Page 94 - Drumul_socialismului_1984_09

^ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 385 ®

200 de ani de la Răscoala populară condusă de Horia, Cloşca şi Crişan ^EU

13.30 Telex
■c n, a C l pe roata nopţii, 13,35 La sfirş
luminile solare au apus
nă (coli
în pulberea drumului ÎŞP5Săptămî
«
Eroii tot vin şi vin prin vreme spintecat 17, Inchider
de paşii lui
Ini
UWlX Nu se pierd pe nici un drum de ţară, Horia, Cloşca şi Crişan. 19,00 Telejurn
Ei sînt jertfe înscrise în poeme,
Roţi de foc coborau
lor)
Ei sînt flamuri noi de ţară.
Uneori ci trec în mare vis, în Ardeal 19.30 Copiii —
Sau timpu-i poartă către sat, de pe Criş şi Arieş, dragoste
Poate acolo au uitat un geam deschis, roţi ce se rupeau în noi in vii*
Sau poate cineva să-i fi strigat. cu ultimele flori al (Arii
de pe mormîntul tăcerii,
Ei'oii vin din aceeaşi unită rădăcină, stelele au uitat să mai apună 19.10 Tclccnci
Cum unită-i rădăcina în păduri, cînd paşii lor au fost 20.10 Film ar
La tîmplă le-nfloreşte o boare frînţi moara"
învolbura, el a început să 1 de lumină. de săgeţile albastre mierii T
întrevadă pină la certitudine ) Un izvor le potoleşte setea de pe guri. Casei d
H o r i a acest preţ suprem şi n-a ] Dor etern călătorind prin lut, ale infinitului. 21,25 De Ia
dat inapoi. L-a susţinut 1 Cît pe-acest pămînt avem eroi, STEJÂREL IONESCU altul (co
tacol de
Sîniem cuprinşi de o ciu­ pasul şi ţinuta drepte. Din conştiinţa dreptăţii sale. Şi } Vom avea şi nume, vom avea şi scut 22,20 Telejurn
dată sfială şi ne simţim toate portretele care ni demnitatea so de exponent. ) Vitejia şi tăria urcă liberă în noi.
tăcuţi şi singuri ori de cite s-au transmis, ceea ce ne Şi Încrederea in cuvintul \ MIRON HC 1784-1984 lor)
ori incercăm să-i desluşim uimeşte intii de toate este unui impărat pe care-l so- l 22.30 Dac-ai ş
chipul din depărtarea celor fruntea aceea monumenta­ cofea luminat dar care s-a J rul. Roi
două veacuri. Amintirea lă ca o boltă, incununind dovedit pină la urmă slab ţ Jiaata timpului De la HORIA REX DACIAE încoace lodii ini
lui} mai vie cu aricind, demnitatea întregii ţinute. şi inconsecvent. Şi l-a mai Roata se învîrte spre slavă, spre pace. 22.30 Inchider
stăruie la hotarul incert Numai o asemenea frunte susţinut poate acel simbure Cloşca a întărit, plecînd dintre noi. lui.
dintre document şi legendă, putea să încapă tumultul de speranţă care a pilpiit, Timpul s-a învîrtit Osia lumii, să nu dea înapoi.
învăluită pină azi intr-un de gînduri şi visuri, mă­ o tot pilpiit pînă in clipa odată cu noi Dă sfoară Crişan, o veste nescrisă
nimb de taină. S-a scris şi nunchiul de speranţe şi no­ cea de pe urmă. sub stelele ce au adus Dreptatea a fost şi este neînvinsă.
se scrie mereu despre el Un document al nobilimii rotirea lor imaginară LUIZA LANDT
dar de fiecare dată ne avertizează cu o pană in al
scapă ceva ce poate li în­ cărei tremur se simte incă
săşi esenţa personalităţii groaza ce-o bintuia atunci: vin:
sale pe care timpul a con­ „Cîte sate româneşti, atîţia Simpozion
• Vinii chioş
vertit-o în simbol. Nobili­ Horia sint in Ardeal !“. camere locuit,
mea l-a gratificat cu titu­ ianul de îndoieli şi deznă­ Le mai scăpa şi magnaţi­ laţie telefon, a
laturi in care a concentrat dejdi cu care Horia s-a- lor cîte un adevăr. Pe a- re. Hunedoara,
toată spaima, tot veninul şi ncumetat „să despice in cesta ni-l însuşim cu min- ştiinţific 3 A (Lipscani),
lefon 16806, Hi
toată ironia de care se două istoria". Numai o dria de a ne şti urmaşii • Vînd apar
simţea in stare : „primarius astiel de frunte putea să lui Horia din Albac. Şi cu (Urmare din pag. 1) mere, pivniţă,
tumultuantum ductor", „co­ înfrunte fortăreaţa aparent conştiinţa că in felul acesta formaţii Deva,
rona malelactorum", „ren. inexpugnabilă a unui întreg mărturisim dragostea pe. (2786’)
• Vînd apart
Daciae“, „famoso seducto- sistem politic şi social ostil. care i-o poartă din genera­ Mare, Deva au abordai as­ mere, lărămidi
re Nikula Urs Hora dicto". Căutat de stăpînire încă ţie in generaţie, ca pe o pecte legate de premisele 850. D y.lt
Dar nobilimea nu bănuia din 1782, Horia a prins a-şi nestinsă torţă, întregul lefon oji. (21
9 Vînd apart
că nu face astfel decit să-i dobîndi faima incă de pe neam românesc. Văzut, ne­ care au dus la izbucnirea mere. Deva,
sporească faima şi taina, atunci. De aici pină la văzut, îl simţim şi îl ştim marii răscoale populare. se. C, ap. 13.
olerindu-ne totodată nouă, aici, cu noi, ne socotim (2817)
porţile tăinuite ale legendei In continuare s-au făcut • Vind planii
celor de peste veac, super­ nu era decit oas. Des­ ai lui şi ocrotiţi de el şl referiri la adunarea ţără­ loncel şi vioa
bul orgoliu de a ne socoti tinul i-a hc acest pas ne surprindem murmurind / telefon 13133, oi
9 Vind la |
urmaşii lui. iar Horia l-a tăcut fără să-i inlioraţi, odată cu Cotruş, ) nească de la Mesteacăn — Daciii' 1300. Dcv
Din toate documentele bănuiască preţul. Dar chiar poetul : „în pămînt, în pia- | Brad, locul unde a fost după orele 13.
care încearcă să-i prindă dacă ar fi ştiut că acest trâ-n, văzduh, / trăieşte pe- ^ aprinsă flacăra şi de unde • Vind mol)
chipul, oricit de contradic­ preţ va li însăşi viaţa sa, aici războinicu-i duh"... : a pornit mişcarea popu­ masiv sculptată
15962, după orc
torii ar li, se desprinde el tot l-ar li făcut. Căci, lară, atacul asupra Devei', • Vînd casă
un amănunt unanim : avea pe măsură ce răscoala se RADU CIOBANU î tic, nr. 11. (28
ca moment culminant al • Vind Daci
raj. Hunedoara
ridicării la luptă, prilej (2811)
EUGEN URICARU cu care a fost adresat PIERI
cunoscutul Ultimatum, al • Pierdut leg.
viciu nr. 128, ]
cărui original se află la Fi­
A/ 1784. Vreme in schimbare" liala din Deva a Arhivelor Tg. Mureş. (
virgil,
eliberata
U»ai)
Statului. Au fost aduse în • Pierdut legi
Romanul lui Eugen Uri. el produce căderea lui remarcă. Aş aminti proiec­ viciu, pc iui
caru nu este în substanţa Horia deschizîndu-1 ca ce­ ţia în exterior a unei con­ atenfie, de asemenea, do­ lboica, elibera
sa o evocare a revoluţiei tatea, trăindu-i exact ideea ştiinţe încărcate, transcrisă cumente inedite aflate în ceva. o neclar
9 Pierdut auti
lui Horia. Dimpotrivă, pe care Horia o ascundea. printr-un motiv cunoscut arhivele din Cluj-Napoca, suratori nr. 101
scriitorul' afirmă în Aver­ Gornicul va înţelege că (pîinea însîngerată), cîinele Oradea, Timişoara, Baia Bordean Vioricî
tismentul care precede ro­ Horia, după ce aruncă în cu ochi fosforescenţi care Inspectoratul m
manul că faptele, cele mai foc hîrtiile împăratului, îl conduce acolo unde. „ni­ Mare sau în colecfii de do­ stat Deva. O dec
9 r In*
T
multe, „au fost inventate nil mai putea fi judecat re­ meni nu se aude, nu se cumente particulare. viciu
de autor". Or, tocmai de feritor la cum îndeplinise vede, nu se ştie" ori, de In secţiunea a II-a or­ de E.. . Deva. i
(2835)
acest lucru ţine, în pri­ o poruncă, deoarece Horia ce nu, barza care trece pe ganizată la sala festivă a 0 Pierdut ade
mul rînd, şansa romancie­ dobîndise de fapt liberta­ deasupra locului vestind ajutor programa
rului, conştient că nu o tea de-a hotărî singur asu­ primăvara şi o naştere. liceului „Avram lancu" au cui scria XXI 1
literaturizare facilă a eve­ pra vieţii şi asupra mor­ Ca şi „Rug şi flacără", fost prezentate comunicări numele Fazak:
eliberată de Cei
nimentului l-ar putea inte­ ţii, se ridicase deci deasu- recentul roman al lui Eu­ referitoare la răscoala con­ de calcul elcctri
resa pe cititorul care cau­ gen Uricaru este o carte dusă de Horia, Cloşca şi la data de 11
tă documentul (cartea lui cu totul remarcabilă. O declar nulă.
OFERTA DE
David Prodan nu se mai Crişan oglindită în literatu­ 1 Caut femeii
găseşte în librării), dar CRONICA LITERARĂ MIRCEA MOT ră, publicistică şi artă". Ph. Deva, tolcfo
care se şi lasă, rafinat, în Au participat cercetători SCHIMBURI Dl
voia imaginarului pe care din Bucureşti, Cluj-Napoca, • Schimb apa
scriitorul i-1 propune. pra relativei judecăţi a în sprijinul formaţiilor artistice de amatori mere Deva, Da
c;
tament
1784. Vreme în schim­ vinovăţiei sau a nevinovă­ Sibiu, Oradea, Zalău, Bra­ Informaţii două Deva,
bare este un roman inge­ ţiei raportate la o referin­ şov, Lugoj, Deva şi Brad. (2827)
nios construit de către un ţă care nu mai contează Poema lui Horia (II) S-a dezbătut ecoul răscoa­ • Schimb aps
scriitor inteligent care oricum. Nuţ încearcă să lei în presa europeană şi camere Turda, i
garsonieră Deva
dovedeşte şi aici — cum obţină libertatea, dar prin Rapsod (evocarea momentului II). Cînd se face ţuică bună... românească, în corespon­ bilă combinată
a făcut-o în „Rug şi fla­ trădare: această libertate J u r ă m î n t u 1. Al doilea rapsod (evocarea din final). Informaţii Deva,
cără" — deosebita sa capa­ devine însă o ipostază a După martiriul Horii) denţe particulare, în litera­ (2826)
9 Schimb apr
citate de a rezolva un fond unei izolări absolute, de ... La Blăjeni în zor de brume — „Doamne Horio, tu ştii bine tură, artă, medalistică, ico­ camere, gaze.
„teoretic" prin substanţă oameni şi de lume. El ră- Trei bărbaţi pe cai în spume Cum mi te-or jertfit pe tine nografie, în conştiinţa mo­ garsonieră in P
românească, de a susţine mîne un mort în sensul de Trei trimişi ai munţilor Şi din frica dinspre gloată ţilor şi a întregului popor ţii Deva, telefoi
o problematică altfel decît indiferent celor din jur şi şi ai Oamenilor lor Te-or zdrobit atunci pe roată... COMEMt
la modul artificial al celor cînd spun rămîne mă gîn- Iau şi-mpart din pumni pămînt De şi-acuma dori în dor român. 9 Cu aceeaşi >
care caută în „proza eseis­ desc la faptul că nimic nu Iau mulţimii Jurămîntul Prin doinile moţilor Participanţii la simpozion anunţă împliniri-,
tică" imposibilitatea de a i se împuţinează din fiinţă Iau şi-mpart din pumni ţarină cu tulnicul norilor au făcut deplasări în sa­ Ia dispariţia ful
celui care a fc
contura o realitate moti- sau din avut, părînd că nici Să se facă-n munţi lumină... prin poiene pădurene tele Curechiu, Crişan, Je- Boris Stri
vabilă prin sine. timpul nu-1 mai apasă. Este Horia poruncind împarte înflorit cu sînziene bea unde au avut loc Comemorarea
Nuţ Mătieş, gornicul, tre­ interesantă soluţia lui de Pentru nedreptate, — moarte. Te-or plînge şi te-or jeli tombrie w»i,
lancu.
buie citit prin prisma a scăpa de această liber­ Pentru jaf zălud şi strin Cum plîng mirii părinţii emoţionante întîlniri cu Nu te vom i!
frumoasei parabole a cetă­ tate. El îi propune lui Site-o vadră cu pelin Te-om plînge ca să te ştie locuitorii, urmaşi ai celor (2825)
ţii asediate dar necucerite Horia, întemniţat, o sub­ Pentru fiecare domn Şi acum şi-n veei-vecie care acum 200 de ani s-au
decît din interior, după ce, stituire, crezînd că va pu­ Cîte un ciubăr de somn... Să te ştie cum te ştiu i ridicat Ia luptă pentru 9 Nemingîia
fiind părăsită, nu mai con­ tea dobîndi prin moartea Pentru fiece legat împărat al nostru,- viu... tăticii şi copi
tează ca cetate. El este, (nu a lui Nicola Ursu, ci Cu lănţug (şi-ăla furat !) Doamne Ilorio tu ştii bine dreptate socială şi liber­ că au trecut
într-o anumită măsură, a lui Iîorin) anularea pro­ Cîte-un glonte numărat!... Carnea mea e şi din tine tate naţională. - întîlnirile cînd frumoşii
MARIANEI
tătarul ciumat aruncat în priei condiţii. La fel este Rapsod Osul tău cel înstelat au fost urmate de izbutite (SC1NT
interior. Influenţat de un şi măsurarea patului de Rîurile-or puhoit Care-o răsărit în sat . programe artistice. La Ţe- s-au închis
enigmatic Anton Melzer, tortură, gest prin care Nuţ Tot de singe ruginit Dacă l-or martirizat Scumpa Maren
construit de autor cu mul­ Mătieş încearcă să treacă Rîurile-or sîngerat A rămas neînehinat! bea s-a deschis secţia de iubi şi te i
mereu. (2821)
tă fineţe dintr-un amestec asupra lui ceva din măre­ Or dus sîngele spurcat istorie locală a Muzeului
de uman şi diabolic, om şi ţia libertăţii iui Horia. Cu nămol amestecat Fruntea ta ce nu se-nchină judeţean.
idee în egală măsură, rea­ Simbolurile romanului se L-or vărsat toamna pe frig Scutură prin munţi lumină Azi, la Clubul din
litate a anului 1784 şi sim­ înscriu firesc, fără nimic Să răsară pipirig şi-n Zărand, la noi acasă, 9 Familia
bol, Nuţ se identifică de strident, în substanţa căr­ L-or vărsat noaptea pe lună Pita-i soarele pe masă...". Gurabarza, lucrările sim- Inimă tutun
fapt cu Horia, fapt care ţii, alcătuind un nivel fin Cum verşi sîmburii de prună EUGEN EVU pozionuîui continuă în ajutat-o mat
constituie prima trădare i pe care lectorul atent îl plen. greaua pierd
şi tată Mau