Page 72 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 72
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 354 9 VINERI, 21 SEPTEMBRIE 1984
DE LA MINISTERUL
EDUCAŢIEI Şl ÎNVĂTĂMÎNTULUÎ
In perioada 3—5 octom a X-a de liceu şi nu au
brie a.c. se organizează, un împlinit vîrsta de 19 ani
ii NAŢIUNILE UNiTE. -
ciudad de Mexico. Laîisarea lucrării tovarăşei Comitetul O.N.U. privind nou concurs de admitere pînă la 15 septembrie 1984,
pentru şcoala profesională,
excepţia
cu
meseriilor:
exercitarea drepturilor ina învăţământ de zi şi seral, sondor-foraj, furnalist, oţe-
academician doctor inginer Elena Ceauşescu, lienabile ale poporului pa la toate' unităţile de învă- lar, laminorist-tref dator,
lestinian a recomanda» A-
dunârii Generale să acţio ţămînt care mai au locuri metalurgist-neferoase, me
canic' agricol, la care limita
neocupate. înscrierile se fac
„Poiimerizarea stereospecifică a izoprenului“ neze în vederea convocării pînă la 2 octombrie 1984, maximă de vîrstă este de
unei conferinţe internaţio ora 13, la secretariatele 25 de ani.
nale asupra Orientului Mij respectivelor unităţi de în
C IUDAD DE MEXICO 20 gică, şubliniindu-so că, tonome din Mexic, ai Aso lociu — transmite agenţia Pentru învăţământul se
(Agerpreş). — Expresie a sub conducerea sa, s-au ela ciaţiei inginerilor chimişti Taniug. văţământ. " -' ral, se pot înscrie persoa
înaltei preţuiri şi interesu borat o amplă şi riguroa din Mexic, ai Institutului B RIAD. - Miercuri s-au La concursul de admite nele încadrate în muncă,
lui unanim faţă de prodi să politică de cercetare de cercetări chimice, pro încheiat lucrările reuniunii re pentru învăţământul de indiferent de vîrstă, care
gioasa activitate a tovară ştiinţifică, pe termen scurt, fesori universitari, demni miniştrilor afacerilor exter zi se pot înscrie persoane au absolvit învăţământul
şei academician doctor in mediu şi de perspectivă, tari din Ministerul Relaţii ne şi ai apărării din ţările le care au promovat clasa obligatoriu de 10 ani.
giner Elena Ceauşescu, emi precum şi programe cu a- lor Externe, oameni de membre ale Consiliului de
nentă personalitate politică plicaţic industrială — ştiinţă şi cultură, membri Cooperare al Golfului Ieri, în „Cupa U.E.F.A."
şi ştiinţifică a lumii con parte integrantă a planu ai Asociaţiei do prietenie (C.C.G.) — Arabia Saudifă,
temporane, a fost lansată lui şi programelor de dez Mexic—România, ai colo Kuweit, Bahrein, Qatar, O- Sporful Studenţesc — Internazioncile Milano
în limba spaniolă — limbă voltare economică şi socia niei române din Mexic, rnan şi Emiratele Arabe U- 1—0 (0—0)
de largă circulaţie, cunos lă a României. Se relevă studenţi, un numeros pu nife — desfăşurate în loca-
cută şi vorbită pe toate astfel că, participând crea blic. - litătea saudită Abha. In ca bară, iar la faza următoa
meridianele — lucrarea tor la dezvoltarea ştiinţei în cadrul ceremoniei vor drul întrunirii au fost dis re Collovatti a trimis cu
,,1’olitnerizarea stcrcospeci- româneşti contemporane, bitorii au exprimat înalta cutate probleme privind capul balonul din nou în
ficîi a izoprenului". Cu tovarăşa academician doc lor stimă şi preţuire faţă situaţia din Golf şi coope bară. în continuare, fotba
noscuta monografie care, de tor inginer Elena Ceauşescu de eminenta personalitate rarea dintre ţările C.C.G. Stadionul „23 August" din liştii bucureşteni echili
la data publicării, în 1979, a coordonează, totodată, la a tovarăşei academician Participanţii au căzut de Capitală a găzduit joi me brează jocul şi în minutul
ciul dintre echipa Sportul
văzut lumina tiparului şi în nivel naţional, întreaga ac doctor i n g i n e r Elena acord asupra respingerii Studenţesc Bucureşti şi for 26, Mircea Sandu ratează
U.K.S.S., Marca Britanic, tivitate cie cercetare ştiinţi Ceauşescu, prestigios om oricărei forme de interven maţia italiană Internazio- o ocazie extrem de favora
Japonia, Grecia, Italia şi fică, promovând consecvent politic, de stat şi de ştiinţă, ţie militară străină în re nale Milano, contînd pen bilă.
Olanda, ţări în care a fost linia afirmării continue a savant de renume mondial, giunea Golfului. tru primul tur al „Cupei Fotbaliştii români încep
apreciată în mod unanim ştiinţei şi aplicaţiilor ei, co faţă de prodigioasa şi mul U.E.F.A. la fotbal. Parti repriza secundă în trombă,
11
drept o operă de importan respunzător cerinţelor impu tilaterala sa activitate. A atacînd susţinut şi forţînd
ţă capitală în domeniile se de marile obiective ale fost reliefată activitatea da, dîrz disputată şi . de înscrierea golului. în mi
de maro actualitate ale edificării României moder neobosită a tovarăşei aca Bengal excelentă factură tehnică, nutul 50 sc petrece o fază
s-a încheiat cu scorul dc
chimiei polimerilor şi ob ne. Rclevînd că tovarăşa demician doctor inginer 1—0 (0—0) în favoarea fot confuză la poarta . oaspe
ţinerii caliciului sintetic, a academician doctor inginer Elena Ceauşescu, consacra H9 DELHI. - In capitala ţilor : mingea şutată a fost
apărut, în condiţii grafice Elena Ceauşescu este fon tă înfăptuirii nobilelor Indiei a fost deschisă o ex baliştilor români care rea respinsă de portarul Zenga
excelente, în editura Uni datorul şi preşedintele Con idealuri ale libertăţii, inde poziţie sub egida Organi lizează o victorie dc pres în poartă de unde un fun
versităţii Naţionale Auto siliului ştiinţific al Institu pendenţei, dreptăţii sociale, zaţiei Internaţionale a Zia tigiu în faţa uneia dintre daş a scos-o în afară, dar
nome din Mexic, prestigi tului Central dc Chimic, ale propăşirii patriei noas riştilor în care, în peste cele mai valoroase echipe arbitrul Castillo nu a vali
oasă instituţie academică prestigioasă instituţie do tre socialiste, idealurilor 50 de standuri cu fotogra ale fotbalului italian şi dat golul. Presiunea for
continental.
a Amerieii Latine. . cercetare, .învăţământ şi de- pace şi colaborare ale fii, extrase din documen
in prefaţa la ediţia spa României, fiind puse în tele O.N.U. şi U.N.E.S.C.O., Partida a debutat fără maţiei bucureştene continuă
niolă, prof. Hios Tirso, do producţie pe care a for lumină contribuţiile salo date statistice, se atestă obişnuita perioadă de tato şi în minutul 00, Mircea
la Institutul de cercetări mat-o şi condus-o în cali de excepţională însemnăta lupta tinerelor state inde nare, încă din primul mi Sandu trage spectaculos din
chimice din Mexic, autorul tate de director . general, te la desfăşurarea vieţii pendente pentru decoloniza nut ITagi, la capătul unei voie, dar fundaşul Bcrgo-
traducerii, evidenţiază pro autorul prefeţei subliniază: politice din ţara noastră, rea informaţiei. Totodată, acţiuni individuale, a pă mi intervine salvator cu
truns în careu, dar a trimis
funzimea şi densitatea in „Contribuţia sa personală la înflorirea ştiinţei şi cui-, exponatele se referă la capul.
formaţiei ştiinţifice şi teh la cercetarea chimică din turii româneşti, la promo lupta pentru menţinerea balonul peste poartă. în Eforturile depuse dc fot
ripostă, oaspeţii au avut o
nologice reunite în volum, Ro.mânia este dc cea mai varea susţinută a cuceriri păcii, penti;u dezarmare şi bună ocazie cîteva minute baliştii români, în special
dedicată domeniului de mare importanţă, după cum lor revoluţiei tehnico-ştiin- înţelegere între popoare — în partea a doua a jocului,
mare importanţă, teoretică o demonstrează succesele sarcină de cea mai mare mai tîrziu cînd, la un con sînt încununate dc succes
şi industrială al polimcriză- obţinute în elaborarea şi ţifice în toate domeniile importanţă pentru ziariştii traatac, şutul lui Altobelli în minutul 84 cînd, după
rii stercospoeifice a işopro aplicarea noilor tehnologii, vieţii economice şi sociale. progresişti din întreaga a întîlnit bara lui Speriaţii. ce Ilagi a tras în bară
multe dintre ele constituind
nului. noutăţi brevetate care au De asemenea, vorbitorii, au lume. A urmat o perioadă în o lovitură liberă de la
care iniţiativa a aparţinut
Arătînd Că lucrarea a condus la impresionanta adus un înalt omagiu ac H OTTAWA. - întruniţi echipei milaneze : în minu circa 20 ni, Mircea Sandu
tivităţii tovarăşei academie
fost publicată in mai multe varietate structurală a in cian ' doctor inginer ElenăJ la Toronto, miniştrii de tul 11 Altobelli a şutat din a trimis balonul în plasa
ţări şi în limbi de largă dustriei chimice din a- Ceauşescu -pe tărîmul pro finanţe ai ţărilor Commori- apropiere, mingea fiind res porţii lui Zenga, înscriind
circulaţie, autorul sublinia ceastă ţara". - gresului generalal cunoaş wealth-ului se pregătesc pinsă de portarul român în golul victoriei.
ză că apariţia ei în limba ; terii ştiinţifico şi îmbogăţi pentru Adunarea Generală
spaniolă demonstrează in în mod deosebit în pre rii tezaurului, universal dc a F.M.I. - B.I.R.D. de la
teresul mereu sporit mani faţa lucrării sînt puse. în gândire şi -creaţie tehnico- Washington, examinînd po
festat pe plan internaţio lumină meritele autorului, sibilităţile de soluţionare a ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORTURI
nal faţă de studiile şi cer unanim recunoscute pe plan ştiinţifică, al unirii forţe crizei mondiale a datoriilor. A U T O
cetările tovarăşei academi mondial, pe tărîmul cerce lor ştiinţifice şi culturale Potrivit agenţiei Reuter,
cian doctor inginer Elena tării" dc front avansat în din întreaga lume pentru unul dintre rapoartele pe HUNEDOARA-DEVA
Ceauşescu în domenii a- domeniul chimici — ştiinţă ca minunatele înfăptuiri ale baza cărora se poartă dis
vansate, cum este ccl al cu o influenţă atît de vastă geniului uman să nu mai cuţiile „avertizează că ac încadrează şoferi care să posede minimum
polimerizării stereospecifice asupra progresului general fie puse în slujba războiu tuala situaţie financiară
şi compuşilor stereoregu- al societăţii moderne —, lui şi distrugerii, ci să ser internaţională este instabi categoriile C. E.
laţi, care au revoluţionat subliniindu-se că, expresie vească exclusiv progresu lă şi periculoasă. Dacă Solicitanţii se vor adresa conducerii autoba
sinteza polimerilor. a interesului viu şi a pre lui şi civilizaţiei popoare marile ţări industrializate
Un spaţiu amplu este ţuirii de care.!.- se, bucură.- lor î păcii, înţelegerii şi nu acceptă soluţii radical zelor din localităţile Brad, Deva, Haţeg, Hune
rezervat, ■ în prefaţă, evi această;; aclâv'îtafe/ colaborării între, toate na- noi, ţările în curs de dez
denţierii prodigioasei acti şei academician' dpctpr,ân- ; -ţiunilc. •} - voltare împovărate de' da doara, Orăştie şi Petroşani.
vităţi politice şi ştiinţifice giner Elena; Ceauşescu;ţ-au : ■ torii, ajungînd în imposibili
a tovarăşei academician fost conferite prestigioase Mijloacele idei informare tatea de a plăti, ar putea
doctor i n g i n e r Elena titlul*! şi distincţii do către iii masă' din Mexic au re destabiliza sistemul finan
Ceauşescu, consacrată afir înalte foruri ştiinţifice, cul latat pe larg -dcspfe edita ciar", adaugă respectivul
mării ştiinţei româneşti în turale şi civice. - . •• rea în limba' spaniolă şi raporr.
t
lume, progresului şi pros Apărut în zilele gloriosu lansarea’, lucrării „Polimeri- HI PARIS. - La Paris s-au
perităţii României socialis lui jubileu al poporului .zarea stereospecifică a izo- încheiat lucrările plenarei
11
te. Este pusă în lumină român — cea ■ de-a’ 40-ă preriului , subliniind ' că C.C. al P.C. Francei, consa
contribuţia de excepţională aniversare a revoluţiei dc autorul lucrării, tovarăşa crată analizei situaţiei po
valoare a tovarăşei acade eliberare socială şi naţio academician doctor inginer litice interne şi sarcinilor
mician doctor inginer Elena nală, antifascistă şi antiim- Elena Ceauşescu este un partidului în etapa actuală,
Ceauşescu la fundamenta perialistă — volumul a fost eminent om politic, dc stat precum şi pregătirilor pen
rea, elaborarea şi traduce lansat în cadrul unei ce şi de ştiinţă • ăl României tru cel de-al XXV-a Con
rea în viaţă a programelor remonii la care au partici socialiste care s-a impus gres al P.C.F., programat
naţionale de cercetare ştiin pat membri ai conducerii cu maximă autoritate în să se desfăşoare în luna
ţifică şi dezvoltare tehnolo- Universităţii Naţionale Au- lumea ştiinţifică mondială. februarie 1985.
• Pierdut legitimaţie de ser
viciu, nr. 2339, pe numele
Pavăl Constantin, eliberată de
© MOSCOVA. - Prima DIN ŢĂRILE SOCIALISTE 0 PRAGA. - Datorită Fabrica de încălţăminte Hu
fabrică de mezoniu din folosirii la maximum a ca p u b lic it a t e nedoara. O declar nulă. (r, 10)
U.R.S.S. se află in stadiu © SOFIA. — Specialiştii utilizare tot mai mare in e- pacităţilor energetice de ca D E C E S
final de construcţie - in bulgari au pus la punct un conomia ungară. Printre re dispune, uniunea ,,între
formează agenţia TASS. Ea nou tip de combină pentru noile maşini electronice de prinderile energetice din V 1 N Z A R I Î Soţul loan, fiul Cor-
va produce izotopi radio recoltarea tutunului. Este calcul, realizate in indus Slovacia de vest“ (R.S. Ce • Vind Dacia 1 300. Sebeş, , fiica Felicia, nora
activi pentru testarea duri vorba despre o combină tria de profil, se numără hoslovacă) a depăşit planul telefon 9G7/31278, strada D. Zoia, şi ginerele Constan
tin
nepotul
Valentin
tăţii diverselor materiale su periecţionată, cu ajutorul peste 80 de tipuri de mi- anual de producţie a ener Glicrea 10. (261) anunţă cu adîucă durere
• Vînd casă liberă şi două
puse radiaţiilor. Ea dispune căreia se pot recolta 3—5 nicalculatoare. Circa 1 000 giei electrice cu 7 la sută. apartamente a două şi trei încetarea din viaţă a
de un accelerator liniar de tone frunze intr-un singur de întreprindeţi mici şi mij Amploarea mişcării de ino camere, pivniţă. Informaţii, celei ce a fost
BOXA ELENA,
particule elementare cu a- schimb, adică echivalentul locii fabrică minicalcula- vatori, la care iau parte a- Deva, telefon 20903. (272) so(ie devotată, mamă
două
apartament
•
Vînd
paratură radloelectronică şi cantităţii culese d& 40 de proape 200 de colective de camere. Deva, Dacia, bloc 29, bună şi dragă, bunică
de sisteme de reglare au persoane in aceeaşi unita toare electronice care pot muncă ale uniunii, a permis sc. C, ap. 20, telefon 28401. iubitoare. va avea
Inmormîutarca
tomată. In cadrul labricii te de timp. Totodată, noul fi folosite atît in obiective să se îmbunătăţească sub (270) loc vineri, 21 septembrie
• Vînd Dacia 1 300 neridica
se vor putea efectua con tip de combină poate fi fo industriale, cit şi în gos stanţial indicatorii econo tă. Deva, telefon 12833, după 1981, orele 15, în oraşul
comitent 10-15 experienţe, losit pentru lucrările agro podăriile agricole. mici. Astfel, pe baza intro orele 10. (297) Brad. (280)
iar instalaţiile existente con tehnice de îngrijire a se in prezent, specialiştii ducerii in producţie a 200 • Un ultim omagiu
stituie o bază pentru cer mănăturilor. unguri se ocupă cu proiec de propuneri de raţionali-. P l E K D E I t l aduc familiile Buciutnan
cetări in cele mai diverse tarea şi fabricarea de cal zare a fost obţinut un be • Pierdut legitimaţie de ser st Bolcu celei care a îost
BOTA ELENA.
ramuri ale ştiinţei şi econo O BUDAPESTA. - Tehni culatoare special concepute neficiu de 4 milioane de viciu, pe numele Pojaccanu Nu te vom uita nici
miei naţionale. ca de calcul îşi găseşte o pentru dotarea şcolilor. coroane. Xoan, eliberată de E. M. Ghe odată. (281)
ţari, nr. 01203. O declar nulă.
(C. 12)
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Lîciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicofae Tîrcob tSSJ
REDASŢÎA ŞI ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva, str, ©r. Petru Groza, ar. 33. Telefoane i 11279, 1215?, 11585, Teîexi 722C8 TIPARUbj Tipografia Deva, str.• 23 August, ar, 25?»