Page 85 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 85
La îndeplinirea sarcinilor de producţie să
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ
fie mobilizat întregul colectiv de mineri
f&i Vulcan, la finele primului cretarul comitetului de cel do la 360 s-a reuşit des
La Întreprinderea minieră
tovarăşul Arpad Crişan, se
lui de la orizontul 480 la
s V o a l is m u ; cii raporta cu mîndrie ob partid al minei. Din cele congestionarea transportu
trimestru al acestui an, co
lui de la „480“, eliberarea ,
şapte sectoare de produc
lectivul de oameni ai mun
ţie, trei se află sub plan.
puţului principal şi a pu
Este vorba de sectoarele
ţinerea peste plan a 16 730
ţului orb nr. 4 de trans
II — eu 95,7 la sută plan
port al cărbunelui pe ver
tone cărbune, succes care
situa mina între fruntaşele
sută şi IV — cu 83,1 la
date tehnice ? Că a crescut
întrecerii
din
socialiste
ritmul de muncă şi, bine
Valea Jiului. La mijlocul realizat, III — cu 91,3 la ticală. Ce înseamnă aceste
sută (? !)“.
ORGAN AL COMITETULUI JUOETEAN HUNEDOARA AL P.C lunii septembrie situaţia Urmărind diagrama rea înţeles, sarcina de produc
ţie. Sînt „amănunte", de
ma apare însă total schimbată. lizărilor din această lună .care nu toţi şefii de bri
am reţinut faptul că şi ce
Din aprilie şi pînă „la zi",
doar în luna mai s-a înre lelalte patru sectoare de gadă şi schimburi ţin sea
gistrat semnul plus în drep producţie urmează aceeaşi ma. Şi, astfel, exemplul
tul realizării sarcinilor de
Anul XXXVI, nr. 8 358 MIERCURI, 26 SEPTEMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani
producţie. Aşa se face că
la.31 august, restanţa atin
sese cifra de 13197 tone
PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI cărbune, iar de la începu
tul lui septembrie a cres
cut cu alte 9 500 tone. curbă descendentă. Un sin bun pe care îl oferă Au-
In această perioadă —
AL Xili-LEA ĂL P.C.R. - PROGRAMUL IZBÎHZILOR 1 ianuarie — 15 septembrie gur exemplu : în ziua de gustin Cucută, sau Gheor-
ghe Idita, sau Aurel Beleţ,
12 septembrie a.c., nici
a.c. — la producţia fi unul dintre cele şapte sec nu este urmat. Aeeasta-i
zică netă se înregistrează toare de producţie nu şi-a cauza principală, aici tre
VIITOARE, PERSPECTIVEI LUMINOASE un plus de peste 3 000 to realizat planul, minusul în buie să acţionăm noi — la
modul în care muncim".
registrat fiind ce 920 tone!
ne, la cheltuielile materia
le la 1 000 lei producţie Au apărut probleme deo Demne de atenţie ni s-au
A DEZVOLTĂRII 81 BUNĂSTĂRII marfă s-au obţinut 35 lei sebite, cauze de natură o- părut şi spusele şefului de
impietează
care
biectivă
economii. Tot ca succese
brigadă Augustin Cucută i
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ t_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ mai pot fi amintite cele mai mult ca pînă acum asu „Sectorul nostru (IV-n.n.) a
4,5 milioane lei beneficii, pra îndeplinirii sarcinilor fost un sector fruntaş.
Factorii intensivi ai creşterii economice economiile la consumul spe de plan ? Răspunsurile la Acum, cu cele mai mult
cific de lemn de mină şi
de 14 500 tone sub plan am
aceste întrebări le-am a-
j împletitură — 2,4 'mc şi flat de la tehnicianul Ion ajuns în coada listei. Să
respectiv 200 kg la 1 000 Miholcea, şeful sectorului căutăm vina în abatajele
în viitoarea etapă istorică tone producţie, calitatea IV : cameră faţă do cele fron
bună a cărbunelui extras „Dacă e să spunem pe tale ? Sau în defecţiunile
(reducerea cu aproape două nume, vina nu este decît a electromecanice de la trans
Proiectul de Directive ale tuturor ramurilor de activita ducţiei în vederea utilizării puncte a conţinutului de noastră. Pînă aproape de portoare ? Nu cred c*
Congresului a1 Xlll-lea al te, pe ridicarea calităţii cu maximum de randament cenuşă şi cu 0,2 puncte a sfîrşitul lunii august, trans acolo se află răspunsul cel
partidului — cuprinzînd gîn- producţiei şi creşterea efi a capacităţilor, economisirea umidităţii faţă de limitele portul subteran al produc mai drept. De cînd lucrez,
direa vie, prospectivă a tova cienţei economice. Nu avem strictă şi valorificarea supe admise). Şi totuşi... ţiei de cărbune se făcea şi sînt ani buni de-atuncf,
răşului Nicolae Ceauşescu de gînd să încetinim mai rioară a materiilor prime, „ ...Aceste succese sînt discontinuu, cu locomotive cei de la care am învăţat
cu privire la dezvoltarea mult viteza de înaintare sau combustibililor şi energiei, umbrite de nerealizarea de mină şi vagonete. Acum, meserie m-au deprins şi cu
patriei în viitorul cincinal şi să ne punem la adâposl recuperarea şi refolosirea re planului la producţia fizică prin punerea în funcţiune respectul faţă de muncă,
în perspectivă, pînâ la finele pînă trece furtuna". surselor rezultate din proce brută, la cărbunele pe care a fluxului de transport pe
acestui mileniu — reprezin Aşadar, în cincinalul 1986— sele de producţie, reducerea noi, cei de la mina Vul benzi de la orizontul 360 M. DIACONU
tă un adevărat mănunchi de costurilor de producţie, cu can, ne-am angajat să-l şi prin schimbarea punc
idei şi opjîuni revoluţionare deosebire a cheltuielilor ma dăm patriei ■— ne spunea tului de încărcare a schipu- (Continuare în pag. a 3-a)
asupra drumului pe care tre teriale, creşterea substanţială
buie să-l parcurgem pentru a eficienţei economice în
a trece la realizarea fazei toate ramurile şi sectoarele
superioare a societăţii so de activitate.
cialiste, la construcţia comu în analiza factorilor inten
nismului în România. sivi ai creşterii economice
Intre orientările şi sarcinile trebuie avut în vedere toc
principale ce trebuie înfăp mai ceea ce permite folosi
tuite pentru atingerea aces rea lor cu precădere, adică
tui măreţ obiectiv, Proiectul potenţialul economic, tehni-.
de Directive aşează pe prim co-ştiinţific şi de cadre de
Ioc realizarea unei creşteri care dispune în prezent ţara
economice intensive. Nu este noastră ca rezultat al dez
întîmplător. O caracteristică voltării multilaterale a for
esenţială a ultimilor 19 ani ţelor de producţie-în proce
din istoria ţării o constituie 1990 economia naţională se sul • construcţiei socialiste.
tocmai dinamica accelerată va caracteriza atît printr-o Un prim factor îl repre
a economiei naţionale - dinamică vie, accelerată cît zintă cota optimă din venitul
idee vitală '.pentru poporul şi prin acţionarea unor fac naţional alocată pentru acu
nostru, promovată cu con tori ai creşterii, calitativi mulare. Corespunzător o-
secvenţă de secretarul gene noi, predominînd factorii de biectivelor şi sarcinilor noii
ral al partidului — creşterea creştere intensivă. Realizarea etape de dezvoltare a socie
eficienţei economice, înainta tăţii -noastre această parte se
rea:. fără preget către ţelurile unei creşteri economice in va ridica la 30 la sută, iar
propuse, ia Conferinţa Na tensive se bazează pe mo 70 la sută va fi pentru fon
ţională a partidului, referin- dernizarea în continuare a dul’ de consum.
du-se la viitor, în contextul structurilor de producţie, ri Alt factor decisiv al creş
situaţiei economice mondiale, dicarea permanentă a nive terii economice intensive îi Uzina <le preparare a minereurilor polimetalire Coranda— Hondol. Urmărirea densităţii
t o v a r ă ş u l Nicolae lului tehnic şi calitativ al constituie sporirea eficienţei reactivilor, care influenţează procesul de Hotare, conduce la stabilirea reţetei optime de
Ceauşescu arăta : „Vom produselor, sporirea produc fondului de acumulare. Pen- consum, lucru pe care maistrul preparator loan Danciu şi operatoarele preparare Elisabeta
pune în continuare accentul tivităţii muncii, accentuarea Varea si Maria Juri ii realizează de fiecare dată cu maximă conştiinciozitate. Foto NICOLAE GHEORGHIU
pe dezvoltarea intensivă a specializării şi integrării pro (Continuare in pag. a 3 a)
Se lucrează cu răspundere, dar ritmul trebuie sporit!
La Cooperativa- agricolă finalizarea lucrării ; se în spus că este. . în tarlaua cu soţii Maria şi Ilic Lu- coltatul — zice Maria Lu- ţiindu-se mecanizatorii lo-
de producţie din Şoimuş registrează o prezenţă nu unde se recoltează car gojan. Bărbatul scotea c-u gojan — şi oamenii din sif Răbulea, Vasile Ifrim,
trebuie recoltate în perioa meroasă la strîngerea recol tofii (!). Am notat numele sapa sfecla din pămînt, iar sat n-au venit cu toţii. De Martin Andax, loan Rat,
da imediat Următoare car tei ; se realizează lucrări mîine, poate... Ionel Bugă şi alţii.
tofii de pe 30 de ha, sfecla de calitate. — Cine participă astăzi — Cîte hectare s-au se
de zahăr de pe 35 de ha, într-o tarla cultivată cu C.A.P. Ş O I M U Ş la strînsul sfeclei ? mănat cu cereale păioase ?
fasolea de pe opt ha şi cartofi am întîlnit la re — Dragomir Lehaci, loan — încă nici unul.
porumbul de pe 200 ha. coltat un mare număr de Moga, Remus Moga, Nicolae — în unităţile din veci
Tot în această toamnă tre cooperatori din brigada con cîtorva cooperatori ce au femeia o curăţa de frunze Lugojan. Maxim Dubaru nătate însămînţarea orzu
buie să fie însămînţate cu dusă de Elena Potinteu. strîns recolta de pe supra şi o depozita în grămezi. a venit cu familia — ne lui se desfăşoară din plin...
orz 65 de ha, iar cu grîu Mecanizatorul loan Pan- feţele repartizate: Iosif — Cu sapa merge greu răspunde I. Lugojan. Ar — La noi pămîntul a
304 ha. Iată, deci, un vo tea, ce lucra la scoaterea Moga, Augustin Honţ, Iosif şi încet — zice cooperato trebui să vină mai mulţi fost tare, înainte do ploile
lum mare de muncă pen căzute în ultimele zile.
tru cooperatori şi mecani Imediat ce vom putea intra
zatori, a cărui realizare im ţ .4 tn cîmp vom trece la se
pune buna organizare a KftggS AGRICOLA ©E TOAMNA mănat eu toate forţele.
activităţii pe ogoare, mo Am consemnat ceea ce
bilizarea tuturor forţelor am constatat la faţa locu
umane şi mecanice pentru tuberculilor, avea necazuri Boxa, Traian Mihăieş, Pe rul. la lucru, e drept, că vre lui, iar comentariile ar fi
c:sţ. lucrările din această din cauză că pămîntul era tru Muer, Cornel Moga, — N-au fost aduse uti mea e înaintată şi, uitaţi-vă, de prisos. O concluzie se
toamnă să se execute la moale la suprafaţă?, iar Eleonora Butaş ş.a. Doar laje pentru dislocat ? vremea arată iarăşi a impune însă : La C.A.P.
timp şi de calitate, aşa pe unele porţiuni vrejurile suprafaţa repartizată coo — Este unul în partea ploaie. Şoimuş campania de toam
cum a cerut tovarăşul şi buruienile nu s-au tăiat peratorului Andronic Igna cealaltă a tarlalei, dar Discuţia cu Aurel Do- nă trebuie să-şi sporească
Nicolae Ceauşescu, secreta cum trebuie înainte de a n-a fost încă începută. nu face faţă. (Facem o bîrtă, şeful secţiei S.M.A. ritmul. în acest sens se
rul general al partidului, începe recoltarea şi maşina Intr-o altă tarla, culti paranteză pentru a preci am axat-o pe tema însă- cere o mai bună coordo
la Consfătuirea de lucru se înfunda des. Dar, cu vată cu sfeclă de zahăr, za că secţia S.M.A. Şoimuş mînţărilor de toamnă. nare a lucrărilor, mobili
de la C. C. al P.C.R. din sprijinul cîtorva coopera întîlnim la lucru brigada dispune de două utilaje do — Pînă acum am semă zarea tuturor locuitorilor
30 august — 1 septembrie nat cele 35 de ha destinate comunei, la muncă, o impli
a.c. tori, o desfunda operativ din satul Boholt, coordo dislocat. De ce n-au intrat furajelor cultivate, lucrare care mai puternică a tu
Făcînd o scurtă retro şi continua lucrul. între nată de Dorica Luca. Pe In lucru amîndouă ?). executată de Iloria Cutea- turor factorilor în efectua
spectivă, precizăm că briga băm de brigadieră şi ni se brigadieră n-o găsim în — Sînt cam puţini coo nu — ne-a spus interlocu rea lucrărilor de pe o-
da din Bălata a încheiat spune că a plecat spre. se fruntea formaţiei şi nu peratori la lucru în această torul. Am pregătit 135 ha goare.
recoltarea cartofilor, iar cea diul cooperativei. N-am gă putem afla nici în ce parte tarla... pentru a fi însămînţate eu
din Şoimuş se apropie de sit-o la sediu, aici ni s-a s-a dus. Intrăm în vorbă — Astăzi am început re or.z şi grîu — aici eviden- TRAIAN BONDOR
