Page 79 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 79
® DUMINICĂ, 23 SEPTEMBRIE 1984 Pag. 3
amn—aBBBi
MINICA,
PTEMBltlE
laiă
aiiiil fanatici Cind crezi că disputele co urcam, aminînd confruntarea Şi mai sus, golul alpin, pia deam „respiraţia" ăburindă
ajă patriei.' 1 MAG N E T U L tidiene devin mai apăsătoa directă. A treia zi, însă, tra tra gri oprită din curgerea inălţîndu-se răscolită de ar
satului (parţial re, cind oamenii din jurul seul era clar şi irevocabil : ci la' vale în nefireşti poziţii şiţa soarelui. Fuioare de
tău au devenit prea nume vîrful Retezat, iacul ştevia, de repaos. încă puţin şi vom ceaţă purtate de vint, adu
i pentru toţi In compartimentul de cla roşi, cind trotuarele au de Riuşor şi gala. lua pieptiş urcuşul către vîrf. nate grămadă şi apoi arun
i copiilor „Parcă sînfern la Pol !". venit strimte, iar străzjle Din nou urcăm, de data Cunoscind eă de aici se ia cate cu furie prin văgăuni,
luoteea de gliioz- sa a Il-a al trenului per După un timp a venit şi prea scurte, atifnei e bine aceasta fără eoborirc, urcăm adevăratul start ai ascensiu în sus, ne dădeau semnalul
„Racheta albii". sonal nu era înghesuială. conductorul să controleze să-ţi pui un rucsac pe spa conţinuţi. După numai două nii, un cioban eu intuiţie de începerii unui spectacol mă
reţ. Urcau, vijelios, fără rîn-
te şi să te îndrepţi spre eel
Un profesor care citea o biletele. Cunoscutul său mai apropiat munte, să-i zeci de minute peisajul în comerciant ne intimpină cu duială. Am văzut nori ver
o cană şi o găleată eu lapte
cepu să ne introducă în at
inălţimi
in
aruncaţi
duminical (par carte despre călătorii po cleşte-perforator a zburat urci piscurile şi să crezi că mosfera confruntării cu a- cald de oaie (5 Iei cana cu lap ticali alţi nori care aşteptau
spre
ilor) lari, un tînăr cu ochelari cît ai clipi (aţi ghicit) spre eşti primul lui cuceritor. cest vîrf şi simţeam eă nu te) şi pornim mai departe. O undeva mai sus lăţindu-se
iprins : umor şl din urechea căruia (cea genunchii tînărului. Asta s-a Aşa am făcut în acest tan
l, desene anima- dru început de toamnă, cind într-una, coborindu-se apoi
tologie de ver- dreaptă) atîrna un fir pînă întîmplaf nu o dată, ci de Retezatul îşi risipeşte farme pe creste, ascunzindu-Ie şi a-
Ia un mic aparat de radio, trei ori, aşa că freeîndu-şi cul cu o şi mai nestăpînită Reverie în Retezat... rătindu-lc pentru numai cîte
va secunde, ca într-un stra
ort. Fotbal: Stea- şi o femeie care îşi Ceru fruntea s-a mulţumit să generozitate, încercînd, pen niu spectacol de iluzionism.
lapid ; Sportul se voie de la tînăr să o- spună „în regulă" şi a ie tru întîia oară, să aflu ce Urcam fără să ne mai o-
(esc — Dinamo. poate îndreptăţi efortul cu prim, minaţi parcă din ur
nisiune directă cupe locul de lîngă fereas şit renunţînd să-şi mai fa care smulgi fiecare metru mă de această grabă eu ca
stadionul .,23 tră pentru a tricota. în acel că meseria. Pe coridor a spre vîrful care, printr-o
t" ciudată manevră, se îndepăr re fenomenele se plămădeau
compartiment a intrat, du mormăit încet: „A dracu unui din altul ca într-un
tează
cu
cit
e seri pă oprirea trenului într-o lui răchie, te prinde repe apropiat mai mult. crezi eă te-ai lanţ. nesfirşit. Am rămas
mal (parţial co stafie, un tînăr cu o ser de !" (Tocmai în capătul Am pornit de la Riuşor, doar cu piatra stearpă sub
talpă şi cu ceţurile care ba
caba
spre
ca «României vietă în mînă, care a salu celălalt al trenului, trăsese urmind marcajul aici, de la ne învăluiau, ba se înde
na
De
Pietrele.
irtistic. „Din nou tat respectuos şi a ocupat o duşcă de la mi cunos Pietrele, pornesn o bună par părtau, pornite parcă să no
tnă" (color), locul de lîngă femefe. cut !). te din principalele trasee în înspăimînte. Urcam totuşi,
cţie a Casei de masivul Retezat. Un Ioc fru pentru că acum virful a re
dnci. Din acel moment au în Oamenii au coborîf, pe mos, tocmai bun pentru po nunţat Ia joaca sa morgana
tică şi se lăsa cucerit metru
pile muzicii (co ceput să se înfîmple în rînd, în stafiile lor. Tînă pas, care, iu treacăt fie spus, cu metru. Păşeam peste bo
compartiment fenomene rul cu servieta şi-a terminat ar merita o mai mare atenţie lovanii mari, cu ochii ţintă
ntai (parţial co- ciudate. Tînărul cu ochelari călătoria la Hunedoara. Se din partea O.J.T. Hunedoara Ia mica piramidă din lemn
în privinţa ■ spaţiilor de ca
marea
a şters nervos de cîteva ori numeşte Nicolae Buda _ şi zare, insuficiente pentru cei care Măream virful propriu-
pasul
zis.
într-una
SEPTEMBRIE lentilele ochelarilor, a în este subinginer la serviciul aproape 1 200 de turişti care de parcă, a c o l o sus,
îşi
paşii
prin
zilnic
poartă
ceput să strîmbe din nas mecano-energetic al Între aştepta cineva. în sfirşit am
mal (■-'"ial co- şi să smucească indicato prinderii miniere Hunedoa aceste locuri in sezonul de ajuns. O tăbliţă ne avertiza
vîrf. (Poate n-ar strica şi o
rul pe scala radioului în ra. Din gară a mers direct mai bună disciplină in prac că am reuşit să ne smulgem
întrea 6 intim- ticarea preţurilor de vinzare trupurile, să ni Ie purtăm
Congresul al tr-o parte şi-n alta, ba, Ia Teliuc, a intrat în biroul a unora dintre produse). Din cu 2 485 de metri mai sus
:a al p.c.R. mai mult, şi-a scos casca şefului de serviciu şi a colo însă de acestea, Ia ori de nivelul mării, mai sus
. eternă fruntu- minusculă din ureche, a spus: „Am reuşit. Cei de zont zărisem Retezatul, şi va fi uşor. Ca nişte braţe geană de zăpadă, ascunsă in de puterile noastre zilnice,
gata să ne fure cărarea de
nordul unei sfiitei, ce a ră
iluzică şi versuri privit-o cu insistenfă în lu la întreprinderea de ferite pentru el venisem. mai sus de asfalt. Aparatele
•iee şi revoluţio- A doua zi i-am primit stră sub picioare, rădăcinile vi mas să innoade firul cu iar de fotografiat ţăcăneau ca la
mină, a scuturat-o şi a su Urziceni au fost foarte a- lucirea matinală ca pe o pro guroase de jnepenî se întin na ee vine, trimite o şuviţă o mare vedetă. Da, era el,
într-un
strat
de
copiii noştri flat de cîteva ori în ea, a mabili. Împreună cu tova vocare, dar l-am sfidat şi- deau contorsionate în preaj de apă nebănuit de gros, muntele, pe care prima oară
muşchi
mint — calitate băgat-o în pavilionul celei răşa ing. Andronic, şefa am plecat spre lacul Galeşu. ma noastră. Numai toporul veşnic încăpător pentru încă nu l-am mai. văzut eu mult
celor care întreţin acest tra
aici
sub
tienţă lalte urechi şi pînă la urmă producţiei, am stabilit că Două ore de mers. Uneori seu le mai potoleşte necon multă apă. De aici, din deasupra mea, ci sub mine.
talpa
bocancului,
r folcloric (co- a renunfaf la muzică ieşind magnetul permanent din coboram prea mult şi ne te tenita lor tendinţă de aca muşchi, altă şuviţă pornea Iar după această intimă şi
pe coridor. Femeia a sim- import poate fi înlocuit meam că vom avea de ur parare. Nu departe, într-o către un lac mic, de circum mică victorie te sipiţl în
stanţă, spre care se mai în
cat, alteori urcam şi ne era
ifn 600 de sc unirea a 16 plăcufe- veşnică şi dramatică nemiş dreptăţit să strigi, rotindu-ţi
fit că nu mai poate „în- prin frică de coborişui abrupt ca care, mai multe tuncliiuri de dreptau şi alte pîriiaşe. Inten braţele în cele patru zări :
it 'tehnico-ştiinţi- vîrfi" cu uşurinţă acele, a magnet ce se fabrică acolo. re va urma. Galeşul a fost brazi, surprinse de moarte... sul burete risipit piuă în ce „Mă simt atotputernic
zone
mai
neaşteptate
încă o etapă spre ei, Rete
a-
le
oftat şi a avut proasta in Inducţia magnetică măsu zatul, pe carc-1 vedeam în în picioare, erau parcă măr ciunula într-una şi parcă
rnal (parţial co- spiraţie să aşeze lucrul în rată este astfel de 1 500 Gs, permanenţă, indiferent unde turia unei crîncene bătălii. trăia. Da, parcă trăia. Ii ve NICOLAE GHEORGHIU
tre ea şi tînărul care îşi cu 400 Gauss mai mare de-
ţinea servieta pe genunchi, cît la magnetul importat.
privind impasibil pe geam. Maşinile de extracţie pot
Ambele ace, fîrîind după funcţiona mult mai bine cu
ele flanelul fricotat pe ju acest magnet românesc".
mătate, s-au repezit pur şi Apoi a scos din servietă De vorbă cu Angeia Buciu
simplu spre genunchii ti un şir de 16 plăcuţe mag
Salamandra (Pa-
tfacere murdară marului. Femeia a spus netice româneşti lipite sub
JNEDOARA : Lo- formă de „U" şi le-a aşe Solista, de muzică popu
ei'ătoare (Modern „iertaţi-mă" luîndu-şi lucrul zat pe masa inginerului
! Gară pentru înapoi, dar unul din ace a lară Angola Buciu este
riile I-II (Mo rămas lipit cu străşnicie de Gheorghe Neda. O cutie bine cunoscută publicului
lia B) ; o-tlutărl servietă. I l-a înapoiat tî plină cu agrafe, 87 de ace bunedorean ca mesageră a
Igea <" a) ; cu gămălie, o trusă meta folclorului muzical maramu-
arna u» , PE- nărul şi femeia s-a apucat
: Febra aurului să înşire din nou ochiurile, lică de birou, un bibelou reşan.
; Călăuza Pană unul cîfe unul, rugîndu-l de oţel reprezenfîndu-l pe - In repertoriul meu fi
rea) ; Galax (7 şchiopul Hefaistos, două
;LUPENI: Yan- pe profesor să închidă fe gurează cintece din vetrele
piile I-II (Cultu- reastra că e prea mare cu călimări fără capac pline folclorice Codru, Chioar,
2AN: Vreau să rent. Profesorul a daf să se cu cerneală prinse într-un Lăpuş şi Oaş primite, în
î am aripi (Lu- suport de fier şi alte cîteva
LONEA: Afaee- ridice însă pixul metalic, pe nimicuri metalice au por totdeauna, cu bucurie de
(Minerul); ANI- care îl folosise pentru su iubitorii muzicii populare,
apcana mercena- blinieri şi-l aşezase între nit-o deodată într-un iureş ca de altfel şi evoluţiile an
îcitoresc) ; URI- de nestăvilit spre magnet, samblului folcloric „Mara
mnişoara Noorie filele cărţii ca pe un semn, amesteeîndu-se, răsturnîn-
BRAD: Zică ce a zburat brusc ca o libe mureş" din care lac parte.
(Steaua roşie) ; lulă spre servietă. Profeso du-se, făcînd un falmeş- - Ca preşedintă a juriu
ZA : Pe ma- balmeş pe masa acoperi
al Dunării al- rul a întins mîna după el tă cu sticlă. Dar nu s-a lui festivalului de muzică
Iinerul) ; ORAŞ- (i l-a dat tînărul) şi în timp populară „Sub arcuri de
mori rănit din ce se forţă să închidă fe supărat nimeni. S-a auzit de lumini" organizat recent
le viaţă (Patria); doar un dublu hohot de
ire victorie — se- reastra l-a scăpat afară pe rîs... — Şi unde spuneai că lucrezi ? la Călan, cum apreciaţi a-
Flacăra); GEOA- ferasamenf. S-a aşezat — Ascultă... Am acceptat să faci cinste dar mi-ţi permit ceastă manifestare ?
Un suris în plină mîhnif spunînd doar atît : MARIN NEGOIŢA să mă jigneşti !
isa de cultură) ; Desen de IlORIA CRIŞAN - Remarc acţiunile prin fleteşti pe care o conţine
tevan.şa (Dacia) ; ' care se urmăreşte valorifi cintecul românesc. Aş fl
ovestea călătorii- carea tradiţiilor folclorice, bucuroasă dacă aceşti in- :
.N.: Războiul ste- afirmarea tinerilor
triile I-II (Casa rlndju ? Nimeni nu o ştie prea timp de patru zile, la adă interpreţi terpreţi ar fi mereu la da- ■
I); SIMBRIA: De Manerindju — o sărbătoare bine. Manerindju ar fi sărbă postul „Acoperişului Lumii", din judeţul dumneavoastră torie, să nu se dea bătuţi
; Anca (Mureşul); toarea venirii primăverii şi, în în satul Bargaon, „capitala" şi din ţară. Aş fi bucuroasă de un eventual eşec. Şi mai
ală — seriile I-II acelaşi timp, a recoltei prece etniei Bothes, minoritate prin ca soliştii ce vor prelua şta
GHELARI: Alo, dente. Oricum ar fi, Mane- tre minorităţile fabulosului ales să nu cadă în greşea- Iţ
străbunica (Mi- pe „Acoperişul lumii" rineiju uneşte 500 de oameni feta noastră să ducă mai la fabricării, poluării aces-
într-o atmosferă de veselie, N epal. departe cu succes comorile tei bogăţii spirituale, mizînd
De-a lungul şl cle-a latul ce rafinate. Manerindju începe la folclorului naţional, care pe un succes ieftin şi, mai
lui mai înalt lanţ muntos de templul budist, unde se află reflectă o tradiţie seculară,
pe glob, în Nepal, între 3 000 oîţiva „djangris" — vraci, vră Marele dicţionar chmo-rus spiritul curat şi sincer al ales, efemer.
ICTACOLEÎ şi 4 000 m altitudine, trăiesc jitori, magicieni şi înţelepţi în — Care consideraţi că este ;
populaţii pe cît de numeroase, acelaşi timp. Atribuţiile lor oamenilor de aici, apreciat
pe atît de necunoscute. Una sînt numeroase, şi fiecare din La începutul acestui an, scrie şi este completat cu unităţi nu o dată peste hotare, un menirea interpretului de 5
dintre acestea, o formează et tre ei Îşi are propria respon revista „Azia i Africa Segod- lexicale culese în urma cerce muzică populară ?
nia „Bothes". Cinci sâptămini sabilitate. Ceremonia iniţială nia", au apărut primele două tării ediţiilor celor mal noi, de şi eu, in nenumărate rin-
işani. Casa de de mers pe jos pe cărările se desfăşoară pe strimta te volume ale Marelui dicţionar apărute în cursul traducerii duri mi-am purtat paşii. — Avem datoria să" păs-
Teatrul „Notara" „Acoperişului Lumii" şi patru rasă a templului : trei dintre chino-rus, a cărui întocmire a şi studierii diferitelor texte trăm nealterată, dind, pe
: „Sentimente şi defileuri greu de trecut sepa „djangris" psalmodiază rugă început în anii ’40, la iniţiati chineze. Dicţionarul este des - Ce impresie v-au făcut
de Sidonia Drâ- tinat atît activităţii practice, cit e posibil, o şi mai mare ;
ră de Katmandu această mino ciuni, mereu întrerupţi de să va academicianului M.V. Ale- soliştii prezenţi în concurs ? strălucire cintecului româ
ritate etnică, al cărei fief este tenii care aduc ofrande zeilor: xeev. Dicţionarul conţine peste oît şi activităţii ştiinţifice şi - Am ascultat 21 inter
satul Bargaon, ou aproape 500 pezmeţi, „chang", un soi de 16 000 de hieroglife chineze in de invăţămînt in domeniile is nesc, să lăsăm în urma
do locuitori, situat la circa bere uşoară făcută din cere clusiv ideograme simplificate. toriei literaturii şi limbii chi preţi, reprezentind diferite
3 000 m altitudine. Singura sa ale fermentate, sau „rakhi", _tn total, el cuprinde peste neze, menţionează „Azia i A- zone folclorice. Mă bucur noastră o zestre pe care
mare sărbătoare, din tot cursul alcool alb pe bază de orez. '250 000 de cuvinte şi expresii frica Segodnia". poporul a creat-o şi a cui- :
unul an, este Manerindju. Cu Tot satul se strînge în ju că ei înţeleg rolul unui cîn-
acest prilej, locuitorii satului rul orchestrei, care începe să tivat-o, a iubit-o şi a păs
îşi etalează cele mai frumoa cînte; ritmul muzicii se acce Cobre şi alţi şerpi veninoşi tăreţ de muzică populară,
se veşminte şi toate bijuterii trat-o cu sfinţenie.
probabil pentru lerează treptat, .concentrând acela de a fi deopotrivă
eptembric, 1984 : le : impresionante şl splendide întreaga atenţie a" participan Speciile veninoase reprezintă decursul creşterii. Ea dă naş
coliere, făcute din piese de ar
a fl instabilă şi gint şi coral, cercei grei şi, ţilor. Cind muzica este în toi, o minoritate în ansamblul şer tere cu regularitate la mici cercetător, culegător şi pur TIBERIU MINDRESCU,
i uşor. Cerul va pentru tinerele fete, arătoasa işl face apariţia „torupa", tui pilor. La un total de aproxi vipere, lungi de 15—20 cm, ca tător autentic al stării su- corespondent
:lt noros. Vor că „tailco" un gen de tocă împo dansator mascat cu o ţesătu mativ 3 000 de specii, mai pu re vor fl adulte 4—0 ani mai
lare vor avea mai dobită cu pietre preţioase. ră neagră, pe care sînt fixate ţin de o treime au o muşcă tirziu. De notat o particulari-
,-ter de aversă şi mici cochilii. El întruchipează tură otrăvitoare. Cei mai pe tăte : oul de viperă nu vede
mnala descărcări în zorii zilei respective, oa tigrul negru, sau demonul. riculoşi sînt crotalii (sau şerpi niciodată lumina zilei, ecloziu
Izolat, cantităţile meni Kamis (o castă deosebi „Torupa" va conduce locuito cu clopoţei), cobrele, nah-jaks, nea avînd loc chiar în interio
zute vor depăşi tă, ocupînd funcţii subalterne rii satului spre locul unde se şerpii-coralii (Micrurus coralli- rul mamei.
Vîntul va sufla — paznici de turme, fierari vor desfăşura dansurile sărbă rrus) şi diferite tipuri de vi Vipera are însă şi duşmani Picturi etrusce
eu intensificări etc.) bat tobele pentru a che toreşti propriu-zise, care se pere. între acestea din urmă, de temut : ea poate 0 atacată
ă la 40—G0 km/ ma populaţia la sărbătoare. vor prelungi pjnă tirziu, după destul de frecvent se întîlneşte şi ucisă de arici, anumite a-
tmlnind din sec Cind ropotul tobelor se înte apusul soarelui. Toţi dansa nimale rapace, dar şi de De curînd, în apropierea lo lei înaripaţi, sînt reprezentate
un
aspida),
te. Temperaturile ţeşte, îşi fac apariţia rudele torii poartă măşti de lemn, vipera-aspis (sau circa 90 cm, curcani şi... găini. în imperiul calităţii Magliano, din Italia din profil şi sînt pictate în
de
lung
şarpe
vor £1 cuprinse din cătunele vecine ; femeile felurit colorate, şi costume de- culoare maron-roşcată, cu marilor reptile, în care gigan cenţrală, arheologii au desco roşu, galben, albastru. După
13 grade, iar cele se pregătesc . de sărbătoare. feerice. La un moment dat, striaţii negricioase. în anotim ţii (pitonul, anaconda, boa) pot perit pe pereţii unui mormînt părerea specialiştilor, stilull
-ntre 16 şi 22 de Ele Îşi abandonează obişnuitul lor li se alătură băieţandrid ce purile umede şi friguroase, vi măsura peste 10 m, vipera nu etrusc o serie de picturi ad
viat, ceaţă. veşmînt greu din piele, pen vor să se iniţieze în tehnica apare ca un şarpe prea pe mirabile, reprezentind animale „oriental" al picturilor permite
tru a îmbrăca frumoase rochii dansului. perele hibernează. Reptila nă- fantastice. Animalele, îndeosebi datarea lor in sec. VJI i.e.n.
din lină, împletite in culori Ce semnificaţie are Mane- pîrleşte de mai multe ori în riculos...