Page 95 - Drumul_socialismului_1984_09

MBĂTĂ, 27 OCTOMBRIE 1984 I O

ZIUNE

e silptămi-
politică
programă.
Răspunderea comunistă - ia 9
(parţial co- PROIECTUL DE DIRECTIVE Cu toate forţele
i simbol al ALE CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P.C.R. la efectuarea
i încrederii
I comunist dimensiuni superioare de afirmare iN DEZBATEREA OAMENILOR MUNCII arăturilor adinei!
reportaj
>edia (Urmare din pag. 1)
ic : „Co- Aproape 500 de delegaţi speciale, acestea formînd Paul Grasu, losif Bocan, llie Scrisori de la cititorii ziarului
>Ior). Pre- prezenţi la conferinţa orga­ obiectul analizelor prioritare Păducel, au examinat întrea­ în „Cîmpu Mare", o tar­
Producţic a nizaţiei municipale de partid în şedinţele de birou, în ga activitate de partid de la de 15 ha, se aflau eu
ilme 5 Petroşani au sinfetizat cu de­ plenare, în alte modalităţi pînă acum şi au privit vii­ Accent sporit pe dezvoltarea plugurile în brazdă meca­
prieten Ia plină reuşită puternica re­ de examinare a evoluţiei torul imediat din perspecti­ nizatorii Viorel Viăiconi,
). Tclcspcc- verberaţie a efortului comu­ realizării obiectivelor adop­ va orientărilor cuprinse în Alexandru Brejan, Ioan
irietăţi niştilor, al tuturor colective­ tate. Proiectul de Directive pen­ sectorului zootehnic Ta.şcu şi Andrei Bora.
(parţial co- lor minereşti şi neminereşti In consecinţă, în anii care tru Congresul al Xlll-lea al „Muncesc bine toţi patru
din Valea Jiului de a trans­ au trecut de la conferinţa partidului, care prefigurează — sublinia inginera şefă
Jalonînd dezvoltarea a-
ce este do- pune în realitate imaginea precedentă economia muni­ o dezvoltare dinamică eco- griculturii în cincinalul rametri ridicaţi de funcţio­ a cooperativei. Trag la vo­
nare a complexului, fapt
nţc şi me- amplă, bogată şi emoţio­ cipiului a realizat progrese nomico-socială a României, 1986—1990 şi în perspectivă, concretizat şi în valoarea lan, în schimburi" prelun­
gite. nantă, conturată cu strălu­ remarcabile. Producţia de cu exigenţe deosebite în Proiectul de Directive ale beneficiilor realizate în cei gite, din zori şi pînă-n
programu- cire de secretarul general cărbune extras în 1983 a producţia de energie prima­ noapte, conştienţi că tre­
al partidului, tovarăşul fost cu aproape 960 000 tone ră. in faţa unor astfel de Congresului al Xlll-lea al doisprezece ani de ia înfiin­ buie să încheie la timp şi
Nicolae Ceauşescu, privitoa­ mai mare decît în 1982, cea exigenţe, producţia de căr­ partidului prevede că un ţarea unităţii, care acoperă arăturile adînci. Sînt pri­
re la munca şi viaţa mine­ de cărbune net preparat — bune în Valea Jiului se află accent deosebit va fi pus integral costul total al in­ cepuţi, au multe campanii
rilor. cu 600 000 tone, iar cea de sub nivelul planificat. pe sporirea continuă a efec­ vestiţiei făcute. Totodată
huilă spălată pentru siderur­ tivelor de animale şi a amintim că am reuşit să la activ şi de aceea n-a­
La lucrările conferinţei a in conferinţă s-a pus pe producţiei acestora, ceea ridicăm nivelul productivi­ vem probleme în privinţa
233 participat membru al Comi­ gie — cu 368 000 tone. Tot­ drept fi cuvînt întrebarea la : ce se va concretiza într-o tăţii muncii la peste 500 000 calităţii lucrării".
ILIE
tovarăşul
produs
supli­
odată,
s-au
planul
putea
realizat
VERDEŢ,
în grădina de legume a
tetului Politic Executiv, se­ mentar 9 277 tone utilaje cărbune în anii actualului pondere tot mai însemnată lei pe un muncitor din cooperativei se aflau mai
fermă. O preocupare apar­
Rl cretar al C.C. al P.C.R. miniere şi 2 000 bucăţi stîlpi cincinal ? Tot în conferinţă a sectorului zootehnic în te există pentru sporirea mulţi cooperatori, îndeosebi
ramt, cu trei Darea de seamă, ca şi hidraulici. in 10 luni din s-a răspuns afirmativ, dacă producţia . agricolă. Pe a- femei, care împărţiţi pc e-
rădină, insta- 1984, realizările la aceiaşi organizaţiile de partid, con­ ceastă bază va fi posibil randamentelor la hectar la
i şi canaliza- cuvînful majorităţii delega­ indicatori sînt superioare pe- siliile oamenilor muncii, cu ea în cincinalul 1986—1990, producţia de furaje. în acest chipe adunau varza, sfecla
tr. Grădinilor ţilor, au relevat cu o mare comparativ cu 1981—1985, sens putem arăta că, în roşie şi rădăcinoasele. Mo­
Informaţii tc- încărcătură emoţională, pro­ toate forţele de care dis­ la nivelul ţării producţiile medie, realizăm peste 6 000 ţăm numele celor mai vred­
cdoara. (2785) pun, ar fi înlăturat cu ho-
ment trei ca­ fundă şi caldă recunoştinţă tărîre unele lipsuri. Una din totale să fie mai mari cu unităţi nutritive la hectar. nice cooperatoare, care —
să liberă. In- faţă de tovarăşul Nicolae Conferinţe municipale 88—41 la sută la carne în La cultura de lucerna am preciza inginerul Octnvian
tclefon 20963. Ceauşescu, că tot ce s-a problemele majore ale Văii viu, 46—51 la sută la lap­ obţinut -mai mult de 10 Zepa, şeful fermei legumi­
făcut pentru ridicarea cali­ pentru dare de seama Jiului este conducerea mai tele de vacă, 12—19 1a sută tone fîn la hectar, iar la cole — din primăvară pî­
nent două ca- si alegeri activă şi mai fermă a pro­
gaze s 1 Fiat tăţii şi muncii oamenilor din cesului de mecanizare, pro­ la ouă şi 27—35 la sută In porumb peste 12 tone ştiu- nă acum, zilnic s-au aflat
.aj.. te­ marele bazin carbonifer este PETROŞANI * 2 lină. leţi la aceeaşi unitate de la lucru în ferma legumi»
ii rodul bogat şi generos al ces ireversibil, dar care încă suprafaţă. cola: Cătuţa Coţolan, Es-
nent două ca- nu a dat rezultatele scon­ La realizarea obiective­
acia, bloc 29, politicii economice şi sociale tate şi' în care trebuie să lor stabilite o contribuţie Sîntem hotărîţi să facem tera Jurmoni, Apalina Pe-
telefon 21126. a partidului, al grijii cu care rioadei corespunzătoare a se afle încorporată cu mai tot mai însemnată trebuie lot ceea ce depinde de co­ trescu, Lucreţia Boabă, Sal.
secretarul său general se lectivul nostru de muncă vina Coţolan şi Dorica
1 vicneză, vio- anului trecut cu 12—15 la multă energie răspunderea să o aducă şi unitatea
i. Hunedoara, ocupă zi de zi de cei care sută. Sporurile producţiei fi­ cadrelor tehnico-inginereşfi. noastră — întreprinderea pentru ca sarcinile sporite Neiconi. Mai aflăm că de
le 17—18. (2828) dau ţării cărbune. De aceea, de creştere şi îngrăşare a ce ne revin din programe­ aici s-au livrat unităţilor
eţ convoc •'.bil conferinţa municipală — în­ zice din 1983 s-au realizat, Cheltuielile mari pentru me­ le de dezvoltare, a zooteh­ C.L.P., pînă în prezent, 205
, telefon 13398, în principal, pe seama creş­ canizare nu se răsfrîng încă tineretului bovin Orăştie.
trunind într-un glas unic şi terii cu aproape 22 la sută într-un nivel corespunzător Avînd in efectiv de 8 100 niei şi din cel de autocon- tone de varză, 30 tone de
ă din lemn . ferm hotărîrea adunărilor a productivităţii muncii, iar al producţiei, iar aceasta animale la îngrăşat, ne ducore şi autoaprovizionare morcovi şi 15 tone de sfe­
Deva, telefon generale şi conferinţelor de teritorială să le înfăptuim clă roşie.
i 17. (2839) partid din toate minele, din aceasta este rodul aplicării se datorează în măsură de­ preocupăm să folosim eît
imeria, 6 Mar­ programului continuu de lu­ cisivă unor lacune în organi­ mai eficient baza materială în cele mai bune condiţii, Lucrări se executau şi în
ii unităţile industriei uşoare, cru, precum şi al dezvoltă­ zarea producţiei şi a muncii. de care dispunem, astfel să ne aducem astfel o con­ plantaţia de pomi a uni­
1300, cu ga- din investiţii, construcţia de tribuţie tot mai de seamă tăţii. Aici, o echipă de 20
tclcfon 18534. rii dotării tehnice. Produc­ Se introduc complexe şi com­ îneît să obţinem sporuri
maşini şi echipamente mi­ ţia netă industrială în 1983 zilnice de creştere în greu­ la înfăptuirea prevederilor lucrători, defrişau şi pre­
niere, din instituţiile de în- bine fără o pregătire co­ Proiectului de Directive găteau terenul pe o supra­
EHI a fost cu 710 milioane lei respunzătoare a condiţiilor tate tot mai mari, eu un
văfămînt, sănătate şi comerţ al- Congresului al Xlll-lea faţă de 20 ha, unde urmea­
imaţio de ser- mai mare decît în 1982, iar de lucru, este încă mare consum redus de unităţi
e numele ion ale Văii Jiului — a reafir­ pe zece luni din 1984, în ra­ numărul de abataje insufi­ al partidului. ză să se planteze puieţi de
da I.K.l.D.S.N. mat cu deosebită forţă voin­ nutritive. Prin organizarea pruni. Alţi oameni pregă­
declar nulă. ţa comuniştilor, a tuturor port cu aceeaşi perioadă a cient încadrate cu forţă de judicioasă a fluxului de ŞTEFAN DANCIU, teau o suprafaţă de 3 ha,
oamenilor muncii de aici anului trecut, realizările la muncă, complexele, combi­ directorul I.C.I.T.B.
imaţic de ser- acest indicator sînt cu 11 la nele şi celelalte utilaje sînt creştere şi îngrăşare a bo­ unde se vor plante stolom
nele Vălcean ca la cel de-al Xlll-lea Con­ sută mai mari. vinelor, am înregistrat pa­ Orăştie de căpşuni.
,ă de I.G.C.L. gres să fie reales în supre­ folosite incomplet. La toate
nulă. (2831) ma funcţie de secretar ge­ Importante realizări s-au acestea se adaugă un număr
rizaţic de mâ- înregistrat şi în sfera inves- încă mare de absenţe, mo­
9, pe numele neral al partidului tovarăşul tivate şi nemotivate, de la
, eliberată de Nicolae Ceauşescu, eminen­ fiţiilor-construcfiilor, prin in­
urologiei de tul conducător al naţiunii termediul cărora a crescut lucru. Există încă o slabă
iar nulă. (2832) gradul de dotare tehnică, preocupare a ministerului de Este vremea mustului şi
imatie *er- noastre socialiste, exponen­ resort şi combinatului mi­ a pastramci, vremea ciuţi
Slie, Ci ită tul celor mai înalte năzuinţe un volum sporit de lucrări se deschid mustăriile, cu i
> declar olă. de progres, de democraţie, de deschideri şi pregătiri, nier pentru recrutarea, califi­ care, în ultimii ani, cei din
pace şi cooperare internaţio­ cercetări geologice, construc­ carea şi stabilizarea forţei sectorul alimentaţiei publi­
cerinţă pentru de muncă, deşi- în Valea
;or maşini căl­ nală ale poporului român. ţii de locuinţe, spaţii co­ ce nu nc-au prea răsfăţat.
ii nr. 407, pe De asemenea, conferinţa a merciale, de învăţămînt şi Jiului s-au îmbunătăţit con­ Tocmai de aceea, iniţiativa
iş Magdalena, lucrări edilitar-gospodăreşti. siderabil condiţiile de mun­
îtrul teritorial potenţat la o scară supe­ Numai în 1983, întreprinde­ că şi viaţă ale minerilor. colectivului de la restau-
•nic Timişoara rioară angajamentul solemn rantul-autoscrvirc „Cen­
februarie 1977. al minerilor de a susţine rile miniere au fost dotate Măsurile şi programele a- tral" (responsabil llie Fie­
(2844) cu 14 complexe mecanizate, doptate pentru îmbunătăţirea
SERVICIU hotărîrea realegerii tovarăşu­ 2 combine de abataj, 4 muncii în producţia de căr­ rea) de a organiza o mus­
i îngrijire co- lui Nicolae Ceauşescu prin- combine de înaintare, 469 tărie în piaţa Devei este
n 12711. (2830) tr-un efort continuu pentru bune nu se reflectă suficient demnă do laudă şi poate
sporirea mai accentuată a transportoare cu raclete şi în sprijinirea tuturor brigă­
3 LOCUINŢE servi de exemplu altor u-
producţiei de cărbune. benzi, precum şi alte uti­ zilor, din care numărul celor
rtament 3 ca­ laje, în valoare totală de ce nu-şi realizează normele nităţl.
ria, cu apar- Jn acest context, lucrările
.mere Sibiu, conferinţei au relevat preo­ aproape 17 miliarde lei. S-au este încă prea mare.
telefon 13464. executat şi pus în producţie
cuparea majoră a organelor multe ooiective productive, Deşi ansamblu! muncii
irtamcnt două şi organizaţiilor de partid, a de partid s-a îmbunătăţit,
u similar sau consiliilor şi colectivelor oa­ între care puful cu schip şi dezbaterile din conferinţă au
şi vînd mo- culbutorul de la mina şi
carac­ Locuinţele pot fi predate la termen
tip „Meseş“‘ menilor muncii din întreaga preparaţia Lupeni, amplifica­ relevat nevoia perfecţionării
telefon 22521. Vale a Jiului consacrată în­ rea şi modernizarea prepa- ei prin accentuarea
făptuirii neabătute a progra­
.rtament două rafiei Petrila, organizarea şi terului concret, insistenţă, cum se vede, am scos o gramelor stabilite, şi pînă
Hunedoara cu melor elaborate din iniţia­ începerea lucrărilor la minele revenire neobosită pînă la (Urmare din pag. 1)
.cva. Informa- tiva şi sub conducerea ne­ lucrare de calitate. la sfîrşitul anului mai pre­
î 14960. (2802) mijlocită a tovarăşului Valea de Brazi şi Lupeni — finalizarea completă a pro­ Parchetarii conduşi de dăm 74, cu şase peste sar­
1RARI Nicolae Ceauşescu : creşterea sud, preparafiile Livezenl şi gramelor şi măsurilor, ridi­ Totul este planificat pe zi­ Ioan Nica, mozaicarii lui cinile fizice ce ne revin pe
Uricani etc.
producţiei de cărbune, prin carea calitativă a muncii le şi oameni. Nu vor fi Constantin Vlăduţ, tîmpla- acest an. în cinstea Con­
lurerc familia Cum este în firea lucruri­
' unui an de punerea în valoare a noi educative. probleme. rii lui Teodor Florea con­ gresului al Xlll-lea al
gerătoare a cîmpuri miniere, dezvol­ lor la comunişti, conferinţa Intr-o asemenea orientare, — Ce mai este de făcut ? tribuie şi ei din plin la fi­ partidului, angajamentul
st a supus unei aspre şi drep­ constructorilor din Brad
itinschi. tarea şi diversificarea pro­ conferinţa a adoptat o ho- — Mici lucrări în inte­ nalizarea obiectivului.
miinCj. 28 oc- ducţiei de utilaje şi echi­ te critici lipsurile şi neajun­ fărîre menită să asigure mo­ rioare, unele finisaje şi fa­ Mai în urmă este exe­ este de a preda la terme a
în sanda A. pamente adecvate, aplicarea surile din munca organiza­ bilizarea mai puternică a ţada. cuţia la blocul B, cu 24 de şi în bune condiţii apar­
unui program de lucru co­ tuturor forţelor de creştere tamentele pe care le rea­
:ita niciodată. ţiei municipale, a organelor In bloc activitate inten­ apai’tamente şi termen de
respunzător cerinţelor actua­ şi organizaţiilor de partid mai accentuată a producţiei predare la sfîrşitul anului. lizăm la Gurabarza.
le, a mecanismului economi- materiole, îndeosebi de căr­ să, bine organizată şi con­ Aici s-a turnat talpa Ia Prin mobilizarea exem­
co-financiar de eficienţă spo­ orăşeneşti şi din întreprin­ bune, ^i a ales noul comi­ dusă. Muncitorii îşi văd plară a tuturor construi lo­
.ţi mămica, rită, asigurarea şi pregăti­ deri. conştiincioşi de muncă. scara A şi s-au încheiat
ii anunţăm tet municipal de partid. săpăturile la scara B. Mun­ rilor, întărirea disciplinei
2 ani de rea forţei de muncă, creşte­ Darea de seamă, ca şi de­ In _ încheierea lucrărilor —- In cît timp terminaţi citorii îndrumaţi de Gheor_ In şantier (în sensul res­
ochi ai rea gradului de securitate cu faianţa ? — l-am între­
TAMŞA minieră, îmbunătăţirea con­ legaţii care au luat cuvînful, conferinţei a luat cuvînful bat pe şeful echipei de zi­ ghe Moldovan lucrează oi- pectării programului de 1§
EIE) între care Ştefan Alba, Iu­ tovarăşul ILIE VERDEŢ. donat, cu hărnicie. ore), aprovizionarea ritmi»
Ja 27 ani. diţiilor de muncă şi de viaţă dari Mihai Zegreanu.
uşa te vom ale minerilor şi celorlalte lian Costescu, Arpad Cri şan, CORNEL ARMEANU — în trei zile, 10 oameni — Cîte apartamente s-au că cu materialele neceşap»
/om plinge cateqorii de oameni ai mun­ n-avem ce monta. Apoi tre­ predat în perioada trecută re, inşlstarea în continua*
cii din municipiul Petroşani. cem la faţadă. Se lucrează de la începutul anului şi re pe utilizarea eficientă ^
In prima ia plenară, comitetul a ales biroul şi se­ cîte se vor termina în lu­
Comitetul municipal, comi­ cretariatul. In funcţia de prim-secretar al Comitetului bine, cu spor. timpului de muncă în şai**
ÎS tetele orăşeneşti şi din între­ municipal de partid Petroşani a fost ale* tovarăşul — Noi, miine sîntem ga­ nile rămase din acest an ? tier, cele trei blocuri c®
Uţumeşte din prinderile miniere au situat VIOREL FAUR. Ca secretari au fost aleşi tovarăşii ta cu toate finisajele inte­ — tovarăşe ing. Ioan lenei, termene de predare pin»
;elor care an mai consecvent în centrul ROMULUT DRAGOŞ, AUREL NICOLA, CONSTANTIN rioare — completează Ste- şef al brigăzii 4 Brad. la finele anului, la Brad f0
1 şi moral !n
activităţii problemele aplică­ IOVANESCU şi FELICIA NECŞA. lian Brezovan, şeful echi­ — Am finalizat 76 de a-
a iubitului soţ Gurabarza, se vor pute#
Sever. (2834) rii în viaţă a programelor pei de zugravi. Şi, după partamente, conform pro­ realiza.