Page 78 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 78
Paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8
Inteqrarea învătămintului cu Paşii dinamici Niveluri tot mai ridicate
»
ai energeticii ale producţiei agricole
producţia — coordonată
(Urmare din pag. 1)
(Urmare din pag. 1) ce producţiei ultimului an
esenţială a invăţămintului actual Cu sentimentul recunoş al actualului cincinal. Re 23
tinţei profunde faţă de per Preocupările noastre sînt zultatele înregistrate ne 8.30 Tel
sonalitatea tovarăşului îndreptate neabătut spre dau certitudinea că dispu 9,00 Air
Liceul industrial nr. 1 niştii Ion Antal, Ion Beia, Ion Boiangiu, Gheorghe Nicolae Ceauşescu, fiu de transpunerea în viaţă în nem de posibilităţi ca şi î\ 9.30 Do
Hunedoara este cea mai Alexandru Stoenescu, Eu Voinea ş.a. au evidenţiat votat şi iubit al poporului, cele mai bune condiţii a cincinalul următor să ob 10.00 Via
col
mare unitate şcolară din gen Medre, Nicolae Pinte- că în tot ce s-a întreprins remarcabil conducător de politicii agrare a partidu ţinem niveluri mai ridicate 11.13 Mu
judeţ. Anual, aici se prcgu- can, Marin Sima, Viorel s-a materializat aportul partid şi de stat, care şi-a lui, de înfăptuire a impe ale producţiei vegetale şi 11,43 Lut
' .teş.c 3 400 elevi în meserii Cursan. Sub îndrumarea u- membrilor biroului organi dedicat întreaga viaţă în rativelor noii revoluţii a- animale. Pentru a valori Tel
■specific siderurgice — fur- nor astfel de oameni, pla zaţiei de bază care au pro grare. Ca dovadă, în anul fica eficient potenţialul dar
<co
• nalişti, oţelari, cocsari, nul de producţie al şcolii movat un spirit de muncă floririi patriei şi bunăstă trecut şi în acest an, în productiv al coperativei a- 13.00 Tel
turnători, forjori, tratamen- a fost realizat în proporţie" colectivă, ou urmărit con rii naţiunii, şi noi, energe- unitatea noastră au fost gricole şi a contribui cu 13,05 Alt]
"■ tişti, zidari şamotori. de 103,36 la sută. cret şi prompt îndeplinirea ticienii, ne exprimăm ade depăşite nivelurile medii cantităţi sporite de produ tial
Din
Adunarea de dare de sea Se adaugă rezultatele ob sarcinilor repartizate pe ziunea unanimă la hotărî prevăzute pentru anul 1990 se la fondul de stat şi la mu
mă şi alegeri a evidenţiat ţinute de elevi în concur oameni. rea de realegere a sa, la la unele culturi. La gnu şi fondul de autoaprovizio- te,
că în ultimii doi ani, la surile pe meserii, dovada S-a recomandat, în ace Congresul al XlII-lea, în orz, spre exemplu, în anul nare, vom pune accentul pe sur
nivelul instituţiei s-au ob- aceleiaşi temeinice pregă laşi timp, noului birou ales înalta funcţie de secretar 1984 am obţinut producţii folosirea intensivă a pămîn- 15.00 Teii
■ ţinut rezultate bune mar tiri profesionale (în şcoală să urmărească întronarea general al partidului. Ve medii de 4 711 şi, respectiv, tului, a forţei de muncă şi ua •
StUl
cate de realizarea integra funcţionează 68 cercuri): în întreaga activitate* a in dem în aceasta chezăşia 4 447 kg boabe la hectar. mijloacelor mecanizate, pe Tra
lă a planului de şcolariza 28 premii în 1983 şi res- stituţiei a unui spirit per mersului mai dinamic al Estimăm rezultate bune şi întărirea spiritului de ordi de
Au|
re, pentru prima dată du manent de exigenţă, res patriei spre dezvoltare la cultura cartofilor, unde ne şi disciplină în muncă, 18,50 1 00
pă zece ani, liceul fiind în ponsabilitate, de ordine şi multilaterală, progres şi vom depăşi 22 tone la hec pe aplicarea celor mai a-
măsură să pregătească for ADUNĂRI DE DARE disciplină, în toate sectoa civilizaţie. tar, iar la porumb recolta vansate tehnologii de lu 19.00 Tel.
lor)
ţa de muncă, pe meserii, DE SEAMĂ rele. Organizaţia de partid, Prevederile Proiectului va fi de peste 4 300 kg boa cru. în acest scop, vom ac 19.20 Cin
necesară în siderurgia hu- biroul vor trebui să îndru de Directive deschid în be la aceeaşi unitate de su ţiona pentru perfecţionarea 19,53 Filr
nedoreană, capabilă să mî- SI ALEGERI me mai atent organizaţia faţa noastră un larg orizont prafaţă. De asemenea, din pregătirii politice şi pro imp
nuiască cu pricepere teh ÎN ORGANIZAŢIILE de tineret, eliminînd nea spre care vom păşi înere- legumicultura vom realiza fesionale a cooperatorilor şi Pro
film
nicile şi tehnologiile mo- DE PARTID junsurile semnalate în com zătQri şi demni şi căruia şi livra peste 1 500 tone mecanizatorilor, pentru lar 21.20 Pe
derne. portamentul unor elevi cer îi vom da continuu strălu produse. In sectorul zoo ga popularizare şi însuşire lor)
Comuniştii şi darea de taţi cu disciplina, care su cire prin abnegaţie şi hăr a prevederilor Proiectului 21,30 Tcl<
■ seamă au evidenţiat că la pectiv, 21 în 1984 la nivel feră influenţe mistico-reli- nicie, prin noi fapte de tehnic prevederile planului de Directive, astfel îneît lor)
baza acestei împliniri stă de judeţ şi ţară. gioase, să determine des muncă. anual la efective sînt în fiecare lucrător dc pe o- LUNI,
o temeinică instruire pracc în cuvîntul lor, comuniş făşurarea în spirit de înal deplinite, iar la producţia goare să-şi aducă întreaga
niarfă de lapte avem un
tică a elevilor ce reprezin tii — ca şi darea de sea tă exigenţă a învăţămîntu- La realizarea producţiei avans de peste 200 hl la contribuţie la materializa 20.00 Teh
tă. disciplina cu ponderea mă — au evidenţiat rezul lui politico-ideologic cu ti planificate de energie elec rea obiectivelor jalonat*' lor)
cea mai mare —30 la sută tatele obţinute în creşte nerii. trică pe bază de cărbuni livrări. această perioadă, pentru cincinalul 1986— par.
în
pin;
la liceu, 50 la sută la şcoa-. rea eficienţei procesului in- Sînt sarcini pe care bi şi şisturi bituminoase avem o dată cu strîngerea recol 1990 şi în perspectivă, pînă XU1
Ia de maiştri, 70 la sută la tructiv-educativ. Printr-o roul organizaţiei de bază datoria să ne sporim şi noi tei, pregătim baze temeini în anul 2000. 20.35 Pati
şcoala profesională. In fe nou ales va trebui să şi le an de an contribuţia, efec- soţc
lul' acesta s-a asigurat for muncă asiduă la clasă, prin asume cu toată responsa tuînd la timp şi de cea patr
nar<
marea priceperilor şi de- consultaţii au crescut nive bilitatea, întregind activi mai bună calitate repara 20.45 Noi
~' prinderilor necesare, apro lul de acumulare a cunoş tatea de ansamblu a aces ţiile la agregate şi insta Săptămîna Crucii roşii 20.35 Invi
tinţelor elevilor şi în mod
fundarea cunoştinţelor teor tei instituţii şcolare frun laţii, asigurînd astfel con — e
retice prin activităţi utile firesc procentul de promo- taşe a judeţului. For res tinuitate, siguranţă şi ran 21.13 Tezi
pe baza planului de şcola vabilitate — 98,62 la sută. ponsabil, adunarea genera damente superioare în Săptămîna Crucii roşii, ţămîntului, o constituie lor)
rizare, sau prin interme Relevatoare este activitatea lă, toţi comuniştii şi-au ex funcţionarea grupurilor e- ce are loc între 23—29 munca de instruire a în 21.45 La
diul practicii productive educaţională desfăşurată — primat adeziunea unanimă nergetice. Aprobăm cu toa septembrie se desfăşoară tregii populaţii a ţării în- cuni
e f e c t u a t e în secţiile toţi absolvenţii şcolii pro la Hotărîrea plenarei G.O. tă răspunderea Proiectul în acest an în atmosfera cepînd cu vîrsta şcolară 21,55 Oriz
fie
marelui combinat side fesionale şi liceului au fost al P.C.R. privind realege de Directive ale Congresu de puternică efervescen în acordarea primului a- 22.20 Teie
rurgic. A sporit apor încadraţi în producţie sau rea tovarăşului Nicolae lui al XlII-lea al partidu ţă politică, revoluţionară, jutor. Cu toate că acţiu lor).
tul colectivului de maiştri într-o formă superioară de Ceauşescu la cel de al XIII- lui şi ne angajăm să mate de activitate intensă şi nea urmează să se în
instructori, ingineri, subin- învăţămînt. lea Congres în funcţia de creatoare generată de ho cheie la sfîrşitul anului
gineri de la catedrele de Apreciind activitatea des secretar general al parti rializăm exemplar sarcini tărîrea tuturor oamenilor 1985, pînă în prezent au
specialitate dintre care ar făşurată, comuniştii Mari- dului. le ce ne revin nouă, ener- muncii din patria noastră fost instruiţi 216 000 cetă
putea fi menţionaţi comu oara Aslău, Doina Şincu, MINEL BODEA geticienilor. de a întîmpina cu suc ţeni din totalul celor pes
cese cît mai mari cel de te 440 000 care trebuie
al XlII-lea Congres al trecuţi prin această for DEVA :
Recuperarea restanţelor partidului. mă de pregătire pînă la tria); o
(Arta) ; l
Organizaţia de Cruce finele anului viitor. In
roşie aflată la cel de al Săptămîna Crucii roşii vitura ful
— Sala i
şi îndeplinirea 108-lea an de existenţă, va trebui intensificată şi dorn — ;
doi — s
această acţiune.
se prezintă azi ca o or
ganizaţie de masă puter în cadrul preocupărilor n? la A
jebădă
exemplară a planului nică, numărînd în rîndu- majore ale organizaţiei l’ROŞANI
rile sale peste 7 milioane noastre, un loc deosebit
(Parîngui;
de membri, tineri şi vîr- îl ocupă grija pentru în Albă (Ur,
(Urmare din pag. î) boiu, zidarii din formaţiile stnici, femei şi bărbaţi, deplinirea sarcinilor care Noiembrii
keii — s
lui Dumitru Postolache, români, maghiari, germani ne revin pe linia politi ral); VUI
ta ar trebui încheiate lu Ion Militaru, Constantin şi de alte naţionalităţi. în cii demografice a parti ştiu de <
crările la blocul 88, cu Barbu şi Dumitru Roşu, judeţul Hunedoara numă dului şi statului, în vede ceafărul);
două scări. La una dintre zugravii lui Nicolae Tudor rul acestora depăşeşte rea realizării unui spor rea Pigot i
NOASA;
ele finisajul interior este şi Constantin Tutilă, par- 185 000. natural corespunzător al rilor (Mi
aproape gata, se mai lu chetari, mozaicari şi insta Pe parcursul ultimelor populaţiei, al asigurării CÂNI: D.
crează la parchetări ; la latori — să obţinem rezul patru decenii, dar mai a- forţei de muncă sănătoa (Retezai);
cealaltă scară se dă zor cu tate care să ne facă cinste. les după cel de al IX-lea se şi viguroase, capabilă vor zice
GURABA1
gletuirile şi pardosirile cu Am subliniat, nu întîmplă- Congres al partidului, or să înfăptuiască măreţele Iul sting
mozaic. Nu avem probleme tor, că aproape jumătate întreprinderea de tricotaje Hunedoara. ganizaţia judeţeană de obiective ale edificării so bastre (
deosebite, aici fiind asigu din efectivul brigăzii o Cruce roşie a fost con cialismului multilateral TIE ; Si
dragoste ,
rată în totalitate forţa de formează comuniştii, oa stant preocupată de ridi dezvoltat în ţara noastră. Drumul s
muncă necesară. Cît pri meni cărora le este străină Participare numeroasă carea continuă a calităţii Dezbaterile cu tema „Cum riilc I-ll
veşte blocurile 87 şi 89, minimalizarea atît a pro întregii sale activităţi, a- ne pregătim pentru în GlU-BAl: (C
vară
primul se află cu structu priilor lipsuri, cît şi a greu vînd ca obiective priori temeierea unor familii HAŢEG:
ra la etajul I, iar la cel tăţilor de orice natură ca (Urmare din pag. 1) luarea culturilor recoltate tare ridicarea gradului trainice, cu mulţi copii ?“ BRAZI:,. I
de-al doilea o scară este re împiedică buna desfă de către C.L.F. Orăştie, ca de cultură sanitară a ce se vor organiza la că lor; CAL,
lelor —i s
cu structura gata şi din 12 şurare a activităţii de pro răştie. Pînă în prezent au re asigură mijloacele de populaţiei în vederea pre minele de nefamilişti au dc culturi
septembrie se lucrează la ducţie. Ştim că la originea fost predate la fondul de transport necesare expedie venirii accidentelor şi îm în vedere acest obiectiv. dragul tău
finisajele interioare, cea restanţelor pe care le înre stat 280 tone cartofi. rii produselor spre punc bolnăvirilor, întărirea ca De asemenea, vor fi in ILIA: Răi
(Lumina)
de-a doua scară fiind la gistrăm se află unele acte O activitate intensă are tele de depozitare şi desfa pacităţii de acţiune a for tensificate activităţile or aterizează
fundaţie. de indisciplină (absenţe ne loc în aceste zile şi în gră cere. maţiunilor sanitare vo ganizate în baza progra- nerul).
— Cum apreciaţi aceste motivate, nefolosirea cu dina de legume. Brigada Concomitent cu, partici luntare ale Crucii roşii, mului-cadru privind edu
stadii ? Mai exact, ce ne randament a timpului efec condusă de Silvia Iordate parea la recoltarea culturi intensificarea activităţilor caţia sanitară a preşcola
puteţi spune în legătură cu tiv de lucru, a întregii ca este angrenată în recolta lor de toamnă, mecaniza în rîndurile tineretului, rilor, elevilor şi studen
felul în care oamenii mun pacităţi a utilajelor etc.). rea verzei roşii şi a ardei torii sînt preocupaţi de ur instruirea populaţiei în ţilor.
cii din brigadă vor încheia Mai sînt şi piedici în asi lor. Continuă, de asemenea, gentarea însămînţărilor. Vi acordarea primului ajutor, în vederea dezvoltării
anul 1984 la indicatorul gurarea cu materiale, cu strîngerea recoltei de cas neri seara mecanizatorul amplificarea şi diversifi spiritului de solidaritate
a Petri
producţie fizică ? utilaje şi forţă de muncă traveţi, vinete ş.a. Pînă în Gheorghe Biriş a încheiat carea acţiunilor social-u- umană, Crucea roşie ro cultură.
— între cei 298 de şan- în conformitate cu cerinţe prezent ferma legumicolă a însămînţarea celor 20 de ha manitare. mână şi-a făcut o datorie Bucureşti
tierişti din brigada noastră, le impuse de realizarea C.A.P. Simeria a predat la destinate culturilor furaje Bucurîndu-se de spriji de onoare din a desfăşu naftalină"
fondul de stat 300 tone
aproape jumătate sîntem co planului fizic, nu în ceapă, 380 tone varză, în re. Tot în aceeaşi zi s-a nul şi îndrumarea perma ra activităţi menite să guşan.
munişti. Dorim ca acest totdeauna corelate cu terminat însămînţarea spa nentă a organelor şi or contribuie ia obţinerea u-
sfîrşit de an să ne găseas prevederile cuprinse în semnate cantităţi de ar- nacului şi a salatei în gră ganizaţiilor de partid, co nei cantităţi cît mai mari
că şi pe noi, pe toţi cei ce planul valoric. Totuşi, atît deioase, tomate. Din for dina de legume. Din cele mitetul judeţean, comite de sînge prin donări ono
muncim în cadrul brigăzii timp cît în activitatea maţia de lucru din satul peste 240 ha ce vor fi în- tele şi comisiile de Cruce rifice. Rezultatele obţinu
10 — construcţii montaj noastră, a celor 298 de oa Biscaria se evidenţiază sămînţate cu cereale păioa- roşie vor desfăşura în a- te în această activitate de
Petroşani, în rînd cu cei meni ai muncii din briga Cristina Schneider, Maria se s-a pregătit o însemnată ceastă săptămînă o gamă judeţul Hunedoara îl si Timpul
lalţi comunişti, cu între dă, mai există mimfsuri Săbaş, Violeta Cătană, Vio suprafaţă pe care s-au a- variată de activităţi de tuează printre primele pe azi, 23 s
gul nostru popor — întîm- care ne aparţin în exclusi rica Polgar şi altele. S-a plicat şi îngrăşăminte chi educaţie sanitară. între ţară. în cursul Săptămî- Vremea v
pinînd cu succese de sea vitate, ar fi nedemnă în îmbunătăţit substanţial jire- mice. aceste manifestări se nu nii Crucii roşii se va in se va răc
fi. mai mu
mă Congresul al XlII-lea cercarea de a căuta scuze mără simpozioane, coloc tensifica activitatea de dea ploi,
al partidului. Pentru a- şi motivaţii în cauzele o- Se recoltează cartofii de pe ultimele vii, diferite concursuri cu propagandă în scopul ca ales carat
ceasta, confirmînd prin biective. Angajarea care se suprafeţe o tematică variată, gale un număr cît mai mare se vor se
muncă aprobarea noastră simte mai cu seamă în ul de filme. de cetăţeni să intre în rîn- electrice,
de apă că
deplină la prevederile în tima vreme, ritmul accele Tovarăşul Nicolae Pan- hectare. Recoltatul acestei O problemă de cea mai dul marii familii a dona 15 1/rap.
scrise în Proiectul de Di rat în care se lucrează sînt tea, preşedintele Consiliu culturi s-a încheiat în toa mare însemnătate încre torilor onorifici de sînge. moderat,
rective ale forumului co premise favorabile pentru lui unic agroindustrial te unităţile, cu excepţia dinţată de conducerea de locale pin
oră, predi
muniştilor, ne străduim cu realizarea angajamentelor Brad, ne-a informat că în C.A.P. Brad şi Rişca, unde partid şi de stat Ministe MARIA RAD, torul vest
toţii — dulgherii lui Gheor asumate — recuperarea unităţile agricole din a- rului Sănătăţii, Societăţii preşedintele minime
ghe Neagoe, Nicolae Gheor- restanţelor, îndeplinirea e- ceastă zonă se acţionează se depun eforturi în vede de Cruce roşie şi Minis Comitetului judeţean intre 8 şi
maxime î
ghiu, Gheorghe Savin, mon- xemplară a sarcinilor ce ne pentru strîngerea cartofi rea finalizării grabnice a terului Educaţiei şi învă- de Cruce roşie grade. Izt
torii conduşi de Mihai Bo- revin. lor de pe ultimele 24 de lucrării respective.