Page 75 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 75

.ÎMBĂTA, 22 SEPTEMBRIE 1984                                                                                                                                      Pag. 3


             Ridicarea necontenită                                 Ambiţia meşterilor de artă                          Sporeşte  continuu  volumul

                 a nivelului tehnic si                                    V         7

  i   sup-    calitativ a! produselor                            populară-originalitate şi calitate                    de resurse minerale utile
  săiulului                                                                                                              (Urmare din pag. 1)
  lui ani-                                                         ...Do  la  boiangerie,  unde  colectivul  secţiei,  trasind  cu              înrcgistrîndu-se  depăşiri  de
                                                                                                                                                plan  pe  cele  opt  luni  şi  ju­
                                    programe  proprii  de  acţiu­  iscusiţi  meşteri  în  arta  vop­  creta   pe   suprafaţa   stofei
  şti   a!“                                                                                                          mari  randamente  le-am  a-   mătate  din  an.  „împreună
  n.   „Lu-                         ne,  detaliate  pe  secţii,  uzi­  sitului  împrumută  culorii  na­  din  lină  linii,  apoi  cu  foar-   vut  tot  la  Troiţa,  în  me­  cu  cei  150  de  oameni,  din
  ă a fra-                          ne,  ateliere  şi  fluxuri  de   turale  a  linii  zeci  de  nuan­  leca  decupind  cu  atenţie   die  282  metri  granic  pe  lu­
                                    fabricaţie, urmărindu-se îm­  ţe  diierite,  lirele  iau  dru­  formele  care,  îmbinate  in-              rînclul  cărora  se  remarcă
  sretei                                                                                                             nă.  Dedicăm  aceste  succe­  maiştrii  Ioan  Barbu  şi  Ioan
                                    bunătăţirea  performanţelor   mul ţesătoriei.        tii  cu  mina,  apoi  la  maşina   se  ale  noastre  apropiatului
  la nai                            .tehnice  ale  produselor,  ri­  in  atelierul  de  ţesut,  si­  de   cusut,   vor   forma   un            Bota,  minerii  şefi  de  for­
  ii  mele.                                                                                                          forum  al  comuniştilor  ro­  maţii  Ioan  Ancău  şi  Petru
  lic                               dicarea  nivelului  lor  cali­  tuat  la  ultimul  etaj  al  mo­  mantou  sau  o  jachetă.  Lu­  mâni  şi  ne  angajăm  ca  pî-   Tanchiş,   sondorii’   Vasile
  ■ietenia"                         tativ.  Ca  urmare  a  preocu­  dernului  complex  meşteşugă­  crează  cu  calm  dar  şi  cu   nă la acest mare "eveniment   Miclea  şi  Emil  Turcin,  sîn-
                                    părilor  responsabile  ale  or­  resc  al  Cooperativei  de  ar­  o  îndemînare  pe  care  a   să le majorăm şi mai mult".
  ăe isto-                                                                                                                                     tem  hotărîţi  să  majorăm
                                    ganizaţiilor  de  partid,  ale   tă  populară  şi  meşteşuguri  primit-o  în  cei  32  de  ani   Despre  activitatea  fruc­  sporurile  de  producţie  de
  izical                            organelor  de  conducere  co­  artistice  din  Haţeg,  62  de  de  meserie,  intii  ca  ucenic   tuoasă  a  sondorilor  şi  fru­  pînă  acum,  să  încheiem
  ite, pace                         lectivă,   ale   colectivelor   femei  minuiesc  cu  abilita­  la  ,,Retezatul“  şi,  apoi,  de   moasele  rezultate  obţinute
  ti că                             muncitoreşti  în  ansamblu,                                                                                înainte  de  termen  anul  e-
  rţial e.o-                                                     te  tot  atîtea  războaie  de  la   înfiinţarea   cooperativei   ne-a  vorbit  şi  maistrul  de   conomic  1984“  —  sublinia
                                    se  aplică  tehnologii  noi  de   ţesut  din  care  scot,  la  slîr-  „Haţegana",  aici  la  croi  Şi   foraj  Aurel  Făt:  „Coordo­  inginerul  geolog  Gheorghe
  bun  gă-                          lucru,  de  la  începutul  anu­  şitul   schimbului,   suie   de  creaţie.       nez  patru  brigăzi  şi  şantie­  Velciov.
  ănisiune                          lui  introdueîndu-se  în  fa­  metri pătraţi de stofă.
  corcgra-                                                                                 -  Reclama  cea  mai  bună   rul  Rovina.  Lucrăm  cu  trei   în   lumina   prevederilor
                                    bricaţie  1193  produse  noi,   -  Am  înregistrat  de  la  în­  a   articolelor   vestimentare   instalaţii  de  foraj  la  supra­  Proiectului  de  Directive  a-
  a                                 din  care  şase  tipuri  de  ma- ,   ceputul  anului  -  ne  spune  pe  care  le  executăm  -  ne   faţă  şi  cu  una  în  subteran,
  „O   va-                          şini şi utilaje, 1 142 bunuri                                                                              1c  Congresului  al  XII  1-lea
  '.e“.  Pro-   (Urmcre din pag. 1)                              Solia  Fălăitar,  şefa  secţiei,  spune  -  este  calitatea.  Şi   ne  organizăm  bine  lucrul   al  partidului  privind  dez­
  cviziunii                         de  consum,  peste  50  sorti­  o  depăşire  a  planului  cu  ne  străduim  să  lucrăm  fru­  şi  ne  asigurăm  în  mod  co­  voltarea  şi  mai  accentuată
                                    mente de materiale.          6  000  metri  pătraţi,  obţi-  mos,  să  dăm  o  notă  aparte   respunzător  materialele  şi   a  bazei  de  materii  prime
   ru. or-   litatea  acesteia  la  cerinţele   Aşa  cum  se  evidenţiază
   păpuşă  şi  exigenţele  pieţei  interne   cu  pregnanţă  în  Proiectul   nînd,  in  primul  semestru  al  confecţiilor,  indiferent  că  le   piesele  de  schimb  necesa­  pentru   ţară,   oamenilor
          şi externe.                                            anului,  un  loc  de  frunte  in  executăm  in  serie  sau  la   re, îneît reuşim luna de lu­  muncii  dc  la  Brigada  com­
  cţial co-                         de  Directive  ale  Congresu­  întrecerea   socialistă   din  comandă.  Dorim  să  ne  res­  nă  depăşiri  de  plan  la  îna­  plexă  Brad  a  I.P.E.G.  Deva
            Prevederile   Proiectului   lui  al  XlII-lea  al  partidu­                                              intări.  între  cei  mai  des­
  “ vioară                                                       secţiile  cooperativei.  Ţesă­  pectăm  angajamentul  faţă                    le  revin  sarcini  deosebit  de
          de  Directive  găsesc  un  larg   lui,  pentru  a  ridica  stan­  toare  cu  experienţă,  cum  de   beneficiarii   noştri   —   toinici  muncitori  se  numă­  importante  de  punere  în
          ecou  şi  în  unităţile  econo­  dardul  tehnic  al  produse­  sint  Emilia  Olărescu,  Vale-  U.J.C.M.  Constanţa  şi  Timi­  ră  sondorii  Nicolae  Bule,   valoare  a  unor  noi  resurse
          mico  ale  judeţului  nostru,   lor,  calitatea  acestora,  tre­  ria  Petresc,  Olga  Dăncescu,  şoara,  I.C.R.T.I.  Tg.  Mureş,   Ioan  Ciopota,  Avram  Mi-   minerale  în  perimetrul  Ţă­
          în  minerit,  metalurgie,  e-   buie  să  fie  îmbunătăţită   Maria  Vlad,  Lenuţa  Doncea,  magazinele   „Romarta“   şi   heţ,  Cornel  Bănici,  Nicolae   rii  Zarandului.  Din  discu­
          nergetică,  dar  şi  în  ramu­  calitatea  activităţii  produc­  dar  şi  mai  tinerele  Zenuca  „Unirea"   din   Bucureşti   -   Todor,  Simion  Frăţilă,  Ioan   ţiile  cu  interlocutorii  am
          rile  de  vîrf  ale  construc­  tive  în  ansamblu  a  fiecărei   Mihăesc,  Rodica  Clep,  Da­  să  le  livrăm  mărfurile  con­  Pleşa.  Pe  opt  luni  şi  ju­  reţinut  hotărîrea  unanimă
          ţiei  de  maşini,  chimiei,  me­  întreprinderi,   înţelegînd                                              mătate  raportăm  o  depăşi­
  i>*f a-  canicii  fine,  industriei  u-   prin  aceasta  calitatea  orga­  niela  Magdescu  se  implică  form contractelor încheiate.        de  a-şi  spori  preocupările
  [   " i                                                        cu   dăruire   in   realizarea   ...Şi  reuşesc.  Argumentele   re de peste 1 200 m".  şi  eforturile în  muncă,  con­
  ei  bi  a-   şoare,  fiecăreia  revenindu-i   nizării producţiei şi a mun­  sarcinilor   zilnice   de   plan,       La  Troiţa—Bolcana,  col   tribuţia  la  creşterea  zestrei
  adiojur-   şi  sarcini  tot  mai  însemna­  cii, calitatea proceselor teh­             sint  nu  numai  depăşirile  lu­  mai  mare  şantier  al  brigă­  de  materii  prime  a  ţării.  Şi
  îemSrilc   te  la  export.  Organele  şi   nologice,  ordinea  interioară   fiind  conştiente  că  de  ca­  nare  ale  planului,  ci  şi  a-
  Nicolae                                                        litatea   şi   promptitudinea   precierile   solicitanţilor   pri­  zii  şi  al  întreprinderii,  se   încă  un  angajament:  în
  sulul   al   organizaţiile  de  partid,  con­  şi  starea  disciplinară,  cali­  muncii   colectivului   nostru    lucrează  la  cercetarea  pen­  cinstea  înaltului  forum  al
  aslre  <lc  siliile  oamenilor  muncii  din   tatea  relaţiilor  cu  celelalte         vind   calitatea   produselor,   tru  punerea  în  valoare  â   comuniştilor  români,  bri­
  i  presei;   unităţile  economice  acţio­  unităţi  socialiste  şi,  nu  în   este  legată  realizarea  sar­  iscusinţa  unui  vrednic  co­
  ;   12,35                                                      cinilor   celor   două   secţii,   lectiv  de  artizani  care  a   unor  importante  zăcăminte   gada  din  Brad  va  îndeplini
  lorului  ;   nează  cu  fermitate  şi  răs­  ultimul  rînd,  calitatea  oa­  care  confecţionează  din  sto­       de  cupru.  Se  folosesc  me­  planul anual cu o lună mai
  5,00  Me-   pundere  comunistă  pentru   menilor,  nivelul  lor  de  pre­              prezentat,   la   intilnirea   cu   tode  moderne  de  cercetare,   devreme  şi  la  activitatea
  Buletin   ducerea  la  îndeplinire  a   gătire  politică  şi  profesio­  fa  ţesută  de  noi  articole   contractanţii,  330  de  mo­
  ă  popu-                           nală,  răspunderea  în  mun­  vestimentare  şi  de  decora-   dele  creaţie  proprie,  înche­  la toate punctele de lucru  de galerii şi puţuri
  „Prinţul   Programului  privind  îmbu­                         ţiuni interioare.       ind  cu  diierite  întreprinderi
  letin   de   nătăţirea  nivelului  tehnic  şi   că  pentru  lucrul  bine  fă­
  cop  so-   calitativ  al  produselor  în   cut.                  In   expoziţia   permanentă  şi   unităţi   comerciale   din
  0  Muzi-   perioada  1983—1985  şi  pî-   Comuniştii,  toţi  oamenii   a  unităţii,  alături  de  mode­  ţară  contracte  în  valoare
  7,45 Mo­                                                       lele  de  confecţii  mai  vechi  de 22 milioane lei.
  li   Orele   nă  în  anul  1990,  program   muncii  din  unităţile  econo­
  irnal;   ★   elaborat  din  iniţiativa  şi   mice  ale  judeţului,  din  in­  ou  apărut  zeci  de  noi  ti­  Ambiţia   meşterilor   din
  La   sm-   sul)  directa  îndrumare  a   stitutele  de  cercetare  şi   puri   de   confecţii   artizanale  fiecare  secţie  prin  care  fi-'
  adiojiF                                                        -   mantouri,   jachete,   fuste,  rul  de  lină  îşi  urmează  dru­
  le  dans;   secretarului   general   al   proiectare,  din  şcoli  şi  fa­  troacare, cergi.
  a nuizi-  partidului,   t o  v a  r ă  ş u  l    cultăţi,  văd  în  materializa­       mul  pină  la  produsul  Unit
          Nicolae Ceauşescu, cele mai   rea  prevederilor  Proiectului   —  Secţia  confecţii  I  —  este  de  a  dărui  articolelor,
          multe   dintre   prevederile   de  directive  ale  Congresu­  subliniază   Viorel   Marcu,  multe  din  ele  unicate,  acea
          acestui  program  fiind  su­  lui  al  XlII-lea  al  partidu­  preşedintele   cooperativei,  notă  originală  după  care
          bliniate  şi  întărite  în  Pro­  lui  chezăşia  sigură  a  pro­  realizează  60  la  sută  din  le  recunoaşte  oricine,  înso­
          iectul  de  Directive  ale  Con­  priilor  împliniri,  a  înain­  planul  total  al  unităţii,  în-  ţind  aprecierea  cu  cuvinte­
          gresului   al   XlII-lea   al   tării  României  pe  drumul   registrînd  lună  de  lună  de­  le  „sint  de  Haţeg".  Adică
  lra (Pa-  P.C.R.  La  nivelul  centra­  dezvoltării  impetuoase,  spre   păşiri importante de plan.  lucrate  cu  bun  gust  şi  fan­
  murdară   lelor  industriale  şi  între­  noi  culmi  de  progres  şi  ci­  L-am  găsit  pe  Aurel  Se-  tezie.
  IA  :  Lo-                                                     roni, cel care coordonează          ESTERA SiNA
  (W   ’n  prinderilor s-au elaborat  vilizaţie,. spre comunism.
   '   U
  I p«(0-
  Salutărl      ZILE RECORD
  tcăra) ;     LA DESCOPERTĂ           Efort comun, susţinut                                  Secţia  tle  bunuri  meta­
  ta); PE-  In   această   perioadă,   la   ca­                                              lice  Brad  :  IVIarioara  Rusu
   aurului   riera   Cîmpu   lui   Neag,   acţiu­                                            se   distinge   prin   calitatea
  za Pană   nea   prioritară   este   intensifi­  (Urmare din pag. 1)  timpului  de  lucru  şi  a  uti­  articolelor realizate.
  alax (7   carea   ritmului   de   lucru   la                  lajelor.  în  această  privinţă
  1 : Yan-   descopertă,   ceea   ce   garantea­  subliniat  mai  mulţi  parti­  adunarea  a  criticat  nu  nu­
   (Cultu-   ză  randamente  sporite  la  căr­  cipanţi la dezbatere — con­
  reau să   bune, în zilele ce urmează.                         mai  biroul  organizaţiei  de
  ipi (Lu-   —   Planul   nostru   de   trans­  stă  în  creşterea  potenţia­  bază,  ci  întregul  colectiv
    Alaee-   port,   plus   recuperarea   unor   lului  calitativ  al  oamenilor,   pentru  că  este  încă  mare
  ); ANI-   restanţe   care   s-au   acumulat   ridicarea  calificării  şi  poli­                                                                                      fa
  uereena-   în  primele  Urni  ale  anului,  ne                numărul  zilelor  dc  conce­       CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA                                       «SI
   ; URI-   cer  să  transportăm  24  000  tone   calificării  tuturor  lucrăto­  dii  medicale,  învoiri  şi  ne­
    Noorio   pe   zi   material   rezultat   din   rilor.  Este  nevoie  de  aceas­
           descopertările   care   se   fac   —                 motivate.  în  condiţiile  creş­
   Zică ce                           ta  pentru  că  în  1984  şi  în
  îşie); O-   preciza  la  faţa  locului  tovară­  1985  creşte  complexitatea   terii  productivităţii  muncii
           şul  inginer  Iosif  Bulea,  direc­
                                                                cu 3,5 la sută, în 8 luni tre­
  •ănit din   torul   I.T.A.   Hunedoara—Deva.                  cute  din  acest  an,  pierde­ Se desfăşoară din plin recoltatul cartofilor
  (Patria);   Prin   măsurile   pe   care   le-am   sarcinilor  de  plan.  Mai  e-
  ie — se-   luat,  printr-o  mai  bună  orga­  xact  este  vorba  de  dificul­
  I GEOA-                                                       rea  este  considerabilă,  fapt
           nizare  a  lucrului  pe  cele  două   tăţi  în  comenzi  şi  diversi­
   în plină   schimburi  a  cîte  10  ore  fie­                 sesizat  bine  de  adunare  şi   (Urmare din pag. 1)  o să fie tot satul aici".  dar  şi  al  cooperatorilor  din
  ultură) ;   care,   transportăm   zilnic   peste   ficarea  producţiei  de  care   consemnat  şi  în  hotărîre       Şi  era  necesar  să  vină   brigăzile  Sarmizegetusa  şi
  (Dacia) ;   25  000  tone  materiai  din  lu­  se  leagă  precizia  în  orga­  ca direcţie de acţiune.  aflau  la  adunat  şi  sortat   cît  mai  mulţi  oameni  la   Ilobiţa,  conduşi  de  Mihai
  călătorii-   crările de descopertă.  nizarea  formaţiilor,  mobi­
  oiul ste-       Am notat în continuare a-                       Menţinînd  permanent ac­  90  de  elevi,  împreună  eu   scos  cartofii,  deoarece  s-au   Voinoni  şi  Alexandru  Su-
     (Casa       devărate recorduri la trans­  litate  sporită,  uneori  chiar   tivă  atenţia  asupra  poten­  dascălii lor.  recoltat,  pînă  ieri,  doar  17   ciu,  care,  practic,  au  ieşit
  RIA; De         port, schimburi în care s-a   la  interval  de  cîteva  orc,   ţialului  oamenilor,  aduna­  întîlnim  în  cîmp  şi  pe   ha din cele 70 ha cultivate.   zilnic  în  număr  mare  la
  Hureşul);    depăşit 13 700 şi chiar 14 000   urmărindu-se realizarea rit­               Petru  Mihăiloni,  primarul   „De  aceea  am  făcut  o  mo­  lucru.
  xiile I-TI     tone transportate. Este răs­  mică a planului.  rea  generală  a  relevat  ne­                       bilizare  puteniică  în  rîn-   Cînd  am  ajuns  pe  tar­
  Rl: Alo,     punsul de muncă al oamenilor                      voia  întăririi  muncii  de  e-   comunei  Rîu  de  Mori,  venit
  ica (Mi-     de la acţiunea „Huilă — Cimpu   Din aceeaşi rezervă face   ducaţie,  de  folosire  maximă   să  sprijine  concret  activita­  dul  tuturor  locuitorilor  sa­  laua  „La  şcoală",  mecaniza­
               lui Neag“, dedicat apropiatului                                                                        tului  —  sublinia  Mircea   torii  Ion  Stăncioni,  Petru
                forum al comuniştilor români.  parte folosirea intensivă a  a tot ee pot ei.  tea,  să  impulsioneze  ritmul
                                                                                           de  lucru  —  zice  —,  întru-   Ursu,  secretarul  biroului   Şervenschi,   Florin   Mirea
                                                                                           cît  cooperativa  din  Clopo-   executiv al consiliului popu­  şi  Simion  Cristian  intrase­
                                                                                           tiva  are  dc  recoltat  cartofii   lar  comunal  —,  arătîndu-le   ră  deja  cu  plugurile  şi
  mii
                                                                                           de pe o suprafaţă de 90 ha,   că  este  nevoie  să  iasă  la   discurile  pe  terenul  elibe­
                                                                                           iar  pînă  ieri  am  eliberat  24   lucru  în  cîmp  toată  sufla­  rat  de  cartofi,  la  pregătit
    îltură. o-                                                                             ha.  Aşa  că  cei  trei  meca­  rea  satului,  pentru  a  în­  terenul   pentru   semănat.
    rul „No-                                                                               nizatori  de  pe  maşinile  de   cheia  recoltatul  în  perioa­  „Aici  vom  semăna  „triti-
     ..Senti-
     “ de Si-                                                                              scos  cartofi  —  Vidu  Moi-   da optimă".            eale"  —  arăta  Gheorghe
                                                                                           sescu,  Leon  Predoni  şi  Iu-   Alături de cooperatori ac­  Vrînceanu,  inginerul  şef  al
                                                                        - %                 liu Bcrnat — dădeau zor să   ţionau  mecanizatorii  Liviu   cooperativei  —  întrunit  te­
                                                                                            asigure  „front  de  lucru"   foănilescu, David Rusu, Dă-   renul  este  mai  sărac  şi  se
                                                                                                                                                 pretează  bine  la  acest  hi­
                                                                                            numeroşilor  cooperatori  ve­
                                                                                                                      nuţ' Muntean, împreună cu
                                                                                                                                                 brid
                                                                                                                                                       grîu—secara.
                        Wm    i i                                  m   Hi  W M lm i         niţi în acea zi la recoltat.  Iustin  Dudaş,  şeful  forma­  începem semănatul '  Mîine
   i   pentru               wm                                                               Pe  o  altă  tarla,  Liviu   ţiei  de  mecanizare.  Mai
  ie  1984  :                             .                                                 Ştruchel  semăna  rapiţa.  A-   munceau  la  recoltat  şi  130   Deşi  în  unităţile  amintite
  i   general                                                                               flăm  că  pusese  deja  să-   elevi  de  la  şcoala  generală   ritmul  recoltării  cartofilor
   ■1  tempo-                                       * V  , « .                              mînţa sub brazdă pe 20 ha.  din  sat,  cu  profesorii  Ma­  s-a  amplificat  este  necesar
  Sdca  ploi
    caracter                                                                                  în  „Plnnu  mare"  şi  „Li­  ria  şi  Cornel  Mihuţ,  Vic-   ca  factorii  de  conducere
   izolat  şi                                                                               vada  Binder",  cele  două  te­  torean Moş.         şi  specialiştii  să  acorde  o
   electrice,                                                                               renuri  unde  C.A.P.  Rîu  de   Cel  mai  bine  la  recolta­  atenţie  maximă  sortării  a-
   e  apă  pot
   in  24  de                                                                               Mori  are  cultura  de  cartofi,   tul  cartofilor  se  prezentau   cestora   —   îndeosebi   la
   afla   slab,                                                                             se  aflau  la  recoltat  „90  de   cooperatorii  din  Sarmizege-   cooperativele  din  Ostrov,
   ele  inten-                                                                              cooperatori — cum ne spu­  tusa.  Au  încheiat  deja  de   Glopotiva  şi  Tote.şti,  ştiut
   n  sud-est                                                                                                                                    fiind  că  eie  asigură  să-
   ină  la  50                                                                              nea Marin Crişan, preşedin­  strîns  cartofii  dc  pe  30  ha
   urile   mi-                                                                              tele  cooperativei,  care  ţinea   din  cele  45  ha  cultivate.   mînţa   tuturor   unităţilor
   inse  intre                                                                              evidenţa  oamenilor  —,  dar   Meritul,  aflăm,  este  al  me­  cooperatiste  din  judeţ  —
   cele   ma       Aglomeratoru'i (le pe noua platformă a C.S. „Victoria" Câlan — creaţie a anilor con­                                          pentru  a  asigura  producţii
   grade.      strucţiei socialiste.                                                        uite-i,  tot  vin,  unul  după   canizatorilor   Ştefan   Dă-
                                                                                            altul, aşa că peste un ceas  nescu şi Leonuţ Stoieoni,  de calitate.
   70   71   72   73   74   75   76   77   78   79   80