Page 90 - Drumul_socialismului_1984_09

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 359 •
Paq. 2

In întîmpinorea Congresului al Xlll-lea al P.C.R.

PROLETARI QtNlOftTE ŢĂRILE. UNlŢt-VÂ I
15.00 Telex
15,05 Omul şi
„ R lli . . 15.20 Studioul
16.20 Desene a
S'OffflLISMULI 20.20 Ţara Intri
20,^ Telejurna
'lor)
nă Congr
lea al P;
munist R
O cerinţă majoră a calităţii şi productivităţii — Singura investiţie — 20,35 Versuri şi
triotice
şi
re
20,50 Memoria
înnoirea şi modernizarea producţiei spiritul gospodăresc 21,10 Film seri:
lor
noret : ,
virstă“.
Stabilind precis şi riguros zenf 30,3 la sută din vo­ coordonată de ing. Mircea sculărie s-au înnoit, reproiec- Am consemnat nu de în orice zi, la orice oră, (color)
sarcinile şi direcţiile de dez­ lumul total al producţiei I.M. Lugojan. „Aş menţiona faptul tat şi modernizat o serie de mult, într-o pagină a zia­ cineva sapă un rond sau o 22.00 Revista li<
voltare economico-socială a Orăştie se realizează pe a- că, prin realizarea acestei scule cu caracteristici speci­ rului, dezvoltarea în cei alee, văru ieste o bordură, Tv.
Telejurnal
ţării în cincinalul 1986-1990 ceastă bază, faţă de 21,9 stafii, ajutăm statul să nu le fice producţiei complexe şi 15 ani de existenţă, a în­ vopseşte un panou, mon­ 22.20 lor).
şi orientările de perspectivă la sută în 1983 şi de 19,7 mai importe, să economi­ diverse a întreprinderii noas­ treprinderii de materiale de tează o lozincă, mătură in­
pînă în anul 2000, Proiectul la sută în 1982. între nou­ sească valută, arăta subin- tre, care dau randamente construcţii Deva, realizările tr-un atelier, rînduieşte
de Directive ale Congresului tăţile din ultima vreme se ginerul Nicolae Stoica, de superioare, uşurează munca bune pe care le gbţine an nisipul ori fierul vechi.
al Xlll-lea al P.C.R. prevede numără : înlocuirea operaţii­ la atelierul de proiectări. Iar oamenilor. Intre alte preo­ de an, hărnicia şi dăruirea O mină de gospodar este
— ca factor major al creş­ lor de alezare şi honuire cu eficienţa este superioară celor cupări, avem în lucru o în muncă ale oamenilor, în perpetuă mişcare. Cine­
terii productivităţii şi ridică­ operaţii de electroeroziune a din import". „Este superioară, nouă instalaţie îmbunătăţită drumul ascendent spre sta­ va, un inspirat, a atîrnat la
rii nivelului tehnic şi calita­ suprafeţelor cilindrice exte­ concretiza lăcătuşul Simion de debitare anodomecanică tutul de unitate etalon pe loc vizibil, în secţia prefa­ BUCUREŞTI 1
tiv al produselor, respectiv rioare şi interioare, cu o Meteşan, de la atelierul de a oţelurilor rapide, prin care ramură. Umil dintre aspec­ bricate — cea mai mare a programul dim
al satisfacerii în tot mai eficienţă de 10-12 ori mai .scule standard, pentru că, creşte sensibil productivita­ tele esenţrcnc, care dau întreprinderii — o pancartă La ordinea ziic
mare măsură a cerinţelor mare ; extinderea tratamen­ atunci cînd ne-am deplasat tea muncii la acest gen de personalitate unităţii, l-am pe care scrie: „Secţia noas­ tuiă; 7,00 Radi
chemi
beneficiarilor interni şi telor de suprafaţă prin cu­ la Galaţi, împreună cu co­ operaţii şi se reduce mult accentuat mai puţin. Ne tră, casa noastră". Altfel Uimind Nicolae
şului
externi — înnoirea şi mo­ renţi de înaltă frecvenţă, în legul meu Horia Plcieşteanu, consumul de scule de de­ referim la aspectul estetic, spus : să ne gospodărim Congresului al
dernizarea mai rapidă a pro­ locul tratamentelor în cup­ să montăm prima staţie, bitare. Avem şi alte gînduri, gospodăresc al întreprinde­ secţia ca pe propria locuin­ faptele noastre
ducţiei. toare clasice şi băi ; îmbu- ne-am dat seama că debitul alte proiecte, dar despre rii, începînd cu incinta şi ţă. „Este şi normal să 8.00 Revista pre­
mierul
melodii!»
Măsura, necesară şi utilă, ele... altădată, cînd le vom continuînd în fiecare sec­ fie aşa, considera maistrul letin de ştiri ;
îşi are largă aplicabilitate termina, cînd ele vor deveni ţie în parte. Dumitru Luncaşu, din sec­ dem ascultători]
şi la întreprinderea mecani­ LA I. M. ORĂŞTIE experienţă...". Experienţa dobîndită în ţia respectivă. Acasă sîn- letin de ştiri ; j
susţi
că Orăştie, căreia colecti­ Referindu-se la experienţa acest domeniu este demnă tem doar cîteva persoane folcloric ai Festiv
reaţi
vele de aici îi acordă aten­ dobîndită în acest importan* de toată lauda. Cine intră şi dacă nu punem lucru­ nai „Cin
ţia cuvenită, acumulînd deja năfăţirea tehnologiilor de de ungere este prea mic şi domeniu al înnoirii şi mo­ azi în I.M.C. Deva rămîne rile întotdeauna la locul 10.30 An; m
o bună experienţă. „In debitare, de turnare, reduce­ am efectuat unele modificări dernizării producţiei — hotă- Buletin cV«. ştir
tem
Soi
copiii
scopul înfăptuirii obiective­ rea adaosurilor de prelu­ constructive, care fac azi rîtor pentru eficienţa între­ Publicitate ; l
lor actualului cincinal şi ale crare, revizuire şi corecta­ instalaţia deosebit de efi­ gii activităţi productive —, I, M. C. DEVA de ştiri ; 12,05 ]
Programului-directivă de cer­ rea modelelor, uscarea co­ cientă". folclorului ; j:
cetare ştiinţifică, dezvoltare respunzătoare a formelor ; între realizările în do­ care îşi găseşte un teren fer­ tehnico-ştiinţlfh
la 1 la 3 ; 15,C
tehnologică şi introducerea turnarea cu pereţi subţiri, meniul înnoirii şi moderni­ til de acţiune la I. M. Orăş­ impresionat plăcut de faţa lor, creăm dezordine, ne vers 20; 16,00
progresului tehnic în peri­ extinderea forjării în matri­ zării producţiei la I. M. Orăş­ tie, maistrul Ion Bărbulescu, proaspătă, mereu curată a îngreunăm existenţa. Aici, Ştiri ; 16,15 Soli.
oada 1981-1985, ne spunea ţe în locul forjării libere, tie se înscriu şi alte expe­ secretarul comitetului de unităţii. Incinta considera­ în secţie, sîntem cîteva ţii folclorice d
Radiogazc
16,25
ing. Marin Dunu, şeful ate­ sudarea cap la cap în exe­ rienţe valoroase, alte reuşite. partid al secţiei sculărie, bilă, de cîteva hectare sute. Dacă fiecare lasă în că; 16,55 Sfatul
releva :
lierului de proiectări, oamenii cuţia sculelor - pentru re­ Astfel, folosind unele tehno­ bune, arată „ca-n palmă", urmă risipă, unde ajun­ 17.00 Buletin d<
muncii din unitatea noastră ducerea oţelurilor aliate etc., logii neconvenfionale, a fost — Intre secţii există o a- cum se spune. Aleile be­ gem-? Spiritul de buni gos­ Politica noastri
anăr si te cînt.
sînt angajaţi cu toată res­ toate conducînd, în acest an, executată o linie tehnologică devărată competiţie în pri­ tonate sau asfaltate, bordu­ podari trebuie să ne înso­ Program muzic
ponsabilitatea în direcţia în­ la economisirea a 600 tone pentru fabricarea matriţelor, vinţa promovării tehnologii­ rile permanent văruite în ţească pe fiecare". „Şi mai rele serii ★ 1
19.30 ^vadiocena-
noirii şi modernizării pro­ metal. iar unul dintre veteranii în­ lor moderne de fabricaţie, a alb, trotuarele încadrate ales că organizarea, cură­ tor Auri an Păi
ducţiei, conştienţi că în Pe linia experienţei pozi­ treprinderii, lăcătuşul Mihai progresului tehnic, moderni­ de fîşii de iarbă crudă şi ţenia, chibzuinţă nu necesi­ O zi într-o ori
acest fel se asigură uşura­ tive în direcţia înnoirii Grancea, a înaintat proiec­ zării şi înnoirii producţiei. flori multicolorei arborii şi tă nici o investiţie mate­ jurnal; 23.00
rea efortului fizic şi creş­ şi modernizării producţiei la tul unui nou procedeu de Realizările de pînă acum i-au arbuştii ornamentali, fru­ rială, ci doar spirit gos­ o o ere românest
terea productivităţii muncii, I.M. Orăştie se înscrie şi execuţie a arcurilor elicoidale încurajat pe oamenii muncii mos crescuţi şi îngrijiţi, podăresc, releva metaforic Non stop muz
îmbunătăţirea calităţii produ­ conceperea, execuţia şi pu­ cu ajutorul unui dispozitiv de la noi să continue, iar care însoţesc gardul solid inginerul Moise Voiconi,
selor, reducerea consumuri­ nerea în funcţiune — la be­ electrohidraulic montat pe sarcinile prevăzute în Proiec­ de beton ce închide între­ şeful secţiei materiale izo­
lor de materii prime, mate­ neficiari — a stafiei de strung, procedeu pe care in­ tul de Directive ale Congre­ prinderea, ori punctează latoare. Or, acest spirit
riale, combustibili şi energie, ungere centralizată, utilizată ginerul Mircea Lugojan îl sului al Xlll-lea al partidu­ unele zone din interiorul oricine îl are. Trebuie doar
creşterea eficienţei eco­ la liniile de laminoare de la găseşte deosebit' de ingenios lui, în acest domeniu al ştiin­ acesteia, dau* o notă toni­ stimulat. O facem în inte­
nomice". C.S. Galaţi. Moderna sta­ şi de eficient. „Este merito­ ţei şi tehnologiei moderne, fiantă pentru omul muncii resul muncii noastre, al v /a ; v real
Ca urmare a preocupări­ fie a fost realizată de co­ riu faptul, adaugă Mircea ne mobilizează la activitate care intră şi iese zilnic de producţiei". ce axn an pi yr»
lor de introducere în pro­ lectivul atelierului de proiec­ Lugojan, că oamenii au îdei tot mai susţinută, mai fruc­ la lucru, ca şi pentru vi­ z ne au a mini
XIUINi^juO '‘ -ikA ;
ducţie a unor tehnologii tare nr. 1, condus de ing şi se străduiesc să le pună tuoasă. zitatorul de ocazie la Deci, care este experien­ sug spr •*-«
moderne, neconvenfionale, în Marin Dunu, în colaborare în valoare în scopul pro­ I.M.C. Deva. ţ a - a i c i ? Cine a promova­ sada a)- CefcC
locul celor existente, în pre- cu cel al secţiei sculărie, ducţiei. La nivelul secţiei DUMITRU GHEONEA Şi nu numai atît. în de­ t-o ? Cine o întreţine şi o j. uui ţuioUerii, £
xauiunura
(jriac»
pozitele de produse finite, amplifică zi de zi ? Expe­ şoara JMoone u
rienţa este aceasta : a or­ JLKOţ>AjNl : SCO
dinii şi curăţeniei, a bunei xoaceie iranugj
organizări şi gospodăriri ; ori start (umu
CĂUTĂTORI Al NOULUI, PROMOTORI în incintă, în secţii şi ate­ raţi-i la Danei
lemorie);
Lun
liere, în depozitele de ma­ ţcuuurai) ; v u.
teriale şi produse finite, vitura Jtuigerato
Al PROGRESULUI pe alei şi chiar în birouri. iar ui); LUNEA
S-a născut în colectivul dc mea, vă rog !
Via
;
PjmKlLA
la I.M.C. Deva, o întreţine iară (iviunciiore
Elegie
CANl :
Răspuns prompt, şi o amplifică zi de zi co­ BRAD : Cecili
lectivul de aici. Cum reu­
i-ii (Steaua ro.^i
şeşte ? Prin strădanii per­ BARZA: Agon:
severente, prin hărnicie şi I-Il (Minprui);
inteligent bun gust, uneori prin ho- Gaiax (Patria);
(Flacăra);
GEO
tărîri administrative. Arma misterioaî
— Exista şi la noi rutină, cultură); HAŢJ
Sarcina încredinţată co­ ai noului, cei doi specia­ inerţie — recunoştea ing. triva curentului
BRAZI : Rugina
lectivului Secţiei de prelu­ lişti au înţeles cu deplină Liviu Cucu, directorul Gară pentru dc
crare a resturilor metalice, răspundere că li se cere să I.M.C. Deva. Dar ne-am I-II (Casa de c
întreţinere şi reparaţii Si- acţioneze rapid şi fără in­ consultat cu masa de oa­ MERJA : Loto
(Mureşul) ; IL1A
meria, a Combinatului si­ vestiţii suplimentare. Şi aşa meni ai muncii, am zis că călătoriilor (Lun
derurgic Hunedoara, avea in au făcut. Proiectele au în ograda şi în casa noas­ LARI: Curcub
speranţe (Miner
ea toate imperativele cu fost gata în citeva zile şi tră trebuie să ne facem
putinţă : urgenţă, producţii nopţi, iar execuţia propriu- singuri ordine, că nu pu­
sporite, eficienţă. Pe scurt, zisă a sortatorului a durat tem fi unitate etalon pe
secţia
tuburi
PREMO
I.M.C.
Tînăra
Deva
comunistă
manevrează
colectivului de aici i s-a mai puţin de o lună, pur- eleetropalanul pentru Senica Ştefan din şi umplerea buncărelor a cu toreret. De munca ramură, dacă nu ne etalăm tfREMI
benelor
ridicarea
cerut ca in cel mai scurt tind semnătura efectivă a acestei harnice lucrătoare se leagă bunul mers al fluxului de producţie, dar mai ales încă de la intrare spiritul
timp să ia toate măsurile lăcătuşiloi laan Mihne'a şi calitatea tuburilor fabricate. de ordine şi bună gospo­
pentru creşterea volumului loan loco, a sudorului loan dărire. încet, încet, oame­ Timpul probi
de şpan mărunt de calitate nii au înţeles necesitatea azi, 27 septeii
superioară, destinat comple­ Stanciu şi a strungarului materialele sînt sortate şi acestui lucru şi au început Vremea va li
mai ales noapb
Gheorghe Barboni. S-au rînduite cu grijă, puţind să pună mîna cu nădejde
tării reţetelor la topitoriile INSTALAŢIE DE RECUPERARE A CĂLDURII pentru a-şi face locul de neaţa. Cerul va
hunedorene, cu implicaţii folosit numai materiale re­ lua oricînd, cu uşurinţă, muncă, cel din jurul lor, noros. Vor mai
cipitaţii locale
directe asupra reducerii cuperate. Ce a rezultat ? drumul beneficiarilor (şi la mai frumos, mai curat, mai de ploaifii şi
consumului de cocs meta­ Un utilaj simplu, cu o pro­ La Combinatul siderur­ calculele făcute, prin re- PREMO şi la prefabricate, bine gospodărit. Au mai ploaie. Vint sla
lurgic. ductivitate de patru ori mai gic Hunedoara sînt nume­ folosirea în procesul de la b.c.a., panouri mari şi fost şi unele rezerve. rat cu intensific
rare de pînă la
Cum procedăm ? S-au mare, in măsură să sorte­ roase preocupările pentru aglomerare a căldurii re­ materiale izolatoare), iar in Atunci s-a acţionat pe din vest şi nord
Întrebat reciproc şelul sec- ze, pe trei schimburi, peste introducerea noului în zultate la răcirea aglo­ secţii se desfăşoară o pa­ linie administrativă. Şi peraturile minir
meratului obţinut se vor
cuprinse intre 5
ţiei, inginerul Emil Petruş, 100 tone de şpan mărunt. producţie, cu toate avan­ economisi anual aproxi­ sionantă întrecere care să totul s-a modelat. Sigur, de, iar cele m;
şi mecanicul şef Marin Tot. De la 1 septembrie a.c., el tajele ce decurg de aici. mativ 3 000 tone combus­ fie mai frumoasă, mai bine n-am făcut totul. Dar ceea 12 şi 19 grade,
Vechiul sorlatoi de şpan, produce in plin. Intre realizările tehnice tibil convenţional. Insta­ gospodărită. „Ordinea, dis­ ce am făcut este durabil dimineaţa.
cu o capacitate de 8 tone Un fapt de muncă remar­ de ultimă oră se numără laţia a fost concepută şi ciplina, curăţenia, gospodă­ şi plăcut. La munte : \
cu
pe schimb, nu mai făcea cabil dedicat de colectiv şi instalaţia de recupe­ realizată de lucrătorii Aşa este. Cine doreşte, Vor cerul temp.
cădea
ploi
faţă. Trebuia gindit şi rea­ Congresului al Xlll-lea al rare a căldurii aglomera­ Centrului de cercetare şi rirea materiilor prime şi a să meargă la I.M.C. Deva de aversă. Vint
lizat altul, mai productiv partidului. tului, pusă în funcţiune proiectare din cadrul produselor pe care le rea­ să vadă. Va citi în cartea zenta intensifică
şi eficient. lizăm ţin de rostul final de vizită a unităţii încă de la 100 km/li d
la Aglomeratorul nr. 2 în Combinatului siderurgic nord-vest. (Mei
Ca revoluţionari, oameni LIVIU BRAICA urmă cu citeva zile. După Hunedoara. ol muncii noastre", aprecia la intrare. 1 serviciu : Liana
maistrul Traian Jurcă, de
la secţia PREMO. G. DINU