Page 91 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 91
H, 27 SEPTEMBRIE 1984 Pag. 3
PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE obiectivul prioritar: Creşterea producţiei
CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P.C.R. - vegetale şi animaliere
Alaica Iii gospodăriile populaţiei
retului ÎN DEZBATEREA OAMENILOR MUNCII
ite
ar^ial co- t ^ Pentru a realiza o ase buie să le dezvoltăm. Co Dezbaterile conferinţei laţiei şi concomitent canti tă privinţă, cerînd comite
ÎN PRESTAŢIILE de dare de seamă şi alegeri tăţile de produse livrate la tului de partid nou ales,
intîmpi- menea dezvoltare este ne muniştii din cadrul unităţii a organizaţiei comunale de fondul. de stat. După ce tuturor factorilor respon
al XIII- DE SERVICII voie să ne punem serios noastre, toţi cooperatorii
ului Co la lucru iniţiativa, inventi care desfăşoară activitate partid Balşa au evidenţiat în anul trecut s-au livrat sabili să se implice mai
ti CONTINUĂ aici sînt hotărîţi să. facă deplina adeziune a comu peste prevederi însemnate temeinic în viitor, mobili
itecc pa- RITMURILE ÎNALTE vitatea, dăruirea în muncă. acest hotărîtor pas înainte, niştilor la Hotărîrea Ple cantităţi de produse vege zînd pe fiecai’e cetăţean să
olutiona- Sînt încă multe profile de pe linia dezvoltării şi creş narei C. C. al P.C.R. din tale şi animaliere, situînd cultive tot pămîntul pe
DIN ACEST servicii pe care populaţia terii calităţii muncii, a pres 27 iunie a.c. privind reale comuna pe locul IV pe care-1 deţine.
CINCINAL le cerc şi pe oare noi tre taţiilor de servicii. gerea tovarăşului Nieolae judeţ în întrecerea socia O altă problemă dezbă
Ceauşescu în suprema func listă, în acest an sarcinile tută în mod prioritar a
entru ti-
ii nu au (Urmare din pag. 1) ZIDIM DURABIL PENTRU VIITOR ţie de secretar general al planului economic sînt rea fost cea privind necesitatea
isodul 7 partidului, dorinţa lor de a lizate şi depăşite la majori creşterii în continuare a
tivitato în cincinalul 1986— (Urmare din pag. 1) o susţine prin muncă rod tatea indicatorilor, predîn- efectivului de animale în
-artistică lui al XIII-lea al partidu
1990 — creşterea cu 68—76 lui. nică, menită să sporească du-se pînă acum la fondul gospodăriile populaţiei,
irţia] co- la sută a volumului acti în ceea ce ne priveşte, fertilitatea pămîntului, can de stat 228 bovine adulte contractării şi livrării la
vităţii — reprezintă conti care sîntem hotărîţi să le comuniştii, toţi oamenii tităţile de produse vegetale şi tineret, 98 porcine, 703 fondul centralizat al statu
nuitatea ritmurilor înalte amplificăm pînă la Congre muncii din cadrul brigăzii şi animaliere livrate la fon miei, 3 707 hl lapte de lui şi la fondul de auto-
din arest cincinal. Aceas sul al XIII-lea al partidu nr. 2 a T.A.G.C.M. Deva ne dul de stat. vacă, 447 hl lapte de oaie, aprovizionare a unor can
tă prevedere izvorăşte clin lui. între altele, ne-am an vom mobiliza exemplar la Făcînd o analiză profun tităţi tot mai mari de
necesitatea de a pune la gajat să predăm suplimen punctele de lucru pentru dă şi detaliată a activită carne, lapte, ouă, lînă şi
dispoziţia populaţiei, în tar în acest an, în cinstea a încheia cu bine planul ţii desfăşurate de comite CONFERINŢE alte produse animaliere şi
cadrul programului de creş marelui forum al comuniş pe acest an, înscriindu-ne tul comunal de partid, de DE DĂRI DE vegetale. Arătînd că a-
>U Radio- tere a nivelului de trai tilor, 12 apartamente, să de pe acum în exigenţele birourile organizaţiilor de ceasta constituie o datorie
ii ; <>,30 şi ridicare a calităţii vieţii, pregătim în cele mai bune şi orientările prefigurate bază, de toţi comuniştii în SEAMĂ SI ALEGERI de onoare a fiecărui locui
agricul- ÎN ORGANIZAŢIILE tor al satelor, Ioan Branea,
nai; 7,30 o gamă cît mai variată de condiţii planul anului vii pentru domeniul investiţii- perioada trecută de la
tovară- servicii, creşterea calităţii tor, îneît să putem aborda construcţii, în Proiectul de precedentele alegeri, darea DE PARTID Petru Tomotaş, Ioan Susan
‘auşescu, vieţii exprimînd şi gradul de pe o platformă solidă Directive ale Congresului de seamă prezentată în şi alţi vorbitori au subli
Il-lea — cadrul conferinţei de Adam niat necesitatea ca fiecare
muncă ; de adresare a populaţiei viitorul cincinal, atît de al XIII-lea al Partidului 8,5 tone lină. O contribu
8,10 Cu- la serviciile organizate prin clar prefigurat în Proiectul Comunist Român, la care Moga, secretarul comitetu gospodar să crească ani
9.00 Bu- sisteme de profil. de Directive ale Congresu lui comuna] de partid, a ţie deosebită la aceste rea male, cerînd organului de
Răspun- subscriem în unanimitate. evidenţiat, în spirit critic lizări şi-au adus-o comu partid, factorilor de con
10.00 Bu- niştii, ceilalţi gospodari din
Moment şi autocritic, modul în care ducere de la nivelul consi
de lau- s-au înfăptuit sarcinile e- satele Poieniţa, Poiana, liului popular să acţioneze
ii naţio- conomice, cele edilitar-gos- Voia şi Vălişoara, unde mai energic pentru ca în
podăreşti şi în domeniile birourile organizaţiilor de cel mai scurt timp toate
politico-educative şi cultu- bază s-au implicat temei gospodăriile din comună
ral-artistice. nic în problematica econo să deţină vite, oi, porci şi
mică, mobilizînd cetăţenii păsări.
Ponderea cea mai impor
tantă în economia comunei la creşterea, contractarea Referindu-se la unele
0 deţine agricultura, în şi predarea unui număr probleme evidenţiate în
deosebi creşterea animale cît mai mare de animale darea de seamă, la activi
şi produse agricole.
lor, activitate în care gos tatea concretă a organiza
podarii din Balşa obţin de Reliefînd însă aceste re ţiilor de bază şi a birou
ani în şir rezultate din cele zultate, darea de seamă şi, rilor acestora, Viorica Dan,
mai bune. Sub conduce mai ales, vorbitorii au Floarea Noja, Ioan Aldea
rea organelor şi organiza insistat mai cu seamă asu şi alţi participanţi la dez
ţiilor de partid, au fost pra neîmplinirilor, arătînd bateri — pătrunşi de ade
mobilizaţi cetăţenii satelor cu răspundere partinică, în vărul- că realizarea sarci
la efectuarea lucrărilor de spirit critic şi autocritic, nilor economice sporite co
întreţinere a păşunilor co cauzele acestora şi făcînd revin tuturor în acest an
munale, executîndu-se, îh propuneri concrete care să şi în viitor, impune un ni
perioada amintită, curăţiri ducă la eliminarea unor vel ridicat, cu adevărat
şi îngrijiri pe o suprafaţă neajunsuri şi îmbunătăţirea revoluţionar al muncii de
de 3 300 ha de păşuni şi activităţii. partid — au abordat în
fineţe naturale. Au fost Astfel, s-a subliniat în cuvîntul lor aspecte ale ac
fertilizate cu îngrăşăminte cadrul conferinţei necesita tivităţii politico-organiza-
naturale peste 2 000 ha. tea valorificării mai bune torice şi educative, ale
Aceste acţiuni au asigurat a terenului agricol, prin conducerii organizaţiilor de
DELEGAŢII DIN REGIUNEA DONETK necesarul de masă verde, cultivarea fiecărui petic de masă şi obşteşti, comple-
permiţînd comunei să li pămînt şi ridicarea poten tînd cu propuneri valoroa
ÎN VIZITĂ ÎN JUDEŢUL HUNEDOARA Blocuri elegante, unităţi vreze la achiziţii peste ţialului său productiv. se hotărîrea adoptată de
comerciale şi de invăţămînt
în aceste zile, în judeţul şedintele colhozului ,Dru- conturează noul centru ci 1 900 tone de fîn în 1983 Gheorghe Mihuţ, Lucreţia conferinţa organizaţiei co
nostru se află în vizită de mul lui Lenin". vic al Lupeniului. şi în acest an. Au crescut Simedrea, Ioan Frăţilă ş.a. munale de partid.
schimb de experienţă două Delegaţia Asociaţiei de simţitor numărul animale au arătat că în comună
delegaţii din regiunea Do- prietenie sovieto-române lor la gospodăriile popu mai sînt rezerve în aceas MIRCEA LEPADATU
neţk — U.R.S.S., regiune este compusă din : Jana
înfrăţită cu judeţul Hune Timofeevna Lîsenko, vice
doara. preşedinte al Sovietului o- Excavarea ultimilor 500 m din
Din delegaţia pe linie de răşenesc Doneţk, Ana Ale- „Tîrgul legumelor"
agricultură fac 'parte tova xeevna Krapionaia, secre aduefiunea principală în fiecare toamnă la tone de ardei gras, gogo-
răşii : Victor Tihonovicj tar al Comitetului orăşenesc Brad se organizează „Tîr- şari şi iute, 12 tone de
Cerviacov, instructor al sec Jdanov al P.C.U.S. şi Juri gul legumelor" la care vinete, 21 tone de roşii,
ţiei agricole şi industrie a- Felixovici Boevski, direc (Urmare din pag. 1) la mijlocul, lunii decembrie, participă cu fond de mar 20 tone cartofi, 15 tone
limentară a Comitetului re tor al minei Makeevka. deci înainte de termenul fă toate sistemele ce prac struguri, 4 tone rădăci-
gional Doneţk al P.C.U.S., în timpul şederii în ju Dumitru şi Ioan Mocanu, stabilit. Pînă acum briga tică comerţ cu legume şi noaşe, 20 tone pepeni
Alexandr Alexandrovici Sa- deţul nostru oaspeţii sovie Anode Ciobanu şi alţii fac da noastră a excavat peste fructe. verzi, 8 tone fructe, 5 to
vonski, directorul direcţiei tici vor vizita întreprinderi cîte două drumuri pe 95 000 mc rocă din miezul La tîrgul din acest an, ne ceapă, 9 tone varză al
agricole a raionului Voliko- industriale şi unităţi agri schimb, scoţînd din burta muntelui. în cinstea celui organizat în duminica tre bă şi roşie şi alte legume,
novoselsk şi Stanislav Dimi- cole, obiective social-cultu- muntelui 38 mc steril. „Pînă de-al XIII-lea Congres al cută, Centrul de legume din care populaţia oraşu
trievici Gherasimenko, pre rale şi turistice. la frontul de lucru al lui partidului sîntem hotărîţi şi fructe Ilia — principa lui şl a zonei înconjură
Ion Grăpinoiu — ne spu lul furnizor pentru zona toare s-a aprovizionai
ne mecanicul de locomo să mai eliberăm din calea Brad — a pus la dispo pentru perioada d< toan.-
r tivă Vasile Dragoş, sînt tronsonului încă 10 000 mc
CAMPANIA' A& MGQl& DE TOAMNÂ de steril". ziţia cumpărătorilor 36 nă-iarnă.
exact 2 510 m. în ultimele
trei luni s-a excavat mult
(Urmare din oag. 1) fermei — am livrat pînă a- şi, după ritmurile atinse
cum doar 40 de tone de acum, se prevede că vom Pentru meniurile iernii
cele despre care aflăm că mere, pere şi prune. Peste face cîte trei transporturi
sînt permanent, din zori de aproximativ o săptămînă, de steril pe schimb .
11
zi în seară, la lucru în fer vom intra masiv la culesul Minerul şef de brigadă în scopul asigurării pen şapte tone de gogonele. Brazi. Harnicele lucrătoa
mă : Anica Vasiu, Valoria merelor din soiul „Io- Ion Grăpinoiu are 40 de tru sezonul de iarnă a „ma Prin rotaţie, lucrătoarele de re Ioana Bratu, Sabina La
Lazăr, • Saveta I-Iurgoi şi nathan", din care avem o ani, din care 14 în mine teriei prime" necesare pre la bucătărie — între care zăr, Victoria Stoiconi, Va-
Maria Iovan. Cu două zile recoltă frumoasă". rit. A primit „botezul gătirii zilnice a 1 800 porţii Viorica Cazan, Lenuţa Dur silica Mitroaiea, sub în
pentru în urmă închciaseră de se Cu Mihai Popescu, ingi străpungerilor" pe Lotru. de mîncare, cîte se gătesc şi Florica Botoroagă, ală drumarea Marianei Lupu,
e 1981 : mănat spanacul pe 8 ha şi nerul şef al unităţii, dis au pus la adăpost în stare
coroasâ, Fratele său, Nieolae, care în cele trei cantine la care turi de altele, au pregătit
ii dimi- ceapa verde pe 6 ha. în a- cutăm despre pregătirea te a condus o brigadă spre servesc masa constructorii spaţiile şi recipienţii ne proaspătă sau conservată,
imporar ceastă vară şi toamnă din renului şi semănat. Ne Valea Jurii, a fost mutat cesari şi acum pun la adă pînă în prezent 4 500 kg
•ea pre- grădina C.A.P. Sîntandrei spune că din suprafaţa pre de pe şantierul Rîu Mare-
• formă aici — unde „arde" în pre Aval, administraţia Grupu post, rînd pe rînd, în raf varză, 2 200 kg zarzavaturi
3rse s-au livrat spre pieţele ju văzută a fi semănată în a- zent ! — ca şef de schimb. turile cămărilor şi în be pentru ciorbe, 500 kg ardei
rnode- deţului r>oo tone do varză, ceastă toamnă s-au arat 100 Mezinul Grigore descifrea lui de cantine Păclişa, res gras, 1 200 kg ardei cu
tempo- 210 tone de ceapă uscată, ha, din care 70 ha au fost ponsabil Emil Bîrlea, a în ciuri cantităţile prevăzute
>0 km/h 70 tone de ardeioase, 60 to ză în acelaşi loc tainele ceput însilozarea unor can a fi însilozate. varză, I 500 kg castraveţi,
t. Tem- discuite. S-au semănat cu meseriei de miner de la 3 400 kg ceapă. în actuali
vor fi ne de legume verdeţuri, 30 orz 20 ha şi 26 ha cu ra- „cei mari". Ion, care poate tităţi apreciabile de legume La acelaşi grup de can tate este, de asemenea, a-
10 gra- tone tomate, 45 tone de ră- piţă şi alte culturi furaje fi numit şeful „dinastiei şi zarzavaturi. S-au sortat tine este în curs construc
între dăeinoase ş.u. re. Imediat ce vremea se dăpostirea a 40 tone de
*1 ceată Grăpinoiu", ne spune : „îm şi însilozat pînă în prezent ţia unei anexe de creştere cartofi, a unor însemnate
Deşi norii începuseră să îmbunătăţeşte mecanizato preună cu ortacii mei Ion 30 tone cartofi, din canti şi îngrăşare a porcilor, ceea
deşarte picături răzleţe de rii Candin Simedrea, Alio- Berindea, Ioan Tudosiu, Li- tatea necesară de 75 tone, cantităţi de rădăcinoase,
xe rece ploaie, în livada pomicolă şa Hula, Mihai Beşleagă, viu Mărgăuan, Zoltan Hor- ce va crea posibilitatea în varză albă şi roşie, con
noros. opt tone de ceapă, s-au con grijirii unui număr de încă servarea a 500 kg vinete, ca
.•ara eter găsim oameni la recoltatul Gheorghe Fule.a, Nieolae vath, Gheorghe Văcărea- servat trei tone de castra ' 100 de capete şi deci aco
/a pre- fructelor. Era o echipă de Nicolescu şi Nieolae Neam- nu, Gheorghe Neacşu, Emil şi procurarea, prin C.L.F.
ie pînă şapte membri cooperatori, ţu vor acţiona cu toate for Tăbăran şi alţii ne-am an veţi, două de conopidă şi peririi unei însemnate can şi I.P.I.L.F., a fasolei, ma
vest şi care, împreună cu inginera şase de varză şi este in tităţi din necesarul de zurii, tocanei de legume şi
>log de ţele pentru a recupera în- gajat să ne „întîlnim" cu
ţuriga). Ana Ursaluş, culegeau pe tîrzierile acumulate la în- brigada lui Ioan Roman, curs pregătirea zarzavatu carne. ghiveciurilor, spre a asigu
rele. „Sîntem la începutul sămînţarca cerealelor pă- care înaintează din partea lui pentru ciorbe şi con Preocupări de acelaşi gen ra, pe timpul iernii, me
recoltatului — nroeiza sofa ioase. opusă, dinspre Netiş, pe servarea unei cantităti de are şi colectivul cantinei I niuri bogate şi diversificate.
