Page 73 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 73
IN iHTiMPINAREA CONGRESULUI Al XIII-LEA AL P.C.R.
Sporeşte continuu volumul
de resurse minerale utile
Intre brigăzile complexe care aproape jumătate sînt re şi polimetalice, a altor
ale I.P.E.G. Deva, cea din membri de partid - ne-a substanţe minerale utile.
Brad are o însemnată pon spus interlocutorul — au „Depăşirea lună de lună a
dere în producţia totală a la bază hărnicia şi dărui prevederilor de plan do că
întreprinderii, situîndu-se rea în muncă, hotărîrea de tre colectivul şantierului
constant, prin hărnicie şi a materializa neabătut po de foraj din cadrul brigă
realizări, printre fruntaşe litica partidului de dezvol zii ne-a permis ca la aceas
le în întrecerea socialistă. tare economico-socială a tă dată să putem raporta
In 1983 şi pe primele opt patriei, indicaţiile secreta îndeplinirea planului anual
I S 1 A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N 1 luni şi jumătate din acest rului general al partidu la acest indicator, avînd un
an, colectivul de aici în lui, t o v a r ă ş u l Nicolae plus de aproape 700 ml —
registrează cele mai bune Ceauşescu, privind creşte releva subinginerul Cornel
rezultate dintre colectivele
Anul XXXVI, nr. 8 355 S1MBATA, 22 SEPTEMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani întreprinderii. Ni le-a fă PATRIEI-CIT MAI MULT CĂRBUNE,
cut cunoscute inginerul
Ioan Refec, adjunct al şe
PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI fului de brigadă, secreta CIT MAI MULT MINEREU!
rul comitetului de partid
al unităţii : la foraj planul materii prime a ţării. Cu Stroe, coordonatorul activi
rea continuă a bazei de
AL XIII-LEA AL P. C. R. - PROGRAMUL jZBÎWZILOR a fost depăşit cu 2 346 ml, aceeaşi hărnicie şi respon tăţii de foraj. Cele mai
bune rezultate le-a obţinut
la galerii cu 204 ml, la
puţuri de cercetare cu 120 sabilitate muncitorească ac colectivul de la Troiţa sub
ml, sporuri do producţie ţionează colectivele de geo teran, care în primul se
VIITOARE, PERSPECTIVEI LUMINOASE obţinute în condiţiile re logi, sondori, mineri de la o medie de avansare de
mestru al anului a reuşit
Brigada complexă Brad şi
ducerii costurilor de pro
ducţie faţă de cifra plani în această lună, în voinţa 306,8 metri granic pe lună.
„La zi“, colectivul de aici
A DEZVOLTĂRII Şl BUNĂSTĂRII ficată, îndeosebi pe seama unanimă de a întîmpina cu are o depăşire de 750 m,
înregistrării unor însemna
rezultate dintre cele mai
te economii de materiale bune Congresul al XlII-lea bvidenţiindu-se în mod deo
şi energie electrică. Pe to al partidului. sebit maistrul Iosif Miclea
tal, aceste economii se ri
în toate şantierele — la
Ridicarea necontenită a nivelului tehnic dică la peste 4,3 milioane Troiţa—Bolcana, Rovina—• şi sondorii Radu Miclca şi
Remus Toma. Şi în lunile
lei, din care 2,5 milioane Remetea şi Rovina—Colnic, care au urmat cele mai
ş i calitativ al produselor — pîrghis hotărîtoare lei la cheltuielile materia la Măgura Ţebii — se lu DUMITRU GHEONEA,
crează în ritmuri susţinu
le.
—• Rezultatele bune pe te, în vederea punerii îna LIVIU BRAICA
în dezvoltarea economiei naţionale care le-a obţinut în acest inte de termen în valoare (Continuare în pag. a 3-a)
an colectivul nostru, din
a unor minereuri cuprife
întregul partid, întregul a asigura creşterea duratei
popor dezbat, cu răspun şi siguranţei în funcţiona
derea majoră pentru pre re, reducerea mai accen
zentul şi viitorul patriei, tuată a greutăţii şi consu
Proiectul de Directive ale murilor specifice, sporirea
Congresului al XlII-lea al randamentelor şi diminua
Partidului Comunist Ro rea cheltuielilor. Aceasta
mân, cu privire la dezvol se va realiza prin genera
tarea economico-socială a lizarea celor mai moderne
României în cincinalul metode de analiză şi con
1980—1990 şi orientările de trol ale calităţii, atît în
perspectivă pînă în anul
2 000. Up capitol important proiectare, cît şi în faza de
este cel cu privire la ne fabricaţie. O prevedere ca
cesitatea stringentă a ridi re conţine o adevărată op
cării nivelului tehnic şi ca ţiune patriotică pentru creş
litativ al producţiei — o- terea prestigiului Români
biectiv major al cercetării ei în lume este şi aceea
rul general al partidului, to
ştiinţifice şi tehnologice varăşul Nicolae Ceauşescu, care subliniază că în anul
pentru perioada ee urmea a stăruit în repetate rîn- 1990, ponderea produselor
ză. Pe primul plan se va duri, arătînd că : „Ridica industriale care se vor rea
situa creşterea ponderii rea calităţii, a nivelului liza la nivel mondial ridi
produselor cu performanţe tehnic al producţiei, consti cat să ajungă la aproape
de vîrf pe plan mondial, tuie o cerinţă esenţială pen
tru dezvoltarea noastră, cît 95 la sută, iar la 2 pînă la Efort comun, susţinut spre
intensifieîndu-se procesul
şi pentru participarea acti 5 la sută din producţie să Maria Murgilâ este una
de modernizare a structurii dintre harnicele muncitoa
vă la diviziunea internaţio se obţină performanţe su perfecţionarea calitativă
industriei prelucrătoare, re de la Fabrica de încălţă
nală a muncii, la coopera perioare acestui nivel. A-
prin intrarea în fabricaţie re, la colaborarea cu alte tingerea ţelului stabilit pre minte din Hunedoara. Ea în atelierul mecanic nr. Cornel Turdăşan sau Sabin
a noi produse cu înalţi pa state ale lumii". obţine frumoase rezultate, 6 al I.M.M.R. Simeria lu ITîrciog, Victor Labo sau
rametri tehnico-funcţionali, în acest cadru, Proiectul supune să se acţioneze pen reuşind să ocupe locul II crează o organizaţie de ba Milian Drăgan, ca şi toţi
(pe atelier cusut) în în
competitive pe piaţa inter dc Directive stabileşte cele tru ca unităţile economice trecerea socialistă. ză harnică, pricepută, o- ceilalţi participanţi la adu
naţională. Este un obiectiv mai bune măsuri în vede să-şi adapteze mai rapid mogenizată de ideea perma nare, au conchis, în jurul
structura producţiei şi ca- Foto N. GHEORGH U nentei perfecţionări a orga dării de seamă, că cel mai
do cea mai mare însemnăta rea modernizării şi repro- nizării muncit, a efortului important lucru în întrea
te, asupra căruia secretn- îectării produselor, pentru (Continuare în pag. a 3-a) spre a face azi mai bine ga muncă este — aşa cum
decât ieri, miine mai bine sublinia tovarăşul Nicolae
decît azi. Un moment im Ceauşescu la Plenara din
ii - portant al unui astfel de iunie a C.C. al P.C.R^ cît
«CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA constituit şi adunarea gc- pe problemele agriculturii,
comportament colectiv l-a
şi la Consfătuirea recentă
industriei şi activităţii de
v r^'î-sp :pPP?pPpP PP ?ppppppp?ppppp;ppîp nerc.’ă pentru dare de sea partid — concentrarea e-
mă şl alegeri.
Comuniştii organizaţiei fortijlui spre îndeplinirea
Se desfăşoară din plin recoltatul cartofilor de bază nr. 3 mecanică, planului. Firesc, pentru că
de aceasta depinde decisiv
simţind întreaga încărcătu
Trecuseră cîteva minute tilizate cu îngrăşămintele ADUNĂRI GENERALE DE DARE DE SEAMĂ
peste ora 8 şi în tarlaua însămînîările — în ritm susţinut chimice şi organice iar 45
1
„între sate' a C.A.P. Os Pe ogoarele C.A.P. Ilia se lucrează cu forţe spo ha sînt şi discuite — arăta Şl ALEGERI ÎN ORGANIZAŢIILE DE PARTID
trov se aflau deja o mul rite pentru a pregăti bazo temeinice recoltei anului inginerul şef. Dar trebuie
ţime de cooperatori. Iar viitor. Ca dovadă, pînă acum au fost însămînţate 20 să mărim ritmul în aceste
pe diurnul dinspre sat ve de hectare cu legume, 20 ha cu plante furajere şi peste zile, deoarece mai avem ră de răspunderi ce le re condiţia oamenilor, a între
neau grupuri, grupuri alţii: 50 de hectare eu orz. Pentru cultura grâului au fost încă o suprafaţă mare de vin, şi-au exprimat unanim gului colectiv.
părinţi cu copii şi bunici, arate mai mult de 80 de hectare şi se acţionează în pregătit pînă la perioada adeziunea deplină faţă de Intr-un astfel de context,
cu găleţi, saci şi coşuri de continuare la pregătirea patului germinativ. optimă a semănatului". Hotărîrea Plenarei C.C. al comuniştii au pus în evi
nuiele în mîini, se îndrep Şi la Clopotiva oamenii P.C.R. din iunie a.c. pri denţă că prin efortul în
tau spre eîmp, la recolta în scopul obţinerii unor recolte sporite, s-a făcut ieşiseră cu mie cu mare vind realegerea tovarăşului tregului colectiv, in anii
tul cartofilor. încercăm să-i fertilizarea cu îngrăşăminte organice a 14 iia cultivate la recoltatul cartofilor. în Nicolae Ceauşescu în supre 1982, 1983 şi în acest an,
numărăm, ajungem la 150 cu legume, precum şi cu îngrăşăminte chimice pe tarlaua „La Piatră” se a- ma funcţie de secretar ge al 4-lea al cincinalului ac
şi renunţăm... 165 ha destinate însămînţării cu cereale păioase. Me flau peste 120 de coopera neral al partidului, ea o tual, au fost dobîndite re
canizatorii Roman Dănilă, Maxim Brumaru, Diţă Şer- garanţie sigură a propăşi zultate bune, la toţi indi
— Am început „bătaia ban şi Petru Groza jşi îndeplinesc cu întreaga răspun tori şi membri ai familiilor
cea mare" la cartofi — zice dere sarcinile ee le revin în campania agricolă de acestora. Activitatea în rii multilaterale a patriei catorii. Practic, colectivul
Cornel Lăpădătoni, pre toamnă. cîmp o cooi'dona Ştefan Po noastre socialiste. n-are rămînere în urmă la
şedintele cooperativei, aflat gan, brigadierul de la cul Sintetizând tot ceea ce a nici un capitol. Aşa stînd
în mijlocul oamenilor săi. tura mare, în timp ce pre realizat mai bun colectivul lucrurile, adunarea, lucra
De cinci zile am intrat la am ieşit cu o medie de 25 familiile la recoltat, se şedintele cooperativei, Va- atelierului, adunarea a re tiv concepută şi desfăşura
cartofi mai serios, după ce tone la hectar. aflau în fruntea lor. sile Vulcu, muncea cu câţi levat, în hotărîrea adopta tă dinamic, într-un susţi
am terminat de cosit fîne- în urma celor trei maşini Inginerul şef Puiu Mas- va oameni la descărcatul tă, ceea ce este de făcut nut spirit de căutare — a
ţele din munte şi le-am de scos cartofii, conduse traghin se afla, împreună celor 250 tone de cartofi pînă la sfîrşitul actualului punctat pas cu pas direc
aşezat în depozit. Am strîns de mecanizatorii Axento cu mecanizatorii Cornel Ni- de sămînţă primiţi din Su cincinal şi în perspectiva ţiile în care trebuie să se
acţioneze în viitor.
un fîn „prima" din munte, Dumulescu, Ionaş Opric şi culescu, Dumitru Bogdan, ceava. In sprijinul coope pe care o deschide cel de-al
de la „Făget". De pe 25 ha... Ion Brăila, oamenii adunau Ioan Lăseoni şi Ioan Iosi- ratorilor au venit şi elevii XlII-lea Congres al parti O importantă rezervă e-
Cît despre cartofi, ce să tuberculii aşezîndu-i în voni, la aratul şi pregătitul de la şcoala din sat. Se dului. eonomieă — aşa cum au
mai zio. S-arată pînă acum saci. Costieă Brăila şi Po terenului pentru semănat. MIRCEA LEPADATU De la primul pînă la ul CORNEL ARMEANU
o recoltă bogată. De pe cele nei Preda, cei doi briga „Avem arate pînă acum 70 timul comunist care a luat
25 ha eliberate pînă astăzi, dieri, care veniseră şi ei cu ha, din care 60 ha sînt fer (Continuate in pag. a 3-a) cuvîntul, fie că se numeşte (Continuare in pag. a 3-a)