Page 87 - Drumul_socialismului_1984_09

RCURI, 26 SEPTEMBRIE 1984 Pag. 3

Factorii intensivi ai creşterii în concursul Să fie mobilizat
grupelor sanitare
INE economice în viitoarea etapă istorică întregul colectiv de mineri
Un meritat (Urmare din pag. 1) şi vor creşte în continuare.
UI (Urmare din pag. 1) zut pentru prima dată creş­ tarea tehnologică şi introdu­ Pentru recuperarea restan­
to nia- terea mai. rapidă a venitu­ cerea progresului tehnic (ale loc I pe ţară
:o!or) lui naţional decît a produsu­ cărei direcţii de acţiune sînt faţă de calitatea de miner. ţelor şi realizarea prevede­
mânia Tot aşa cum noi, cei care rilor de plan, pentru reve­
clinica Jre a atinge acest obiectiv lui social. Este o confirma­ prevăzute distinct şi pe larg La faza republicană a îi învăţăm pe alţii meserie, nirea colectivului muncito­
i. Spor- Cste necesar, în primul rînd, re a potenţialului economie în Proiectul de Directive) şi concursului grupelor sani­
- Uni- ca ritmul venitului naţional atins de România. Se ştie trebuie să-i facem să în­ resc de aici în rîndul co­
va să devanseze ritmul investiţii­ participarea activă şi efi­ tare de Cruce roşie, în ţeleagă faptul că fără dra­ lectivelor fruntaşe din Va­
ial co- că venitul naţional creşte nu cientă a ţârii ia diviziunea confruntarea cu cele 40 de goste şi pasiune faţă de lea Jiului şi întâmpinarea
lor (fapt prevăzut în Proiec­ numai ca rezultat ah sporirii
ceono- tul ae Directive : 7,6—8,3 ul­ cantităţii de muncă şi al pro­ mondială a muncii şi la coo­ judeţe şi municipiul Bu­ muncă nu vor ajunge nici­ cu rezultate dintre cele
mul venitului naţional şi 1,8— perarea economică interna­ cureşti, grupa sanitară de odată miner! buni, oameni mai bune, a Congresului al
1 parti- ductivităţii muncii, ci şi prin Ia Trustul de antrepriză de nădejde !“. XlII-îea al partidului sînt
rura al 2,5 cel al investiţiilor). Creş­ reducerea cheltuielilor mate­ ţională ' (de exemplu, volu­ La întreprinderea minie­ necesare eforturi suplimen­
latcre : terea eficienţei economice a mul comerţului exterior va generală pentru construc-
stivelor riale. Micşorîndu-se ponde­ lii-montaj Deva — Hune­ ră Vulcan, ca urmare a in­ tare, mai cu seamă din
UlI-Ica acumulărilor se înfăptuieşte rea cheltuielilor materiale în spori cu circa 41-45 la sută troducerii transportului partea comuniştilor ce acti­
prin: accentuarea specializării faţă de perioada 1981-1985, doara a obţinut, zilele subteran al producţiei de vează în sectoarele de pro­
Ciclul : şi integrării producţiei în ve­ produsul social, sporeşte în trecute, un binemeritat
„O mod corespunzător volumul iar exportul va înregistra o loc întîi pe ţară ! cărbune pe benzi, In flux ducţie, în posturi cheie,
“ cu derea utilizării cu maximum dinamică mai accentuată, de continuu (deocamdată doar pentru mobilizarea plenară
Pat de randament a capacităţi­ şi ponderea venitului naţio­ 52—56 la sută). Performanţa aceasta în proporţie de 40 la sută),
Lya.ii, nal. Aşadar, materializarea este urmarea unei temei­ a tuturor oamenilor muncii
Regia lor, valorificarea eficientă a acestui factor are loc prin Din cele arătate rezultă nice şi asidue pregătiri a sarcinile de plan au crescut la realizarea planului.
investiţiilor şi îmbunătăţirea că în perioada cincinalului
ial co­ structurii interne a acumulă­ creşterea substanţială a pro­ viitor factorii intensivi . ai tuturor componentelor
ductivităţii
(va
muncii
sociale
rilor în direcţia sporirii fon­ creşterii economice capătă o grupei, sub supravegherea CONCURS PE TEME DE PROTECŢIA MUNCII
durilor alocate creşterii po­ asigura circa 85 la sută din importanţă hotărîroare pen­ atentă a medicului Iancu
tenţialului productiv al eco­ sporul venitului naţional pe tru accelerarea dezvoltării Morariu şi a asistentei La Preparaţia cărbunelui şi Marian Ştefănică — lă­
nomiei. cincinal) şi prin reducerea- echilibrate a economiei ro­ Eufrosina Căciulă, precum Lupeni s-a consumat zile­ cătuş. Câştigătorilor le-au
în
premii
atribuite
fost
le trecute faza finală a
Creşterea mai rapidă a chelluielilor materiale în mâneşti în vederea creşterii şi a comandantei de gru­ concursului pe teme de pro­ bani şi obiecte.
venitului naţional în compa­ produsul social (care vor forţei materiale a ţării şi pă Itozalia Costa. tecţia muncii. La etapele Câştigători au fost, însă,
raţie cu ritmul de sporire a scade la circa 53 la sută în
da (no­ 1990). ridicării bunăstării întregului anterioare — pe secţii, ate­ ;lşa cum aprecia inginera
ii 6,30 produsului social reprezintă popor, a întăririi indepen­ liere, schimburi — au par­ Doina Făran, responsabila
jricul- un alt important factor in­ Intre factorii creşterii e- denţei şi suveranităţii naţio­
il; 7,30 conomice intensive se mai Formaţia civilă ticipat 867 de oameni ai cu protecţia muncii pe uzi­
arăşu- tensiv. Din Proiectul de Di­ nale. Punerea în valoare a rinincii. La faza pe unitate, nă, toţi cei 867 de partici­
, Con- rective rezultă că produsul află : valorificarea deplină şi acestor factori de către or­ primele trei locuri au fost
- ţap­ eficientă a potenţialului u- de pompieri din ocupate, în ordine, de că­ panţi la concursurile din
ii 8,00 social va avea un ritm me­ ganele şi organizaţiile de
Guric- diu anual de 5,0-5,7 iar man (în 1990 populaţia to­ partid, de către unităţile e- tre : Eva Lovin — spălător, acest an. (Gheorghe Bozu,
luletin tală a ţării va ajunge la 24 conomice şi de fiecare om Haţeg — locul li Viorica Stîngă — flotator corespondent).
mdcm venitul naţional de 7,6-8,3.
tulctin Aceasta reprezintă una din milioane locuitori, din care al muncii va contribui la di­
eti tle 11,5 milioane persoane o namizarea economiei şi tre­ pe ţară
• tv .cele mai marcante cuceriri
pe linia eficienţei economice, va reprezenta populaţia ocu­ cerea într-o perioadă scurtă DE LA INSPECTORATUL ŞCOLAR
ladio- a Epocii Ceauşescu. in cin­ pată în economia naţională], la construcţia comunismului Duminică la Haţeg a a-
cgc şi cinalul 1971-1975 s-a prevă­ cercetarea ştiinţifică, dezvol­ în patria noastră. AL JUDEŢULUI HUNEDOARA
5 Pu­ vut loc festivitatea decer­
ţin de nării distincţiilor pentru lo­ Inspectoratul şcolar al judeţului Hunedoara infor­
lolului
româ- cul II pe ţară, obţinut în mează absolvenţii treptei I de liceu că în perioada
la 3 ; acest an de Formaţia civi­ 3-—5 octombrie 1984 se organizează un al doilea con­
iţilor ; curs pentru ocuparea locurilor rămase libere în şco­
; 16,05 lă de pompieri a oraşului
16,25 Haţeg în întrecerea patrio­ lile profesionale de pe lingă liceele :
mice ; Liceul industrial "nr. 1 Deva, cu şcolarizare la Teliuc.
u mi- tică pentru prevenirea şi
00 Ra- stingerea incendiilor. Dis­ — mine, petrol, geologie 36 locuri
nltura Liceul industrial nr. 3 Hunedoara
t 22,00 tincţiile au fost înmînate zidar şamotor 34 locuri
Bezul- de tovarăşul N ieolae Stăn-
xpres; Liceul industrial nr. 3 Deva
retci ; culescu, preşedintele Comi­ — materiale de construcţii 23 locuri
uzical. siei tehnice judeţene de . Liceul industrial Petroşani
prevenire şi stingere a in­ — mine, petrol, geologie 36, locuri
cendiilor şi Lt. col. Pavel • — construcţii 40 locuri
Gal, comandantul' Grupului Liceul industrial nr. l Lupeni
judeţean de pompieri Hu­ — mine, petrol, geologie 36 locuri
seriile Liceul industrial nr. 2 Lupeni
iuma- nedoara—Deva. — chimie industrială 36 locuri
1 (Ar- în numele membrilor For­ Liceul industrial Vulcan
mpuş-
Stoare maţiei civile de pompieri a — mine, petrol, geologie 36 locuri
sateri- oraşului Haţeg, tov. Ştefan Liceul industrial Barza
n, sa- — mine, petrol, geologie 36 locuri
; (Fia • Santo s-a angajat să ac­ — mecanică
,'vamâ ţioneze în continuare pen­ 4 locuri
£1 Sco- Liceul industrial Călan
( tru ridicarea capacităţii de — metalurgie 24 locuri
rea) , — construcţii 24 locuri
i ! (7 luptă a formaţiei, pentru
Can- educarea populaţiei în Liceul, agroindustrial Geoagiu
îral) ; U _ I — industrial agricol 5 locuri
irului Fotoclubul „Museion I.A.C.R.S. Hunedoara. Iu scopul aplicării celor mai Liceul agroindustrial Ilia
Fără imagine : inginerul Aurel
crul); Hadadea, împreună cu eficiente măsuri de preve­ — industrial agricol 55 locuri
rticu- cronicar al J maiştrii Iacob Ogneanu şi nire a incendiilor, de a a- Liceul industrial „Aurel Vlaicu Orăştie
ANI- Petru Stolmaycr, care se — mecanică 36 locuri
ă ca p remarcă prin numărul ino­ păra viaţa şi bunurile ma­
ANI : vaţiilor şi raţionalizărilor înscrierea candidaţilor se face la secretariatele li­
HAU : contemporaneităţii j aplicate în producţie. teriale ale cetăţenilor, avu­
(Stea- tul obştesc al unităţilor so­ ceelor respective, pînă la 2 octombrie 1984, ora 13,00.
RZA : Lămuriri suplimentare se primesc la unităţile şco­
(Mi­ Cu semnificaţii generoase miu special al juriului la l cialiste din teritoriu. (Ioan lare care organizează concurs.
la sa- şi o deosebită forţă de su- ,,Festivalul de fotografie i Stănilă, corespondent).
'alen-
1GIU- gestie şi-a întimpinat vizi- contra lumină“ de la Timi- i
rioasă tatorii, in această vară ani- şoara. Inginerul Piroş Zoi- ^
.TEG: versară, expoziţia de foto- tan, deosebit de activ, deţi- l
(Da-
r ca- grafii artistice „Omul con- nător la rindul său a nume- ) Aspectul magazinului ţine de buna servire
3oi — temporan şi preocupările roase premii, pensionarii Va- )
eultu- sale“ a lotoclubului „Mu- sile Moşanu, loan Bîlu - de 1
prono seion" din Orăştie, Peste o impresionantă tinereţe in }
: Un şi respectul ce-1 datorăm cumpărătorului
Lumi- 130 de lucrări de format arta fotografică, Alexandru 1
mare, expuse in condiţii Cazan, praf. Cornel Oană, ţ Magazinul „Tehnodava“ lciaşi întreprinderi, situat
excelente, răspund im­ medicul loan Bildea, scuip- i este situat în imediata a- trale — ne spune vînză- pe bulevardul Dr. Petru — Da, aşa este — recu­
presionant temei, existenţa torul Nicolae Adam, fiecare I toarea Ana Manea. noaşte lucrătoarea gestio­
istorică a oamenilor şi lo­ membru al fotoclubului e c \ propiere a depozitului în­ Această străduinţă se Groza, ne întîmpină o to- nară Silvia Ungur. Nu a-
1
e L
curilor din această nease­ un artist în surprinderea pe treprinderii comerciale, cu poate - remarca în ţinuta netă stradală cu o mulţime vem spaţiu de depozitare,
jentru muită zonă a ţârii. Este peliculă a unor imagini ridicata pentru produse vestimentară şi atitudinea de mărunţişuri prezentate iar planul este foarte mare.
1981 : pregnant în această fres­ simbol. Vestigii dacice în chimice şi materiale de lucrătoarelor comerciale spre vînzare, dar fără a fi Mai sînt nemulţumiri.
: mai că sentimentul participa­ Munţii Orăştiei, aspecte et- . construcţii Deva, ale cărui Suzana Abuşan, Nela Du- însoţite de eticheta cu Considerăm că lipsa de
i pre- mărfuri le desface. Am­ mitrache, Doina Olaru sau preţul articolului respectiv, solicitudine a lucrătoarelor
b for- tiv al autorilor imagini­ nografice şi citadine, monu- i plasarea lui într-un loc care Luiza Gulea — care ser- în magazin mărfurile sînt ea şi neexpunerea în refturî
t avea lor, dorinţa lor de a trans­ mente istorice şi de arbi- 1
inso- mite momentele trăite. De tectură, noul urbanism, corn- ^ nu se poate afirma că este a tuturor articolelor ce se
ctrice. un bun vad comercial nu află în magazie nu poate
i apă aceea imaginile vorbesc, poziţii sugestive („Geneză", i împiedică colectivul de lu­ Raid prin unităţi comercicle ale I.C.R.M. fi scuzată de spaţiul mie
1/mp. sintetizînd avîntul construc­ „Evoluţie") se întîlnesc cu ]
rat cu tiv, imperativele vremii. portretul expresiv al omului ţ crătoare comerciale ale a- al unităţii, de aspectul
ină la cestei unităţi să fie recep­ inestetic general al acestui
ut din Zece oameni, de profesii surprins in atitudine, redat l tive faţă de solicitanţi, să vesc clienţii în mod nepre­ îngrămădite, iar clienţii se magazin. Este cazul ca or­
n vest diferite, s-au reunit în foto­ cu întreaga-i frumuseţe in- ) practice un comerţ corect ferenţial, întreţin un dia­ mişcă cu greutate prin faţa ganele care răspund de
râturi» clubul ,,Museion". Trei din­ terioară. 1
prinse tre ei formează lamiiia Pe- In fotografii alb-negru, l şi civilizat. Ne-am con­ log sobru şi cuviincios cu etajerelor pe care sînt eta­ buna desfăşurare a activită­
ir cele vins de acest aspect, la solicitanţii de mărfuri. late o mare diversitate de ţii comerciale în unirăţi să
grade. taru - Petre, Elisabeta şi sau color, în diapozitive, i faţă locului. în rafturile Se poartă aici şi... ecu­ articole de menaj, chimice, se implice mai mult pe de
Valentin -, toţi trei laureaţi membrii fotoclubului „Mu- 1
insta- ai precedentei ediţii a Fes­ seion" (condus de Petre Pe- l raioanelor electrice, menaj, soanele care afişează nu electrice, cosmetice. Cu o parte în găsirea unui spa­
cădea cosmetice, jucării sînt ex­ numai numele ci şi e mică toate că aici sînt şi vîn­ ţiu corespunzător expune­
ca rac­ tivalului naţional „Cintarea taru - de la Cooperativa 1 puse cu promptitudine, de poză a lucrătoarei respec­ zătoare cu multă experien­ rii bogatului sortiment de
le mai Românieiîntrecere la care meşteşugărească „ V i a ţ ă 5
isoare. reportajul şi eseul fotogra­ nouă" din Orăştie) au cîş- \ către vînzătoare, mărfurile tive. Facem această re­ ţă, clientul care calcă mai mărfuri care se încearcă
ictrice. care se descarcă direct din marcă deoarece sînt încă rar pragul „casei" nu să fie desfăcut prin aceas­
căzute fic, diapozitivul creat aici, tigat capacitatea de a crea l maşinile care aprovizionea­ numeroşi vînzători şi ges­ este luat în seamă, iar în tă unitate, dar şi în a
işi 25 la Orăştie, au cucerit întiie- frumuseţi, fiecare imagine / pretinde lucrătoarelor de
fia în tate prin mesaj şi realizare surprinsă şi redată apoi J ză depozitul. tionari, alţi lucrători din magazia de mînă, se află
lificări — Ne străduim să nu domeniul serviciilor, care şi unele mărfuri care nu aici receptivitate şi respect
km/h artistică. Şi tot arta foto­ publicului fiind un simbol ^ avem reclamaţii din partea consideră prinderea ecuso­ au fost expuse. Se confir­ faţă de fiecare cetăţean
mi din grafică a familiei Petaru al neuitării care devine i nului de reverul halatului care cumpără sau doar se
Heteo- s-a clasat pe primele două istorie. J cumpărătorilor, să le ofe­ mă, deci, o parte din nea­
Iuliu rim pe cît posibil orice ar­ un amănunt nesemnificativ. junsurile semnalate de o informează.
locuri, obţinînd şi un pre- LUCIA LICIU \
ticol solicitat, pe care nu La intrarea în magazi­ scrisoare expediată pe a»
l-a găsit în unităţile cen­ nul de prezentare al ace- dresa redacţiei. ESTERA ŞINA