Page 97 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 97
iN iNTiMPINAREA CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P.C.R.
Calitatea produselor - cartea de
TOTI INDICATORII
REALIZAŢI
vizită a colectivului întreprinderii
ŞI DEPĂŞIŢI
După cum ne spunea
tovarăşul Cornel Grosu,
secretarul comitetului de Din producţia care se Cum s-a asigurat afirma
partid al E.M, Deva, uni realizează la întreprinderea rea viguroasă a produselor
tatea se prezintă cu toţi in chimică Orăştie, o bună acestei unităţi pe piaţa
dicatorii realizaţi şi depă
şiţi. La minereu cuprifer parte este destinată expor externă ? Ar fi multe de
extras plusul este de 23 700 tului, fie direct — sub for spus în această privinţă.
tone, la cupru în concen mă de repere tehnice, bu Dar explicaţia am găsit-o
trate 00 tone, zinc în con nuri de larg consum din
centrate 44 tone, sulf 500 în discuţiile cu ingineri,
tone. între 11 şi 16 pro polietilenă, articole din maiştri şi muncitori din în
cente se ridică depăşirile p.v.c., oxid de fier, fie treprindere : calitatea deo
la producţia fizică, netă şi indirect — sub formă de
marfă, iar beneficiile sînt sebită asigurată tuturor
de 5r milioane lei. Angaja repere auto din material produselor livrate la ex
mentul comuniştilor, al în plastic înglobate în auto port. Un motiv de mîn-
tregului colectiv de la ex
Anul XXXVI, nr. 8 360 VINERI, 28 SEPTEMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani ploatare este să se situeze
anul acesta pe locul I pe
ţară. Un angajament ono ^ ÂCTIVlTĂTiA- Dl. EXPORT
rant, la înfăptuirea căruia
PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE C0M6RESULUI zile conduse de Gheorghe calitate « dinamism. ® eficienţa
îşi aduc o contribuţie în
semnată minerii din brigă
Apreotcsei, Gheorghe Pe- turismele româneşti livrate
trescu, Iulian Doţa, Vasile partenerilor de peste ho drie pentru cei 2 600 de
AL XIII-LEA Al. P ’.CJ . - PROGRAMUL 1ZBÎNZIL0R Damian, loan Văduva, lu tare, anexe pentru frigi oameni ai muncii din uni
crătorii de la uzina de pre
parare. dere, maşini de spălat ş.a. tate, din care circa 45 la
sută sînt comunişti şi, în
Merceologul Adriana Dic, acelaşi timp, o grijă per
VIITOARE, PERSPECTIVEI «OASE 400 000 LEI BENEFICII de la serviciul desfacere — manentă pentru menţinerea
SUPLIMENTARE
Şi colectivul de oameni transport, spunea că planul bunului renume dobîndit
la export, pe cele opt luni
în decursul anilor.
A DEZVOLTĂRII Şl BUNĂSTĂRII ai muncii din cadrul ate şi două decade trecute din Tovarăşii Doru Braia,
lierului de poştă şi tele
comunicaţii al municipiului acest an a fost îndeplinit şeful secţiei mase plastice —
Hunedoara se află angre exemplar la toate sortimen
nat cu toate forţele în ma ambalaje şi loan Ferşedi,
rea întrecere. 101 la su tele. Faţă de sarcinile a- şeful secţiei a IlI-a piese
DEZVOLTAREA ECQNOMICO-SOCIALĂ A ROMÂNIE! tă la telegraf, 102 la sută cestei perioade, planul la
la telefonie, 101 la sută la export a fost depăşit cu auto, precizau că pînă la
IN CINCINALUL 1986-1990 radioficare, un plus la be finele lunii septembrie vor
neficii de peste 400 000 lei diferite produse în valoare încheia fabricaţia ultimelor
Şi în continuare, în cin — Lată cifrele succeselor şi de peste 1,4 milioane lei, repere ale exportului pe
hărniciei în muncă ale â-
cinalul 1986-1990, energe cestui colectiv, din rîndu- beneficiarii produselor rea 1984. Avansul cî.ştigat se
11
tica va cunoaşte ritmuri rile căruia se disting prin lizate la „Chimica Orăş datorează bunei organizări
intense de dezvoltare şi modul conştiincios în care tie, respectiv, cei din Gre a muncii, aprovizionării
îşi fac datoria Itodica Min
modernizare, în scopul asi ţii, Adela Gălătean, loan cia, Iran, Irak, Cuba, R.D.G., ritmice cu materii prime,
gurării în scurt timp a in Nâdăştean, Victoria Bogdan, U.R.S.S., considerîndu-se
dependenţei energetice a Maria Şerban, Ana Popa şi pe deplin mulţumiţi de mo LIVIU BRAICA
alţi lucrători. (Vasile Gri-
ţării. Aşa cum se prevede goraş, corespondent). dul în care au fost onorate
în Proiectul de Directive ale comenzile contractate. (Continuare în pag. a 3-a)
Congresului al Xlll-lea al
partidului, dezvoltarea bazei
energetice se va realiza
prin valorificarea eficientă CAMPmi ÂGIICOIĂ Ol ÎOAMHA
a tuturor tipurilor de resur
se primare, în special a
lignitului şi şisturilor bi
tuminoase, extinderea con
strucţiei de hidrocentrale, Se impus?© mai multă preocupare pe&itru recuperarea
amplificarea folosirii sur
selor noi de energie solară,
geotermică, eoliana, bioga- restanţelor la recoltat şi semănat, pentru
zul şi biomasa —, acce
lerarea programului de ÎSB5 1990 încadrarea în ritmurile planificate!
realizare a centralelor nu-
clearoelectrice, vizînd re Să consemnăm, întîi de mîneri în urmă. Pe par
ducerea la minimum a uti şi distribuire a energiei turilor pentru creşterea toate, care este stadiul la tă şi, încă din prima z.i,
am înregistrat o participa
lizării hidrocarburilor. electrice, pe executarea în producţiei de energie elec zi al principalelor lucrări cursul rîndurilor de faţă re numeroasă din partea
vom încerca, pe baza date
Programul energetic pen termen şi de cea mai bună trică pe bază de cărbune, din actuala campanie agri lor culese de Ia faţa locu- membrilor cooperatori. U~
tru viitorul cincinal prevede, calitate a reparaţiilor la luînd măsuri de pe acum colă. Din cele 296 ha cul nii — cum sînt loan Gu-
între altele, producerea a agregate şi instalaţii, în pentru asigurarea condiţii tivate cu cartofi s-au re dea, Raveca Maer, Axente
21—22 miliarde kWh în scopul asigurării continui lor necesare în acest sens : coltat 70 ba ; a fost semă C.U.A.S.C. CĂLAN Prejban, Avram Neidoni şi
centrale nuclearoelectrice şi tăţii, siguranţei şi unor dezvoltarea gospodăriei nată suprafaţa destinată alţii — şi-au recoltat deja
aproape 38 miliarde kWh randamente sporite în func proprii de cărbune, moder producerii de furaje ; din suprafeţele repartizate.
pe bază de cărbuni şi şis ţionarea centralelor electri nizarea instalaţiilor de pre cele 451 ba ce trebuie însă- lui, să argumentăm afirma — Din cele 30 ha cu car
turi bituminoase. Pe baza ce. parare a prafului de căr mînţate cu orz au fost se-, ţia de mai sus. tofi s-au recoltat 10 ha. Nu
promovării progresului teh Pe energeticienii din ju bune, finalizarea la înalt mânate 35. Din cifrele de Unitatea cea mai avansa este puţin, dacă ţinem sea
nic, a folosirii potenţialului deţul nostru — de la Min nivel calitativ a lucrărilor mai sus reiese că în Consi tă la recoltarea cartofilor ma de stadiul înaintat al
de inteligenţă creatoare al tia şi Paroşeni — sarcinile de reparaţii capitale la liul unic agroindustrial Că- este C.A.P. Bretea Româ vremii ?
personalului din domeniul şi orientările din Proiectul agregatele de bază, dez lan strîngerea roadelor nă. Gelu Buzdugan, preşe — Ba da. Am fi strîns re-
' energeticii, un accent deo de Directive ale Congresu voltarea spiritului de exi toamnei şi insămînţarea ce dintele cooperativei, ne
sebit se va pune pe mo lui al Xlll-lea a! partidului genţă şi conştiinţă profe realelor păioase nu se în spunea: TRAIAN BONDOR
dernizarea şi automatiza îi angajează la amplifica sională a personalului scriu în ritmul planificat, — Am început recoltarea
rea proceselor de producere rea preocupărilor şi efor muncitor. înregistrîndu-se serioase ră- cartofilor săptămîna trecu (Continuare in pag. a 4-a)
Consfătuire pe tema :
Educarea oamenilor muncii în spiritul
principiilor eticii şi echifătii socialiste"
»
în organizarea Secţiei de tin Purcileanu, directorul
propagandă a Comitetului Cabinetului judeţean pentru
judeţean de partid, ieri a activitate ideologică şi po-
avut loc, la Casa de cul litieo-eduoativă, a pre
tură din Deva, o importan zentat unele concluzii
tă consfătuire, avînd ea cu privire la activitatea
temă conţinutul şi eficien desfăşurată de organele şi
ţa activităţii organelor şi organizaţiile de partid, de
organizaţiilor de partid, factorii educaţionali pentru
de masă şi obşteşti, a altor educarea oamenilor mun
factori implicaţi în educa cii în spiritul principiilor
rea oamenilor muncii în eticii şi echităţii socialiste,
spiritul principiilor şi nor pentru respectarea şi apli
melor eticii şi echităţii so carea în viaţă a hotărîrilor
cialiste, cunoaşterii şi apli de partid şi legilor ţării.
cării în viaţă a hptărîrilor In cadrul dezbaterii, au
de partid şi a legilor ţării. fost relevate aspecte din
La consfătuire au partici experienţa consiliilor popu
pat secretari şi secretari lare în direcţia educării
adjuncţi ai unor comitete oamenilor muncii în spiri
de partid municipale, oră- tul legalităţii socialiste
şăneşti, comunale şi din (Nicolae Stănculescu, Secre
unele unităţi industriale şi tarul Comitetului executiv
de circulaţie a mărfurilor, al Consiliului popular ju
membri ai colectivului de deţean), unele cauze care
propagandă juridică, se influenţează starea de în
cretari ai unor comitete şi călcare a legalităţii socia
birouri executive ale con liste, ' modalităţi de îmbu
siliilor populare, activişti nătăţire a muncii de edu
de partid, sindicat şi caţie juridică (loan Rete-
U.T.C., din cultură şi învă- gan, procuror-şef al Procu
tn cadrul modernizării acţionarilor electrice, cit ri al re<]uc§rii c(jnsumujiloj; de energie, la laminorul de 650 mm
ţâmînt, lucrători din pro raturii judeţene), precum şi al C.S.H. s-a trecut la introdu cereă Qiior noi cdilVertizoafe Cu tinstorî. iii Imagine ingineri* fi-incjpal Cornel Muntean
curatură, justiţie şi miliţie. contribuţia unor organiza- ţii subinginerul electromecanic Sorin Neag de Ia laboratorul electric verifică cel de al 9-Ie« convertr/or c» r e urmeaza
Desehizînd lucrările con a fi instalat. Foto NICOLAE GHEORGHIU
sfătuirii, tovarăşul Conslan- (Continuare in pag. a 3-a) ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ------------------------------------ ----- ---- --------------- ------- ---------- --------------- ----------— «m a t* liaii.-—-,.—-.-.-— . --------------- -----
