Page 81 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 81
iN iNTiMPINAREA CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P.C.R.
35 DE UNITÂTI Lupeni şi Asociaţia de gheru şi enumerarea celor
ECONOMICE sere Sîntandrci — deşi nu harnici şi buni gospodari
AU ÎNDEPLINIT au plan la export, au li ar putea continua. (Vasi-
PLANUL vrat partenerilor externi le Grigoraş, corespondent).
PE NOUĂ LUNI produse în valoare de
peste 33 milioane lei. CU PLANUL ANUAL
Colectivele de oameni ai ÎNDEPLINIT
muncii din industria ju PESTE 2,3 MILIOANE
deţului Hunedoara îşi am LEI ECONOMII LA Harnicul colectiv al
plifică eforturile în pro MATERIALELE staţiei C.F.R. Baniţa şi-a
ducţie, obţinînd zi de zi REFRACTARE realizat, în cinstea celui
depăşiri de plan. Ilotă- de-al XIH-lea Congres al
rîţi să întîmpinc cu rea Alături de toţi oamenii partidului, planul pe în
lizări x-emarcabile înaltul muncii din cadrul C.S. tregul an 1984.
forum al comuniştilor ro Hunedoara, colectivul sec Faţă de prevederile a-
mâni, oamenii muncii din nuale de 70 000 tone au
35 unităţi economice ra fost deja expediate 73 000
portează îndeplinirea pla tone, iar la încărcătura
nului pe cele 9 luni ale statică s-au realizat 13.20
anului, estimînd să înche tone/osie, faţă de 13,18
PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI ie cele trei trimestre cu planificat. A fost redus,
o
industrială
producţie
de asemenea, timpul de
suplimentară de 580 mi staţionare încărcare-des-
lioane lei. Cele mai mari cărcarc, în condiţiile rea- I
AL XIH-LEA AL P.C.R. - PROGRAMUL IZBlHZILOR depăşiri de plan în peri Uzării indicatorului de re
oada care a trecut de la
gularitatea circulaţiei şi
începutul anului le înregis N.T.S. în proporţie de
VIITOARE, PERSPECTIVEI LUMINOASE trează I.E., I.R.E., I.F.E.T. sută la sută. Colectivul
şi C'.M, Deva, I.C. şi I.M.
staţiei este liotărît să în
I Orăştie, întreprinderea de cheie anul de producţie
confecţii Vulcan şi altele. cu însemnate depăşiri ele
A DEZVOLTĂRII Şl BUNĂSTĂRII Materializînd neabătut plan.
~k
orientările date de secre ţiei cuptoare industriale LA FONDUL DE STAT
tarul general al parti se înscrie cu realizări deo — PRODUSE PESTE
dului, tovarăşul Nicolac sebite. Au fost recupera PREVEDERI
DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALĂ A ROMÂNIEI Ceauşescu, privind creşte te şi înzidite 1890 tone
rea producţiei de export cărămizi bazice, 1491 tone Locuitorii comunei Bă
IN CINCINALUL 1986-1990 şi îmbunătăţirea calităţii cărămizi de şamotă, s-lui ni ţa, harnici gospodari şi
produselor, colectivele a colectat şi predat 130 to crescători de animale, au
7 întreprinderi din indus ne fier vechi, 10 tone hîr- realizat şi depăşit planul
tria judeţului raportează tie şi mai bine de 1200 kg perioadei la predările de
DESFACERILE DE PRESTĂRILE DE îndeplinirea cu o săptă- uleiuri uzate. Valoarea e- produse agroalimcntare. Ia
conomiilor la materialele
mînă mai devreme a pla
fondul de stat. Astfel,
nului la export. Intre uni refractare depăşeşte 2,3 au fost predate 43.5 tone
MĂRFURI SERVICII PENTR rezultate în domeniu se milioane de lei, succes la carne bovine (faţă de 33
tăţile cu cele mai bune
cave au contribuit în mod
planificat), 3,0 tone car
CU AMĂNUNTUL POPULAŢIE numără : I.M. Hunedoara, deosebit comuniştii Gaş- ne porcine, 090 HI lapte
„Plafar" şi I.C. Orăştie,
Toplicianu,
Simion
(faţă de 620 planificat),
par
întreprinderea de confec Nelega, Silvestru Huţan, 103 hl lapte de oaie (faţă
ţii Vulcan. De remarcat, Avon Stănilă, Violeta Nis- do 130 hl în plan), 7 tone
că alto trei unităti — t or, Grigore Bocănete, lină, 15 mii ouă şi alte
C.S.V. Călan, „Visco/a" loan Gosbie. Liviu Ma- produse.
Afirmarea forţei mobilizatoare a comuniştilor —
garanţie fermă pentru noi şi însemnata succese
în activitatea întregului colectiv
viaţa întregului colectiv se
Delegaţii
în
desemnaţi
1990 adunările generale de dare . manifestă încă unele nea ca. Pentru eă mai avem
cazuri cînd maşinile şi uti
de seamă şi alegeri ale junsuri cai‘e impietează lajele merg în goi, se mai
celor trei organizaţii de asupra rezultatelor obţinu fac curse în alt interes
Consecin}â directa a dez a însemnat sporuri de vîn- Ia sută faţă de anul 1985, bază — secţiile I şi a 11-a te de toţi cei peste 850 decît cel de serviciu, iar în
voltării economice, nivelul zare de 300-350 milioana adică în ritm de 13-15 la auto .şi secţia ateliere cen oameni ai muncii din Au cărcarea unor maşini şi uti
trale de reparaţii auto şi
laje este cu mult sub ca
tobaza I.A.C.R.S. Hunedoa
de trai şi calitatea vieţii lei, această creştere de sută anual. utilaje — s-au întrunit, ra. Concret, este vorba de pacitatea normată. Cota de
vor cunoaşte în cincinalul 9—10 la sută impune spo Creşterile prevăzute pen recent, în conferinţa de neîndeplinirile planului la anvelope poate asigura
următor îmbunătăţiri şi per ruri şi mai mari. tru acest important dome dare. de seamă şi alegeri venituri brute (99,7 la sută buna folosire a întregului
fecţionări. Două dintre com Ceea ce s-a realizat în niu al activităţii sociale re a comuniştilor din Autobaza în .1983 şi 97,5 la sută după parc de autovehicule, dar
numai în cazul în care con
întreprinderii de antrepriză
ponentele principale aie judeţul nostru în actualul prezintă o continuitate în construcţii şi reparaţii si ducătorii auto vor şti să
noţiunii de calitate a vieţii cincinal în privinţa bazei raport cu prevederile ac derurgice Hunedoara. Conferinţe de dare răspundă necesităţii de a
— desfacerea de mărfuri cu materiale a activităţii de tualului cincinal. De altfel, în cuprinsul dării de sea de seama şi alegeri trimite anvelopele uzate
amănuntul şi prestările de desfacere cu amănuntul — Ia capitolul prestări de ser mă prezentate, locul prio în organizaţiile pentru reşapare. Nu sînt
ritar l-a deţinut evidenţie
piese de schimb ? Au tre
Servicii — urmează să mar prin investiţii de circa 70 vicii pentru populaţie, coo rea detaliată a rezultatelor de partid buit să treacă 2—3 ani pînă
cheze în anii 1986—1990 milioane lei anual — va peraţia meşteşugărească în producţie, a propriilor să demonstrăm eă noi sin
creşteri simţitoare. trebui folosit Ia un nivel principalul organizator de neajunsuri pe care comu opt luni din 1984) în acti guri putem . confecţiona
vităţile de transporturi şi
Prin Proiectul de Direc superior. Această bază mo prestări a realizat ritmuri niştii, întregul colectiv de de exploatare a utilajelor,- piese pe care le impor
oameni ai muncii de aici
tam. Pentru ’ înlăturarea
tive ai celui de-a! Xf 11-lea dernă şi echilibrat distri de 17 la sută pe an, ceea le-au înregistrat în cei doi •în construcţii-montaj. tuturor acestor ■ neajunsuri
Congres, pentru desfacerea buită în teritoriu permite o ce garantează că prevede ani şi jumătate care au tre „Am citit şi recitit, fie trebuie, asumată şi o doză
de mărfuri cu amănuntul activitate operativă şi civi rile Directivelor pentru cin cut de la precedenta confe care dintre noi, Proiectul mai mare de dăruire, de
se prevede un spor de 9— lizată pentru a pune Ia dis cinalul următor sînt perfect rinţă de dare de seamă şi de Directive ale Congresu responsabilitate şi de ac
lui al XIH-lea al partidu
ţiune revoluţionară, munci
alegeri. Aceasta nu pen
10 ta sută faţă de anul poziţia oamenilor întreaga realizabile, scop în care va tru că succesele demne de Iui şi am reţinut Că vii r torească !“ ---- iată succint,
1
1985. gamă de bunuri materiale trebui foarte judicios utili consemnat ar fi ocolit cclc torul drum al dezvoltării -Cîtcva din cele arătate în
Faţă de prevederile actua de consum realizate de in zată baza materială deja trei secţii, ci pentru că patriei este mereu ascen conferinţă de Constantin
lului cincinal, cînd pe pri dustrie şi agricultură. existentă, diversificată ga minusurile semnalate sînt dent. Angajîndu-ne să-l Diacon eseu, şeful secţiei
tot atîtea reflectări ale fap parcurgem cu fermitate, tre „atelierele centrale de re-
mii trei ani s-au obţinut Cea de a doua compo ma prestărilor, îmbunătăţi tului că în afirmarea de buie să reflectăm cu serio
ritmuri medii de desfacere nentă — prestările de ser tă cuprinderea teritorială plină a rolului de înaltă zitate la modul în care, MIRCEA DIACONU
de 7,5-8 Ia sută ceea ce vicii — va spori cu 68-76 cu unităţi prestatoare. responsabilitate pe care îl chiar. în rîndurile noastre,
au comuniştii în munca şi unii mai privesc încă mun (Continuare în pag. a 2-a)
însemnate depăşiri Ritmuri tot mai înalte la stringerea recoltei şi la insămintări!
ia producţia de cărbune r
Desfăşurarea lucrărilor tare. Elevii do la Liceul in mecanice şi manuale sînt cliţii, puriînd accentul pe
agricole de toamnă cunoaş dustrial Călan şi Liceul a- repartizate în continuare respectarea . normelor sta
La începutul celei de-a po.ş, Dumitru Panţuru, groindustrial Haţeg îşi a- la stringerea recoltei de bilite prin tehnologie. Pînă
IlI-a decade de muncă din Ştefan Codreanu, Vasile te ritmuri tot mai înalte şi duc o importantă contribu cartofi, lucrare realizată acuin, fermele I.A.S. Haţeg
această lună, destoinicii Dumitru, loan Erdos, Va în unităţile agricole de stat. ţie la realizarea acţiunii a- pînă acum pe aproape 60 au însămînţat 70 de hee-
mineri* din brigada con sile Herineanu. Un bun exemplu de urmat mintite. Deoarece după cul la sută din suprafaţă Ja tare cu orz, tractoriştii Sîn-
dusă de cunoscutul miner în această privinţă îl ofe mihai Daminescu, Ion I-Io-
Ştefan Alba, de la I.M. Crcscînd cu 300 kilogra ră ferma de stat din Orăş bean, Viorcl Cic, Ton Leu
Pctrila, au raportat înde me de cărbune producti tie unde, cu sprijinul acor CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ că, Ion Mazăre, Ştefan Jia-
plinirea planului pe 9 luni, vitatea muncii pe fiecare dat de elevii liceului meca nu, Ton I-Iădărean şi alţii,
la producţia de cărbune post, minerii de la secto nic din localitate, s-a strîns, tura porumbului urmează I.A.S. Mintia, pe 45 la sută remareîndu-se pentru răs
plusul fiind de 20 100 to rul II al minei Lonea au pînă acum, recolta de po să fie însămînţate impor la I.A.S. Haţeg şi 33 la sută punderea ce o dovedesc în
ne cărbune. Autorii succe îndeplinit planul pe 9 rumb de pe 50 de hectare tante suprafeţe cu grîu, la I.A.S. Simeria. vederea urgentării semăna
sului, închinat Congresu luni cu 10 zile mai de din cole 85 planificate. La este necesar ca în toate fer Preoeupîndu-se de pregă tului.
lui al XlII-lea al partidu vreme. Cu cele mai bune recoltatul porumbului se mele să fie întreprinse mă tirea unor baze temeinice Gu realizările înregistra^
lui — întreaga brigadă, în realizări se înscriu bri lucrează intens şi în lanu suri în scopul eliberării viitoarei recolte de cereale
frunte cu minerii Nicolae găzile condusb de Andrei rile fermelor de stat Călan grabnice cu prioritate a te păioase, mecanizatorii şi te ieri la semănat, meca
nizatorul Gheorghe Hanţie
Barbu, Vaslle îonescu, Antal şi Dumitru Paras- şi Bretea Streiului, acestea renurilor destinate însămîn- cadrele tehnice din ferme
Wilhelm Luczli, loan Si- cliiv. avînd strînsă producţia de ţărilor de toamnă. le de stat asigură însămîn- (Continuare în pag. a 2-a)
pe 40 şi, respectiv, 15 hec O bună parte din forţele ţarea orzului în bune con-
