţiţi de do — Am strîns toată recol cei mai harnici numă- cît mai repede şi fără pier (Continuare în pag. a 2-o)
rinţa de ă întîmpina Con-, ta de cartofi, lucrare' la rîndu-se Floarea Mura, deri.
